Cum se coace un razboi

Cateva stereotipuri cu privire la miscarile geopolitice recente ar fi: “rusii joaca sah pe cand americanii joaca fie poker fie fotbal american”. Nu iese fum fara foc …

Se spune de multe ori ca rusii joaca sah in sens ca miscarile lor sunt cu bataie lunga, o mutare nu se justifica singura si nu urmareste doar un obiectiv de moment, fiecare mutare avand in ea o buna doza de pregatire a urmatoarei mutari. De obicei insa, prin fiecare miscare rusii pregatesc nu cine stie ce alte mutari complicate, ci pregatesc o lunga … stagnare. Si-au plasat tancurile in Transnistria? Multi au facut calcule complicate ca urmaresc sa aiba un “cap de pod” aproape de NATO. Adevarul e ca Transnistria nu i-a ajutat cu nimic pe rusii pana acum, singurul efect fiind distrugerea sanselor populatiei Transnistriei sa poata emigra si ei in Europa cum fac ceilalti moldoveni. Cu sau fara Transnistria, nu cred ca Moldova ar fi aratat prea altfel azi. Si in nici un caz nu cred ca s-ar fi pus problema unificarii cu Romania mai mult decat se pune acum. Acum problema ar fi ca fiind zona de conflict, Transnistria va fi o piedica pentru unificarea Moldovei cu Romania, in sensul ca NATO nu va accepta miscarea, stiut fiind ca NATO nu prea incorporeaza tari cu probleme, decat daca miza e mare, cum a fost cazul Georgiei. Ca veni vorba de Georgia, si acolo rusii au facut miscarea de “sah” in 2008 tot ca sa … ramana. Evident, au taiat avantul Georgiei de a intra in NATO, dar ce probleme are Rusia cu faptul ca tarile baltice sunt deja membre in NATO? Nu asta era problema rusilor, ci ca si in Transnistria, ca si in Georgia si ca si in Ucraina, interesul rusilor este de a-si apara conationalii si pentru asta Rusia e dispusa sa isi asume riscuri.

Indiferent de cat de jucatori de sah ar fi sau nu rusii in miscarile pe care le fac, americanii au o problema in a-i citi:

Late last week, for example, U.S. intelligence analysts and lawmakers estimated that the Russian forces massing near Ukraine’s border wouldn’t openly invade.

Idem in 2008:

The last time Russian troops invaded one of its neighbors, the U.S. intelligence community was also caught off guard. The year was 2008 and the country was Georgia instead of the Ukraine. And just as in 2014, back then there were early signs that Moscow was serious—it was issuing visas to ethnic Russian speakers in Georgia, like it’s doing now in Ukraine. U.S. analysts just didn’t believe Russia would go as far as it did.

Americanii s-au prostit de tot la spionaj, cu tot NSA-ul lor si asta incurca destul de mult optiunile pe care le au:

For the last 13 years, the way you got ahead in America’s intelligence services was to specialize in stopping terrorists. Compared to al-Qaeda, the Russians were seen as has-beensalbeit nuclear-armed has-beens. Spying on Moscow was considered a second-tier priority. Sure, the Russian intelligence agencies were (and are) one of the world’s most sophisticated; competing against the sons of the KGB was one of the toughest challenges for an American operative or analyst. But the stakes just weren’t that high. It was like having a chess match against your grandfather, while everyone else played Call of Duty for money.

Dar nu doar in articolul din care am citat mai sus putem gasi numeroase exemple prin care intelegem clar ca americanii au mari probleme in a-i intelege pe rusi, unele exemple mergand chiar pana in anii 50. Paul Craig Roberts, explica intr-un interviu recent la King World News, cum daca Reagan se lua dupa CIA si nu cerea unui think tank alternativ sa faca un studiu in ce masura URSS ar putea rezista la o cursa a inarmarii accelerata, poate nici acum Razboiul Rece nu s-ar fi terminat. Dupa sirul de recesiuni pornite de la criza petrolului, inflatie si ulterior staglatie, Reagan a reusit sa reporneasca economia si a dorit sa vada daca poate apasa pedala in sensul terminarii Razboiului Rece prin avansul economic pe care SUA il aveau din ce in ce mai pronuntat fata de URSS. Atunci, CIA a emis parerea ca SUA nu vor putea niciodata castiga o cursa a inarmarii, prin investitiile militare deoarece URSS putea sa creasca fara probleme procentul din PIB investit in armata pe cand SUA fiind democratie, trebuia sa tina cont de opinia populara. Reagen nu s-a multumit cu opinia CIA si a pus la cale un think tank super secret care sa investigheze. Din acest think tank a facut parte si Roberts si l-au consiliat pe Reagen nu doar ca URSS nu va face fata acestei curse, dar economia URSS-ului era deja in implozie. De altfel, Roberts prezisese inca din anii 1970 colapsul economiei sovietice in cartea Alienation and the Soviet Economy: The Collapse of the Socialist Era.

Cu privire la situatia din Ucraina, Roberts considera ca americanii au calculat gresit implicandu-se in revolutie prin sprijinirea opozitiei. Primul calcul gresit ar fi asocierea cu fascistii care au ajuns acum singurii dedinatori de arme si evident ei fac regulile, ceilalti papusari ai opozitiei propulsati de organizatiile sponsorizate de americani fiind nu doar irelevanti dar neavand nici o putere reala, de vreme ce ultranationalistii sunt singurii organizati si singurii care au forta umana capabila sa controleze si sa dicteze evenimentele ulteioare. De altfel acestia s-au instalat deja la biroul electoral central unde urmeaza sa se numere voturile (daca se va mai ajunge la alegeri) si evident nu au venit fara arme. Ne putem imagina ce urmeaza. In naivitatea lor americanii i-au scos total din calcul si nu s-au gandit ce riscuri isi asuma propulsand la putere o miscare extremista, chiar la marginea Europei. Si asta ca sa nu mai zicem, ca oricum ce fac americanii nu se face: sa organizezi lovituri de stat in “curtea” unei puteri nucleare. Regulile prudentei si respectarea unei puteri locale cum este Rusia care chiar daca nu se poate compara cu SUA, local poate sa le puna multe bete in roate, au fost calcate nepermis de amatorii care se afla acum la putere in SUA si dupa ce au facut-o lata si am ajuns in punctul in care putem intrevede ca rusii nu au avut de ales, iata ca se mai si mira si estimeaza gresit miscarile acestora. Vor continua sa estimeze gresit pana cand isi vor pierde rabdarea si vor incepe sa gandeasca ca la fotbal, ca totul se rezolva prin forta si putere. Americanii se comporta precum un copil prost care are insa pusca in mana si pentru ca nu reuseste sa isi convinga competitorul prin vorbe si prin politete si prin diplomatie, va ajunge in cele din urma sa apese pe tragaci pe principiul: “ce daca tu ai dreptate, eu am portavioane multe si dau cu bomba in tine”. Partea proasta e ca rusii au si nucleare dintre care cel putin o parte probabil mai functioneaza.

Ne vine greu sa credem ca asa se poate intampla la nivelul SUA si ne-am dori poate ca soarta omenirii sa fie pe mainile unor oameni mai destepti si mai responsabili. Ne vine greu sa credem ca Obama dupa ce a facut gafa cu “linia rosie” in Siria, isi mai permite sa blafeze si in cazul Ucrainei. Ce urmeaza apoi, Koreea de Sud, Japonia, NATO ?! Cand isi revin americanii si incep sa mai si gandeasca inainte de a face o miscare? Cand esti mic, greselile pe care le faci sunt mici, chiar daca sunt mari. Romania isi permite sa faca greseli in relatia cu Rusia pentru ca oricum suntem irelevanti si nu prea ne baga nimeni in seama. Cand insa esti SUA si faci greseli mari in relatia cu Rusia, pui in pericol viitorul omenirii. Sa speram ca nu e cazul de data asta si ca Putin are cel putin intelepciunea pe care a avut-o Kennedy in criza rachetelor din Cuba.  Sa speram ca si chinezii nu se lasa atrasi in dispute aiurea, asteptand in liniste preluarea pasnica a stafetei si neraspunzand provocarilor armate. Pentru ca altfel … Obama are porecla in randul intelighentiei americane de “bozo”.

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *