Bani și viteză: în măruntaiele fiarei

In ziua de 6 Mai 2010 piata bursiera din SUA a trecut printr-un moment de rascruce. Din motive inca necunoscute, mai multe produse financiare tranzactionate au cunoscut o prabusire aproape de zero care a durat timp de cateva minute urmata de o revenire ulterioara la nivelurile anteioroare. Indicele Dow Jones s-a prabusit cu aproape 9% iar pretul la numeroase actiuni foarte solide efectiv s-a prabusit in apropierea valorii de zero. Unul dintre mistere este de ce a cazut bursa, deoarece nu au existat evenimente care sa produca aceasta prabusire, cu toate tensiunile existente pe atunci (alegeri in Marea Britanie, Grecia pe picior de duca din UE).

Un mister si mai mare este cum de piata si-a revenit. Explicatia oficiala a autoritatilor a fost ca prabusirea s-a datorat volatilitatii si tensiunii din piata coroborate cu cateva evenimente legate de interactiunea intre sistemele de trading automat. Incidentul cheie care a fost declansatorul acestei prabusiri a fost vanzarea unor pozitii de 4 miliarde de dolari din acelasi produs intr-o perioada foarte scurta. Pornind de la acesta, celelalte sisteme de trading s-au dat peste cap si au dat jos cu pretul nu doar al produsului cu pricina ci al mai multor produse care chiar faceau parte din indicii bursieri. S-a produs in cele din urma un efect in cascada.

Piata bursiera a cunoscut o dezvoltare extraordinara in ultimii ani favorizata nu doar de dezvoltarea tehnologiei cat mai ales de deregularizarea acesteia si legislatia laxa. Putini din cei tentati sa cumpere actiuni Google sau Facebook pe BVB cunosc ca la piata NASDAQ, in aceeasi cladire, exista un etaj intreg cu calculatoare ale unor banci care fac trading care au acces mult mai rapid la cotatii si prin urmare au un avantaj imens fata de alti jucatori de pe piata. Aceste calculatoare ruleaza algoritmi proprii care urmaresc profituri infime dar multe pe perioade scurte de timp. Evident exista competitie intre ele, insa intre un supercalculator programat si cu acces ultrarapid la piata si o persoana care tasteaza pretul limita al unei tranzactii si apoi da click iar apoi comanda pierde cateva secunde pe internet pana ajunge la bursa este o diferenta majora.

Nu voi intra in amanunte tehnice mai mult, desi sunt extrem de interesante. Cel mai interesant in acest documentar mi s-a parut acel angajat al companiei Nanex care contrazice raportul oficial al SEC (Securities and Exchange Comission – organismul regulator) pe baza datelor primite chiar de la compania acuzata de a fi declansat aceasta prabusire. Tot un amanunt interesant este acela ca foarte probabil nici programatorii acestor algoritmi nu stiu exact cum functioneaza, ei avand probabil capacitatea de a evalua si de a se autoprograma astfel incat sa aduca rezultate cat mai profitabile.

Cert este ca puterea pe piata bursiera este a catorva traderi care au aceste calculatoare colocate chiar in aceeasi locatie cu bursa si care prin softuri extrem de inteligente si puternice fac profituri imense din cele mai mici fluctuatii. Efectul pervers al acestei situatii nu este doar pervertirea totala a rolului bursei de a fi un loc de intalnire a ofertei cu cererea, nu locul de joaca al robotilor care manipuleaza preturile in ce directie doresc. Paradoxal, acesti traderi sunt chiar plati de bursa deoarece … ofera lichiditate, sunt market makeri. Nu este indeajuns ca sunt privilegiati prin accesul rapid la cotatii si puterea de calcul, dar mai primesc si bani pe deasupra.

Nu este de mirare deci, de ce bancile nu se chinuie sa ofere credite in economie si sa ajute astfel la iesirea din criza prin repornirea motoarelor economiei: cata vreme pot specula si suge banii fondurilor de pensii si ale investitorilor privati care se cred Warren Buffet, este si normal sa nu se mai intereseze de creditare. Faptul insa ca nu s-a mai intampla un eveniment similar de atunci nu trebuie sa ne linisteasca: oficialii nu pot si nu vor sa stavileasca fenomentul si sa ofere o piata cu adevarat libera. Poate singura solutie ar fi taxarea trazactiilor financiare, o idee din ce in ce mai vocala peste ocean. Ma indoiesc insa ca va fi pusa vreodata in aplicare, cata vreme multi din jurul lui Obama sunt in mare parte fost bancheri.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.