De ce inca tace Putin

Olimpiada s-a terminat, Putin s-a intors la lucru dar inca continua sa comunice doar prin vocea lui Lavrov si se abtine de la masuri prea ferme sau exagerate. Ordinul armatei de a intra in stare de razboi, ca si ordinul mai recent dat aviatiei, nu sunt masuri extraordinare. E firesc pentru orice vecin al Ucrainei sa ia astfel de masuri in conditiile de azi, numai Romania nu face nimic si liderii nostri asteapta sa repete ca papagalii ce zic europenii. Poate ca e mai bine asa, ca nici polonezii care se cred acum varful de lance al diplomatiei unioniste nu fac decat sa zgarme in cusca ursului cu batul: ministrul de externe polonez, a declarat cu privire la ocuparea parlamentului Crimeei ca “asa incep razboaiele”, o declaratie belicoasa total deplasata care nu ajuta cu nimic pacea si dialogul si nu face decat sa plaseze din start pe un registru neproductiv orice discutie cu Rusia.

Daca europenii acuza Rusia ca asa incep razboaiele pentru ca o majoritate rusa, probabil cu un oarecare suport al armatei rusesti (desi nu e musai, nu mai detaliez) au pus mana pe cateva arme si au ocupat parlamentul, ce pot sa zica rusii de sprijinul dat de europeni si americani protestatarilor din Maidan, cand avem convorbirea telefonica, avem declaratiile anterioare ale lui Nuland cum ca americanii au pompat 5 mililarde de euro in asociatiile lui Soros din Ucraina, etc, etc.

Sa incercam insa sa dezlegam putin strategia lui Putin. Dupa parerea mea, Putin ASTEAPTA. Acesta este cuvantul cheie si asteptarea lui are sens. Pe de o parte, exista comunicarile in subteran, atat cu americanii (despre europeni probabil si rusii gandesc “Fuck the EU”) cat si cu puterea actuala. Pe de alta parte, avand in vedere scenariile, nu e greu de crezut unde va ajunge Ucraina in cateva luni. Situatia este urmatoarea:
– extremistii sunt o buna felie din cei care au preluat puterea; deja au inceput sa dea masuri turbate care nu vor duce decat la un razboi civil;
– unde sunt mai multe grupari, indiferent de motivatie, cu timpul se creaza frictiuni si conflicte in interior (vezi USL)
– unde e haos si lipsa de experienta se fac greseli inevitabil si cu timpul poporul va avea de suferit (greseli s-au facut mai ales inainte, Ucraina fiind in pragul falimentului)

Deci exista premize pentru autoconsumare a “revolutiei” atat politic, cat si social si economic. Cata vreme nu exista un program clar si oameni cu experienta, cata vreme nu exista un lider proeminent, o singura voce care sa mobilizeze intreg poporul ucrainean si sa arate clar unde trebuie sa ajunga si ce e de facut, timpul nu face decat sa erodeze status quo-ul din interior.

Prin urmare, cu fiecare saptamana care trece, vor apare noi elemente in favoarea lui Putin si ucrainienii vor ajunge siguri sa regrete “europenizarea” tarii si intoarcerea macazului. Nu mai spunem, ca inca Rusia nu si-a folosit toate cartile pe planul economiei: importuri, gaze, tarife vamale etc. Pas cu pas, Putin va apela la toate mijloacele si va strange cu usa economia Ucrainei, mai explicit sau mai putin explicit. UE nu are posibilitatea sa ajute Ucraina si America poate sa pompeze oricati bani ar vrea, caci cu banii nu au reusit nimic nici in Afganistan. Ucrainienii insa nu sunt afgani, vor sa traiasca civilizat, nu le convine starea de ghetou sub asediu, de aceea vor dori urgent o reasezare a ordinii si o perspectiva pentru tara.

Daca Putin ar reactiona acum cu masuri ferme, s-ar lovi de valul de ura anti-ruseasca si de energia revolutionara si nu ar rezolva nimic. Multi analisti idioti, compara ce face Putin acum cu situatia in Georgia. Acolo insa era o cu totul alta situatie, paralelele de acest gen sunt irelevante, nu mai detaliez. Si pericolele, si contextul era cu totul diferit din punctul de vedere al rusilor. Aici, este mai bine pentru rusi ca nu au facut ce se temeau multi, sa trimite trupe sa ocupe Kievul, sa anexeze provinciile rusofone sau sa faca alte prostii.

Rusii gestioneaza inteligent situatia si deocamdata si-au luat masurile minime de protectie:
– au asigurat Crimeea pentru ca au avanpost militar si evident nu pot risca sa o piarda;
– continua sa declare ilegitima noua putere si asteapta ca poporul sa fie dezamagit de ea; pe de alta parte, in subteran incearca sa stabileasca conexiuni si sa identifice oportunitatile; Rusii nu stau intr-un om si nici intr-o idee, ci sunt “flexibili”; cata vreme noua putere va da garantiile de care are nevoie Rusia si nu vor calca stramb, rusii ii vor tolera;

Europenii in schimb, in loc sa se multumeasca cu ce au realizat si sa consolideze noua situatie, precipita comunicarea prin declaratii belicoase aiurea. Crimeea e irelevanta oricum in ecuatia generala. Chiar daca Ucraina adera maine la UE, Crimeea este oricum ocupata de rusi si au contracte solide pe termen lung pentru baza militara. Sa porneasca un dialog razboinic pe baza unor elemente secundare in tabloul general, este o greseala infantila a ministrului polonez de externe (doar daca escaladarea unui conflict nu este ceea ce se urmareste). Se pare ca europenii nu realizeaza nici in al 12-lea ceas importanta ajutorului financiar real pentru castigarea unui popor. Asa cum au ignorat si Romania ani de ani si asa cum ne trateaza ca cetateni de gradul 2, ii doar undeva de ucrainieni daca vor intra in default si le pun in fata mituri difuze ale unor himere de libertate si prosperitate cu care ne-am intoxicat si noi atata timp. Marea intrebare este daca ucrainienii vor fi gata sa moara pentru niste himere sau vor fi in stare sa isi gaseasca singuri calea intre menghina celor doua bestii: sarpele de la vest, frumos, promitator, civilizat dar tare veninos si ursul de la rasarit: salbatic, razbunator si extrem de periculos, dar care macar nu are ipocrizie si fatarnicie, ci cand calca, isi da pe fata bestialitatea.

Tacerea lui Putin sa fie oare doar un reflex de tigru care sta la panda, sau un pas catre metamorfoza ursului si transformarea lui intr-un leu pacificator si aducator de stabilitate si pace, cum a dovedit in cazul Siriei?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *