Ce rol are guvernul Ponta?

După austeritatea extremă din epoca pdl, a venit acum rândul ca să avem o conducere nouă. Democrație în acțiune ar spune unii. Puterea erodează și prin urmare iată că se schimbă conducerea, acum cei vechi trec în opoziție și cei din opoziția de până acum ia frâiele (facem abstracție de traseiști). Eu aș spune că mai degrabă ni se schimbă apa în acvariu ca să îl parafrazez pe Dan Puric. Suntem în aceeași sală de teatru de păpuși ca și până acum, doar că locul păpușilor s-a schimbat. Dar actorii, scenariul și piesea sunt aceleași.

Sa vedem asadar care ar fi rostul noului guvern in marea schema de distrugere a statelor si coagularea epavelor statului national in marea uniune care se incropeste metodic, pas cu pas si fara nici o ezitare.iliescu-ponta-dialog

Gandul imi spune, ca daca rolul pdl-istilor a fost sa taie cat mai adanc ca sa franeze orice sansa de dezvoltare a economiei si orice tentativa de a iesi din statutul de pepiniera de cadre pentru vest, rolul psd-ului este acela de a distruge si ultimele sperante. Dupa raul si suferinta produsa de “portocalii”, oamenii si-au directionat ultimele sperante in ros-galbeni. USL-ul putea castiga alegerile comod si fara sa faca promisiuni prea mari si fara sa se laude ca va crea sute de mii de locuri de munca si fara sa garanteze crestere economica de nu stiu cate procente etc. Cu toate acestea, usl-istii vorbesc de mariri de salariu si de pensii ca si cum toate s-ar face din pix, nu ar fi nevoie decat de o lege care sa rezolve problema.

Cea mai putin ufmlata gogoasa scoasa vreodata de usl-isti pentru sursa viitoarelor fonduri necesare nu doar supravietuirii statului dar si promiselor mariri este aceea ca vor taia din fondurile de investitii supte de camarila pdl-ista. Bineinteles ca in gandul sau este ca vor mai pastra niscavai slana si pentru camarila usl-ista dar ce spera Ponta este ca taind din ratia capuselor vor reusi sa dea mai multa paine si iobagilor de pe plantatie si astfel le vor inchide gura ca sa nu se trezeasca si ei cu proteste si greve, caci oricum economia se prabuseste, banul si-asa putin isi pierde din putere, capsunarii nu prea mai trimit mai nimic, deci foamea e in crestere.

Avem asadar conducatori extrem de optimisti. Iata doar cateva din promisiunile facute:

– cresterea PIB-ului cu 3%
– marirea salariilor si a pensiilor
– micsorarea impozitui pe salarii (prin introducerea impozitarii pe trepte – practic eliminarea impozitului unic)
– micosrarea CAS-ului
– marirea bugetului la sanatate si educatie
– construirea de noi autostrazi si drumuri

Astea le-am cules doar din franturile de presa pe care le mai citesc in ultimul timp, nici nu m-am chinuit sa le caut pe undeva, dar sunt sigur ca probabil sunt mult mai multe astfel de promisiuni.

Pe mine un singur lucru ma socheaza in treaba asta: de unde o sa vina banii? Visam, visam, e frumos sa visam. Pe langa toata “oferta” prezentata mai sus, ce nu se spune dar toata lumea stie este ca camarila usl-ista viseaza si ea la ciolane cat mai multe si la “proiecte” asemenea, lucru subinteles in romanika. Totodata, este binestiut ca in 2013 economia mondiala o va lua in jos in continuare, Europa asemenea iar noi nu avem nici o speranta de crestere economica, stiut fiind ca cresterea economica reala s-ar putea produce in Romania doar ca o consecinta a exploziei cererii externe caci de reforme si strategii vorbim aiurea ca nu suntem noi in stare de asa ceva.

Ar mai exista insa o speranta ca promisiunile usl-istilor sa fie reale, sa le poata indeplini si noi sa nu stim care este de fapt situatia. Singura speranta ar fi ca pdl-istii sa fii furat atat de mult incat noi nici nu avem habar ca puteam trai mult mai bine chiar in toiul crizei si prin urmare, chiar in conditiile unei scaderi economice, biata economie romaneasca cata mai este sa poata duce totusi in spate si promisiunile actualilor guvernanti si clientela usl-ista cu toata foamea unei “noi generatii” care a cam stat pe bara 4 ani (nu in toate cazurile).

Evident cel mai probabil nu asa vor sta lucrurile. Dupa luna de miere in care se fac promisiunile si se impart ceva ciolane, ne vom trezi peste cateva saptamani ca guvernantii ne vor anunta ca “mostenirea” e prea grea si ca Basescu franeaza strategia de dezvoltare economica a usl-ului. De asemenea, nu e exclus ca sa dea vina pentru neindeplinirea conditiilor pe revenirea crizei, de vreme ce vremuri grele se anunta pentru Europa in anul care vine. Nu degeaba si vedem acum cum leul racneste periculos la euro incat chiar a atras cativa speculanti care pompeaza niscavai euroi ca sa mai prinda si ei din “incordarea arcului” pana nu ii da drumul Isarescu. Caci nu altceva inseamna falsa intarire decat cumularea de tensiuni pentru momentul drastic al platii scandentelor la FMI cand vom asista la un salt spectaculos al monedei europene si a problemelor deja binecunoscute aduse de orice fluctuatie cat de mica in sus a cursului. Pentru ce si pentru cine face asta Isarescu este marea intrebare care nu este deloc lipsita de legatura si de prima intrebare: ce rol are guvernul Ponta?

4 comments

  • Cresterea PIB-ului nu inseamna un lucru bun, din punct de vedere economic, asta intrucat, PIB-ul nu ia in considerare bunurile intermediare, de capital, ci doar bunurile de consum. Iar consumul nu inseamna crestere economica oricat ar incerca unii pseudoeconomisti si politicieni sa ne convinga contrariul.
    La capitolul bunuri de capital, Romania sta foarte prost, este foarte saraca. Romanii inca lucreaza cu bunuri de capital depasite tehnologic de zeci de ani, de unde, si productivitatea redusa a acestui popor. In loc sa importam din vest tehnologiile, utilajele, know-how-rile, continuam sa importam bunuri de consum, care nu vor duce la dezvoltarea noastra, ca tara. Asta nu inseamna deloc crestere economica, dar e de inteles ca paraziti ca oamenii de stat inteleg prin crestere sporirea veniturilor la bugetul de stat.

    Marirea salariilor bugetarilor (caci despre asta e vorba, in mediul privat fiind imposibil de dictat ce salariu sa acorde patronul angajatilor) nu va genera crestere economica ci va arunca tara in recesiune asta intrucat salariile bugetarilor se constituie din impozite si taxe, ceea ce inseamna o povara sporita pentru contribuabil, si mulgerea mediului productiv din tara (putin cat mai e) pentru hranirea unor paraziti neproductivi. Exista literalmente foarte putini bugetari care produc macar valoarea salariilor lor, asta intrucat statul se caracterizeaza in general prin birocratie, avand foarte putine activitati productive (i.e. companii care sa produca bunuri si servicii de calitate). Masura asta nici macar populista nu poate fi chemata intrucat vizeaza doar circa 2 milioane de persoane din tara, care si asa, o duc bine comparativ cu restul romanilor (sansele sa fii concediat la stat sunt foarte mici, aproape nule, serviciu cu salar fix si program de munca simplu, nu necesita competente si abilitati precum o slujba in mediul privat). Iar pensionarii sunt oricum oameni batrani ce si-au trait viata – cresterea pensiilor lor nu va avea un efect pozitiv asupra economiei, mai ales avand in vedere ca banii munciti de altii se vor duce pe consumul pensionarilor (ma indoiesc ca vor fi destui varstnici dornici sa investeasca acum la batranete benii de pensie intr-o activitate productiva incat majorarea pensiilor sa poata avea un efect productiv asupra economiei). Aceste masuri, daca sunt aplicate, vor sacrifica baza productiva a tarii, in favoarea non-productivilor.

    Micsorarea impozitului pe salarii si a CAS-ului este iarasi o masura subreda tinand cont ca nu se intentioneaza o reducere de 20%-50% din impozitele aberante pe munca, ci cel mai probabil nu se va depasi un modest 15% reducere si asta cu mult optimism. Cu ce il ajuta pe micul antreprenor o reducere de in cel mai bun caz 15% al impozitului pe salarii? Evident, va plati mai putin la stat, lucru bun, insa, banii castigati abia ii vor ajunge sa-si plateasca din datorii sau facturile la utilitati. Marii beneficiari vor fi insa firmele mari, cu angajati numerosi. Daca la o firma mica ce plateste salarii in valoare de 5000 lei lunar 15% (repet intr-un caz peste masura de optimist) nu reprezinta un mare castig, pentru o multinationala cu salarii in valoare de sute de mii de lei, pana si 1% reprezinta un castig major. Daca statul ar fi interesat de rezolvarea acestei probleme, ar dereglementa complet piata muncii, eliminand orice impozit si taxa pe… salarii. Adica pe munca/succes. Ar putea inlocui aceste impozite cu taxa pe lenevie, pe cersit, pe primirea si darea de pomeni/mita, daca tine atat de mult la completarea veniturilor bugetare. Adica ar impozita insuccesul si esecul social, nu realizarea. Concomitent, eliminarea reglementarilor de pe piata muncii ar duce la cresterea numarului de locuri de munca, asta intrucat antreprenorii nu ar mai fi limitati de reglementari in angajarea oamenilor. Parte din motivul pentru care avem atat de putine locuri de munca in tara este imposibilitatea concedierii angajatului dupa bunul plac odata ce firma nu mai are nevoie de serviciile sale. Adaoga la aceasta comportamentul infect al unor romani, care odata ce i-ai angajat iti fac viata un iad, fiind protejati de legislatie si fiind imposibila concedierea lor pentru pagubirea firmei.
    Ca sa nu mai lungesc vorba, aceasta masura va avantaja cel mult multinationalele si firmele mari, cu multi angajati, la modul cum este conceputa. Micul antreprenor nu va beneficia de pe urma ei semnificativ. Iar cum corporatiile isi repatriaza profitul, banii obtinuti nu vor duce la dezvoltarea tarii, este doar o alta modalitate de repatriere a veniturilor marilor agenti economici.

    Marirea bugetului la sanatate nu inseamna neaparat un lucru pozitiv, in contextul in care banii sunt si asa cheltuiti haotic, irational, risipiti. Poti sa maresti de zece ori bugetul sanatatii daca executia cheltuielilor se vor face ca pana acum.
    Iar invatamantul primeste si asa prea multi bani, fara sa fie justificat. E de departe printre cele mai proaste din lume, si asta, nu are nici o legatura cu bugetul alocat (poti face educatie de calitate si intr-o manastire saraca in mijloace materiale). Iar profesorii romani sunt de departe cei mai slab pregatiti comparativ cu alte tari dezvoltate sau chiar la nivelul Romaniei, neavand certificare internationala sau macar autohtona solida. Indraznesc sa spun ca elita interbelica era mai bine pregatita decat acesti maimutoi ce se considera “profesori”, asta pentru ca, in urma cu 70 de ani, nu oricine era profesor, iar tratatele ce trebuia sa le scri pentru titulatura, depasesc cu mult nivelul pueril al doctoratelor moderne romanesti. Sunt curios cati “profesori” romani ar trece cu brio examenele de titulatura din urma cu 70 de ani. Probabil tot atati cati elevi/studenti ar promova examenele din perioada aceea adresate lor.
    In fine, sa nu divaghez prea mult, finantarea invatamantului nu va duce la progres social si crestere economica, nu la cat de anacronic este invatamantul romanesc. Daca statul e cu adevarat interesat de educatia oamenilor, nu s-ar mai implica in invatamant si ar lasa autonomie totala scolilor/liceelor/facultatilor, precum au institutiile de invatamant privat din SUA, unde nu guvernul bate diploma si acreditarea, ci institutia de invatamant, iar parintii aleg la ce scoala/liceu/facultate sa-si dea copilul in functie de rezultatele actului educational al acelei scoli. Eventual daca ii pasa atat de mult de “egalitatea de sanse” cu care fac gargara socialistii ar putea sa le acorde copiilor defavorizati vouchere pentru a-si putea alege institutia de invatamant ce vor s-o urmeze. Cat timp insa se pastreaza sistemul centralizat, ba chiar, puternic politizat, educatia romaneasca va fi la nivelul aceleia din tarile bananiere. Si asa, putinii profesori care au curajul sa “sparga tiparul” sunt pusi la zid de sistem si linsati public, ucisi social si profesional pentru ca indraznesc sa-i educe pe copii, in loc sa-i indoctrineze si indobitoceasca.
    Trecand totusi cu vederea aceste aspecte si presupunand ca am avea un invatamant de calitate precum cel din mediul privat occidental, trebuie tinut seama ca invatamantul produce efecte pe termen lung, in 15 ani. Ceea ce inseamna, consum actual cert pentru rezultate incerte in viitor. Cine imi garanteaza ca peste 15 ani, daca printr-o minune invatamantul romanesc produce elite macar comparabile cu cele interbelice, acestea nu vor pleca peste hotare in cautarea unui trai mai bun? Exact, nimeni. Deci chiar daca as acorda incredere invatamantului romanesc, nu exista nici un motiv obiectiv pentru a crede ca el ar avea capacitatea sa scoata tara asta defuncta din mocirla in care se afla.

    Construirea de autostrazi si drumuri chiar nu inteleg de ce e atat de obsesiva, pe cine avantajeaza? Oare, pe micul antreprenor, pe sarac, pe omul de rand? Daciile si masinile vechi, ieftine, se descurca destul de bine cu infrastructura actuala, cei care vor avea de castigat din aceste masuri vor fi evident strainii (care vor contracta lucrarile) si oamenii bogati (care isi permit masini scumpe si probabil sunt frustrati ca nu pot baga 300 km/h ca pe autostrazile din vest). Pe langa faptul ca autostrazile si drumurile reprezinta un dezastru ecologic major (taieri de paduri pe unde autostrada trece, confiscari de terenuri, distrugere a spatiilor verzi si multe altele), ele nu il vor ajuta cu nimic pe omul de rand. Bani aruncati pentru interese straine, insa, nu imi este mila deloc de cei care cer construirea lor, isi merita soarta sa fie mulsi, daca atat ii duce capul si considera o prioritate infrastructura rutiera.
    Oricum avem prea multe drumuri, care se distrug si reconstruiesc de la an la an desi nu au nici un defect. Frumos mod de a irosi banul contribuabilului. Nu exista nici un argument rational in favoarea constructiei infrastructurii rutiere, intr-o tara lacunara in cu totul alte domenii decat drumurile. In orice caz, aceasta masura ar insemna costuri suplimentare, adica, consum.

    Asa, ca o concluzie, nici una din masurile USL-iste nu au capacitatea de a scoate tara din recesiune, nici una nu vizeaza dezvoltarea economica a Romaniei. Nu vad care e diferenta dintre USL si PDL, poate doar bugetarii o vad, dar tara asta nu se poate reduce la bugetari si parerile lor irelevante. Adevarul e ca guvernarile acestea nu au capacitatea de a creea progres economic si social, pentru ca, nici macar nu stiu ce inseamna aceasta. Un lucru de inteles la niste bugetari care nu au o zi de munca in spate in mediul productiv, platiti de stat din tata-n fiu.

    Intr-o nota mai optimista, totusi, la alegerile parlamentare s-au prezentat sub 50% alegatori :). Asta inseamna ca populatia incepe sa-si piarda interesul in politica romaneasca, incepe sa se dumireasca despre ilegitimitatea clasei politice, sau in orice caz, devine apatica si noninteresata politic. Asta e bine, intrucat, loveste in legitimitatea guvernului (oricare-ar fi el) si deschide perspective reale spre ruperea totala a relatiilor cu statul, in viitor, pentru indivizi, si autoguvernare.

    • @Dan infrastructura rutiera este vitala deoarece am ajuns in punctul in care dezvoltarea industriei este franata de lipsa infrastructurii; de exemplu, daca se mai hotaraste si Mercedes sa vina la Sibiu de exemplu (pentru ca sunt nemti pe-acolo, pentru ca au facilitati locale etc), nu are efectiv cum sa mai transporte sute de masini pe zi; ca sa nu mai zic ca si-asa Ford nu are cum sa transporte mai mult deoarece nu are efectiv pe unde sa exporte masinile, ca sa nu mai vorbim de costuri; daca pe firmele mari le afecteaza problema asta, pentru firmele mici e si mai nasol; una e sa faci Craiova Bucuresti acum in 4 ore si mers bara in bara prin toate comunele dintre Craiova si Pitesti si alta e sa mergi pe o autostrada Craiova – Bucuresti cu viteza constanta si la jumatate de timp;

      parerea mea ca este ca fiecare suta in plus de autostrada functionala poate creste regiunea cu cel putin 10% pe termen mediu; sa nu credem ca Dacia este intamplator in Pitesti sau Ford in Craiova; infrastructura trecuta existanta, oricat de invechita si prapadita a fost, a oferit un cadru pentru pornirea noilor afaceri in aceste locuri; acelasi lucru s-ar intampla si cu autostrazile daca s-ar face, efectiv ar exploda investitiile in toata Romania pentru ca inca mai avem forta de munca ieftina si calificata;

      economic, fara autostrazi nu poate exista dezvoltare – nici un fel de dezvoltare – oricate reforme structurale s-ar face si oricate fonduri europene s-ar pompa, fara masini multe, benzina ieftina si autostrazi multe, vom ramane mereu subdezvoltati

  • Domnule Dan, din modul cum descrieți că ar trebui să arate țara noastră îmi aduceți aminte de un model de “succes” de pe continentul african: Somalia. O țară în care fiecare se autoguvernează, nu mai există “paraziții” de bugetari, profesorii “maimuțoi”, pensionari “inutili”, drumurile, autostrăzile, căile ferate și, în general, căile de comunicații nu sunt necesare. Ah, desigur, acolo nici nu mai vin străinii să-și bată joc de țara somalezilor… Există acele unități speciale numite de străini pirați. Nu mai zic de economia bazată pe micii “întreprinzători”.

    Iertați-mi ironiile, însă consider că nu e bine să generalizați asupra unor categorii de oameni. Nu puteți să știți ce face fiecare și cum contribuie la starea de bine sau de rău a țării.

    Și haideți să nu mai dăm vina pe alții: că străinii ne fac și ne dreg și ne distrug. Nu ei fac asta, ci noi, ca și popor, le acordăm dreptul ăsta. Dacă e sa facem generalizări, aș putea zice că noi românii suntem vinovați pentru starea în care suntem. Că profită alții de prostia și ticăloșia noastră e altceva.

    În concluzie, să încercăm să ne vedem de bucățica noastră, sa ne facem bine datoriile noastre. Politicienii sunt cum sunt pentru că vin din popor, iar poporul e în starea decăzută în care e. Dacă am fi mai mulți oameni cumsecade, care-și văd de treaba lor, poate ar fi o masă mai mare din care să iasă politicieni cu frică de Dumnezeu, harnici, gospodari și care își îndeplinesc datoria de conducători ai țării.

  • @Istvan
    Eroarea pe care o comiti in cazul alegerii exemplului Somaliei este acela ca tu compari Somalia cu alta tara si deduci, pornind de la premise false, ca sistemul somalez este inferior celui statist. Ceea ce ar trebui sa compari este Somalia cand a avut guvern cu Somalia de acum, fara guvern (de asemenea, nu strica sa te informezi de ce oamenii au considerat ca e mai bine sa traiasca fara guvern in Somalia decat cu o conducere socialista). Deci comparatia ta nu e in masura sa justifice sistemul politic bazat pe statul centralizat.
    Apoi, tu consideri ca fara stat nu ar fi existat caile ferate, invatamantul si multe altele… in SUA toate acestea au fost apanajul mediului privat, nu al statului. Si nu doar in SUA. Stai linistit ca ar exista si cai ferate si drumuri si scoli fara stat, diferenta e ca ar fi facute pentru profit si din ratiuni economice. Concret, in cazul drumurilor, cum ar fi construite pe bani privati, vor fi executate doar daca au potentiale beneficii economice viitoare, in cazul institutiilor de invatamant, s-ar pregati numai oameni ceruti pe piata muncii sau pentru care parintii sunt dispusi sa plateasca educatia, intrucat, a forma loaze sociale ar duce la falimentul institutiei de invatamant (parintii nu ar mai plati daca dupa ani buni de invatamant copiii lor ar ajunge ratati social, iar institutia cu pricina si-ar pierde clientela si prestigiul).
    Anarhia este net superioara organizarii statale, asta o demonstreaza tari ca Elvetia, Liechtenstein, Hong Kong si multe altele. Cu cat cetatenii unei tari devin mai dependenti de stat cu atat calitatea lor umana scade, intrucat multe dintre activitatile pentru care ar trebui sa-si asume propria responsabilitate le-ar lasa in seama deciziei statului. E totusi de inteles de ce unii oameni prefera aceasta optiune – pentru ca atunci cand lasi statului responsabilitatile individuale, il acuzi pe el in caz de esec. Suna oare familiar? Exact asta fac socialistii de orice nationalitate intotdeauna – daca merge ceva rau, e pentru ca “politicienii fura”, pentru ca “statul a fost corupt”, pentru ca “suntem guvernati de imbecili”, dar, niciodata, nu si-ar asuma propria responsabilitate – anume nu ar recunoaste niciodata ca nu statului ii apartin suma de responsabilitati ce ii e plasata ci individului. Nu statul e responsabil sa-ti educe copilul – tu esti; nu statul e responsabil sa-ti asigure servici si pensie – tu esti. Ori daca arogi toate aceste responsabilitati statului, condamni societatea la stagnare in primul rand (prin plasarea responsabilitatilor tale altora si credinta ca altii iti pot rezolva problemele mai bine decat tine), si ajungi la un rezultat mult mai rau decat autoguvernarea.
    Macar autoguvernarea are meritul selectiei naturale – oamenii de calitate se mantuiesc, cei rai sunt eliminati social ca influenta, ajungand la periferia societatii. Generalizat la nivelul unei tari, oamenii care se ingrijesc de drumuri si vor pe banii lor sa le construiasca, au drumuri, cei care nu vor, n-au, la fel e si in cazul scolilor si a multor alte lucruri.
    Inainte de a-mi replica “dar statul face toate acestea gratuit”, iti amintesc faptul ca statul NU face nimic gratis, ci din impozitele si taxele noastre. Daca ai masina, stii singur cat platesti la stat pe benzina, pe rovinieta si alte cele. Nimic nu e gratuit la stat, doar mult mai costisitor si ineficient. Nu se justifica aceste cheltuieli ale sistemului centralizat, chiar daca te gandesti la saraci si categorii defavorizate – dupa cum am spus pentru acestia se pot emite vouchere de catre stat pentru a facilita nevoile minime existentiale, daca nu si le pot permite.
    Nu am dat vina pe altii, evident companiile straine nu fac nimic nenatural, ci profita de pe urma noastra, aceasta caracteristica este adanc inradacinata in natura umana; evident ca vina nu e in curtea lor. Si noi, in istorie, am profitat de altii, cand am avut putina putere, nu suntem fecioare neprihanite. Eu argumentam ca toate masurile USL-iste propuse nu vor beneficia romanul de rand, ci dimpotriva.
    Apropo de bugetari, nu ma refeream la calitatea lor umana – poate ca unii sunt sfinti, nu ma intereseaza. Vorbeam de meseria lor efectiva, deci nu de “categoria de oameni” care sunt ci de profesia lor in sine ca agenti ai statului si chiar am facut separarea de rigoare, neincluzandu-i pe toti in categoria parazitilor. Mai concret, daca mai exista companii de stat care produc profit, bugetarii din aceste entitati nu sunt paraziti, intrucat, produc pe piata bunuri si servicii din care isi mananca painea. Dar, in general, prin bugetar se intelege om neproductiv, consumator, adica functionar public, agent fiscal, birocrat, politician, propagandist platit… pardon… profesor… si alte asemenea categorii profesionale care au un impact negativ in societate, neaducand profit ci doar consumand banii de impozite si taxe. Pentru clarificare, mentionez ca nu profesorul in sine este parazitul, nici meseria de a educa pe altii, ci exercitarea acesteia in mod centralizat/socialist fara a tine cont de principiile pietei libere (este ceruta meseria pentru care profesorul preda pe piata muncii? ar plati parintii in mod liber acel profesor/acea institutie de invatamant pentru educarea odraslei lor, sau daca ar avea posibilitatea sa-si directioneze banii de impozite cum vor, ar selecta ei acea institutie? doreste copilul/parintele sa fie format intr-o asemenea institutie sau este obligat prin reglementari s-o faca, ucigandu-i nenumarate oportunitati de profit in viata? are beneficiarul vreo optiune in cadrul serviciului educational sau este ceva impus din afara asupra lui, fara posibilitatea de a opta?).
    Oamenii cumsecade ar face sistemul cel mult tolerabil si traibil, nu drept si prosper. Asta pentru ca orice forma de centralizare – fie ea sub forma de stat sau corporatii – a esuat lamentabil in istorie, pentru ca omul e o fiinta prea complexa sa poata fi guvernata. Numai pe oamenii primitivi, instinctuali, ii poti controla, precum a dovedit comunismul, dar cand ai de-a face cu o societate de oameni complecsi, educati, informati si cu pareri diferite, cu credinte si ideologii/filosofii de viata diferite, a exercita controlul sub forma statismului este imposibil. Vei ajunge mereu la masacre regretabile, intrucat, oricat de sfant ai fi, nu poti avea pretentia intr-o societate complexa, dezvoltata, ca oamenii sa accepte versiunea ta despre societate. In plus chiar daca eviti masacrele, stagnare economica tot vei produce, pentru ca orice economie centralizata e ineficienta, din pricina asimetriei informationale printre multe altele. Concret, un om de afaceri din Sibiu cunoaste mai bine situatia economica din oras decat oricati birocrati de la centru, sau chiar locali, si intotdeauna deciziile sale vor avea o eficienta sporita intrucat il vor afecta personal in primul rand si cumulativ vor fi luate din ratiuni economice – nu sociale ori mai rau electorale. Pe un om de afaceri nu-l intereseaza parerea majoritatii ci profitul, sanatatea economica a firmei sale, ceea ce nu e cazul statului (preocupat mai degraba de parerile multimilor decat de sanatatea economica).
    Nici macar prin indoctrinare, propaganda si forta, nu vei putea distruge “disidentii” unei “lumi perfecte” (care nu exista si nu va exista niciodata pe pamant).
    Autoguvernarea e singura cale pasnica de a solutiona conflictul social, libera asociere a oamenilor, nu variantele impuse de autoritati statale/suprastatale (care creeaza conflict prin insasi natura lor). Desigur exista si cealalta cale a intolerantei religioase si ideologice, acapararea statului de catre una dintre parti si exterminarea concurentei fie violent (comunism/socialism), fie subversiv, prin mass-media si manipulare (corporatism).
    Apropo, ca tot aminteai de pensionari, situatia sta asa: nu exista mantuire colectiva, nu putem fi toti fericiti si realizati. Da vina pe Dumnezeu – asa I-a placut Lui, sa creeze lumea inegala, diferita, variata. Nu poti, in conditiile actuale, sa ai si tineri muncitori bine remunerati, si pensionari cu venit decent. Din pricina sistemului social al pensiilor, un om care munceste suporta din contributia lui un pensionar. Desigur se poate filosofa cat se vrea, ideologiza, se pot aduce argumente morale… insa cert e aceasta: daca muncitorul de azi ar inceta sa mai plateasca la bugetul de pensii publice, statul nu ar mai avea principala sursa de a plati batranii actuali. Deci mila ta pentru pensionari presupune automat sacrificarea tineretului. Din punctul meu de vedere, nu consider ca pensionarii actuali merita un sacrificiu cat de mic al tinerei generatii, asta pentru ca, ei sunt comunisti/socialisti in gandire, la nivel de mase. Deci, pus in fata alegerii dintre doua variante (sacrificarea tineretului sau a pensionarilor), o aleg pe cea favorabila tineretului, sacrificarea adica a unei generatii pierdute. Tu desigur, consideri subiectiv, conform moralei tale, ca este bine ca tinerii sa se sacrifice pentru niste batrani in marea lor parte inrobiti si tributari mentalitatii comuniste. Eu nu as ridica un deget pentru asemenea oameni, cu care nu pot fi de-acord in nici o privinta, de aceea, prefer optiunea de a le acorda tinerilor o sansa la fericire si autorealizare aici in tara prin sacrificarea sociala a pensionarilor. Cert e ca cineva trebuie sacrificat in toata aceasta poveste numita economie asta intrucat e evident ca nu se poate produce pe masura consumului. Numai Hristos in Rai poate sa scape acestui paradox, intrucat, este general acceptat ca raiul nu are limite de resurse, precum Pamantul (si mai aproape de noi, Romania). Un om cu scaun la cap ar cauta sa salveze, in primul rand, elementele care produc in societate, nu pe cele care nu produc, care, desigur, pot fi salvate in masura in care mai raman resurse si pt. ele… Dar cand te confrunti cu probleme economice, un om responsabil ar cauta mai intai sa asigure supravietuirea copiilor, tinerilor si femeilor procreative, apoi a adultilor cu putere de munca, si in ultimul rand, daca mai poate face ceva, sa se gandeasca la varstnici, oameni cu dizabilitati, s.a.m.d.

    @admin
    Sunt de-acord cu o parte din observatiile tale, le-am inclus in comentariul meu initial cand am zis ca principalii beneficiari ar fi strainii (adica da, infrastructura are un rol in dezvoltarea economica, dar cine ar beneficia in principal de ea in ultima instanta?). Daca Dacia isi mareste de 10 ori exporturile, asta nu e motiv ca eu sau romanul de rand sa se bucure, intrucat actionarii companiei vor fi beneficiarii principali, si evident bugetul statului prin impozitarea profitului. Cum actionarii sunt straini, ma indoiesc ca isi vor cheltui profitul in tara, dar, chiar presupunand ca o vor face, pentru dezvoltare, nu inseamna ca se va resimti in salariile personalului. Tine minte ca, un inginer ce lucreaza pentru aceeasi firma in Franta e mai bine platit decat un roman de la Dacia, asta, desi in Franta, producatorul de masini nu a obtinut un profit pe masura celui din Romania. Ma indoiesc asadar ca o revigorare substantiala a exporturilor Dacia va duce la imbunatatirea conditiilor de munca ale angajatilor.
    Nu contest rolul infrastructurii rutiere in dezvoltarea economica, dar sustin in continuare ca avem o infrastructura suficienta pentru a ne dezvolta, de care nici nu profitam cum se cuvine. In plus, a fost abordata aceasta tema de Moise Guran mai demult la Ora de Business, si arata in cifre concrete ca noi avem mai multe drumuri ca nemtii (mai multi km), evident mai proaste calitativ si haotic construite in zone fara relevanta economica. Eu chiar nu cred ca avem nevoie de mai multe drumuri decat au germanii, sau ca vom trai mai bine din aceasta pricina – pana si faptul ca s-au construit mai multe decat la ei arata o lipsa de viziune, specifica dealtfel statismului. Macar, in Germania, chiar daca statul e implicat in economie destul de mult, se cauta construirea de drumuri pornind cat de cat de la criterii economice, nu sociale, democratice, sau private/politice.
    In orice caz, e un fapt cunoscut ca Romania plateste mult mai mult decat vesticii pentru autostrazi. Candidatul acela independent la primaria capitalei care a obtinut 9% din voturi chiar a avut acest subiect dezvoltat in campania electorala de pe net, comparand costul autostrazilor in Romania cu cel din alte tari. Decat autostrazi la un asemenea pret, mai bine, nu. Trebuie sa ai in vedere si influxurile de capital generate in viitor de infrastructura, dar si costurile acesteia. Desigur ca infrastructura ar avea un efect pozitiv… daca nu ar fi atat de costisitoare la noi :). Daca ar fi gratuita, si mai bine. Din pacate, e pe bani, si inca bani grei ai contribuabilului. Nu voi specula cauzele – fie iresponsabilitatea functionarilor publici, coruperea de catre corporatii a politicienilor, sau (mult mai plauzibil) comisioanele politice pentru astfel de proiecte. Cert e ca ne costa mult infrastructura, comparativ cu alte tari, iar la o tara saraca, sa platesti de n ori mai mult decat o tara bogata pentru acelasi lucru, este o risipa. Asta in contextul in care suntem foarte saraci in bunuri de capital, care pot fi procurate relativ ieftin de pe pietele externe. Ce faci cu infrastructura, dar fara bunuri de capital? Stai cu ochii ridicati la cer asteptandu-i pe altii din afara care dispun de tehnologie sa vina sa foloseasca infrastructura la intregul ei potential economic.
    Daca prin masini te referi la utilaje, tehnologii, intr-un cuvant, bunuri de capital care produc bunurile de consum, sunt de-acord cu aceasta remarca, daca la masini de folosinta personala pentru circuit… asta nu inseamna dezvoltare (avem oricum mult mai multe masini pe cap de locuitor ca acum 100 de ani, dar asta nu ne face neaparat mai dezvoltati). Pretul energiei nu este neaparat determinant in dezvoltarea tarii – daca produsele economiei sunt proaste calitativ degeaba produci cu energie ieftina. Energia este doar unul dintre factori, dar nu singurul, si nici macar cel determinant. Multe tari private de resurse naturale bogate (Elvetia/Japonia) s-au dezvoltat mai abitir decat tari bogate in energie. Rusii au produs cu energie ieftina pe vremea URSS-ului destule utilaje ineficiente si bune de fier vechi; asta inseamna ca pretul energiei nu este neaparat corelat cu calitatea produsului care rezulta din utilizarea energiei.
    Consider ca doar o schimbare de mentalitate, dinspre consum (prezent) spre economisire, urmata de investitie, si productie (in viitor) ar putea redresa cat de cat conditiile economice din tara. Cat timp ne uitam la PIB si energie ieftina si alte elemente de consum nu ajungem nicaieri. Ce am face noi cu energia ieftina? Ma indoiesc ca am folosi-o in scop productiv, cel mai probabil va fi canalizata politic spre a solutiona nemultumirile sociale. Apoi, nu suntem autosuficienti energetic, oricat am vrea sa fim, nu la consumul actual (in continua crestere in viitor).
    Banii europeni sunt o gogoasa – ia in considerare ca nu sunt deloc europeni, ci noi ii platim, pentru ca o elita mica sa beneficieze de ei prin programe europene. Cu alte cuvinte noi ii platim la UE, iar UE decide cine primeste si cine nu fonduri. Nu sunt deloc “europeni”, sunt chiar, foarte romanesti. Ma mir ca nici un politician nu are bunul simt sa recunoasca asta ci o da intr-una cu UE si fondurile europene. Culmea ipocriziei, UE ne ia banii, apoi tot ea decide daca “meritam” sau nu sa ii cheltuim… comunism curat nu altceva. Desigur, nu face altceva decat statul a facut in intreaga lui existenta, caci si statul, ca si UE, se bazeaza pe aceleasi principii redistributiste. Dar in fine, ma abat prea mult de la subiect, cert e ca fondurile europene sunt o pricina a stagnarii; dupa cum am explicat, nu sunt deloc bani dati din mila prea mare a eurocratilor, sunt bani formati din impozitele romanilor. Adaog, ca oricum primim mai putin decat platim de la aceste fonduri, si oricum, beneficiarii lor sunt numiti politic de la Bruxelles, nu oricine le poate accesa, ci doar cei ce respecta anumite criterii impuse de eurocrati.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *