Piața liberă în domeniul bancar: și de ce testele de competență sunt hilare

Inca nu mi-am revenit dupa socul stirei cu testele de competenta, mai ales dupa ce am dat peste un articol in care sunt si cateva declaratii ale geniului care a venit cu ideea.

„Să vă spun cum a luat naştere acest test. Eu, mai în glumă, mai în serios, acum vreo patru ani, la o conferinţă de educaţie financiară, am lansat această idee «de ce nu ar face băncile, aşa cum se dă certificatul de conducere auto, cum iei carnetul auto, de ce nu ar face băncile un test pentru clienţii care vor să ia credite». Atunci ideea a stârnit multă ironie, (…) dar ne-am decis anul trecut să trecem de la vorbe la fapte.

Legea de baza a unei piete libere este cererea si oferta. Intr-o piata libera ideala, cand creste cererea, scade oferta. Doar daca oferta nu e nelimitata, cum se intampla la noi. Adica la noi BNR tipareste bani si tine dobanzile apropiate de zero si apoi striga cu surle si trambite ca s-a cam incins din nou motorul creditarii si am luat viteza cam mare.

Nu exista teorie economica care sa spuna care este gradul de entropie acumulat intr-un sistem economic. Complexitatea societatii umane este atat de mare si interconexiunile intre economie, finante, politica, geopolitica, demografie, tehnologie etc sunt atat de complexe incat pur si simplu nici mama lui de guvernator nu are habar daca acum in Romania, creditarea este incinsa sau nu.

Speriat de potentiala pierdere a popularitatii in urma anuntarii acestui test care cu siguranta nu a produs o reactie prea favorabila in randul romanilor iubitori de teste si examene scolare, Isarescu a contra-atacat rapid cu o mica rafala de propaganda:

Isărescu susţine că BNR nu vrea să descurajeze creditarea: „Vrem să încurajăm creditarea. Dar ne interesează o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente, sustenabilă“ (Sursa: ZF)

Ce este aceea “creditare sanatoasa”? Ce este aceea “creditare sustenabila”? Niste cuvinte frumoase, sloganuri si versuri din vesnica poezie de calmare a speriatilor. Creditarea este sustenabila cata vreme exista banci care sa dea credite, adica cata vreme merge tiparnita. Cata vreme poate merge tiparnita este alta discutie. Cata vreme poate merge tiparnita la noi fara ca cursul sa explodeze, de asemenea, este o alta chestiune.

La declaratia de mai sus, insa eu l-as intreba pe Isarescu: dar crestere masei monetare in ultimii zece ani este sustenabila? Are vreo legatura cu vreun indicator al economiei? Daca tot vorbim de sanatate!

Nu ma intelegeti gresit, nu sunt adeptul creditarii si nici nu cred ca in Romania creditarea poate avea rol de dezvoltare, cata vreme realitatea este ca Romania este o pipernita de forta de muca harnica si ieftina pentru UE si de aceea este mentinuta pe linia de plutire prin mentinerea unor linii de creditare atat ale statului cat si ale bancilor din Romania fara de care noi ne-am afla unde am fost inainte de integrarea in UE. Altfel zis, euroenii ne trimit bani indeajuns cat sa mai ramana niste prosti pe-aici care sa se inmulteasca si care sa le trimita peste 20 de ani forte proaspete.

Vina pe care o are Isarescu & BNR este aceea ca ei fac (si sunt) pe niste dumnezei care decid cand si cine poate sa ia credit, la ce dobanzi si la ce curs. Bineinteles, economia si politica au si ele o oarecare influenta. Dar Isarescu decide in esenta cat de mult este deschisa conducta banilor sau cand incepe sa se stranga si cat de repede. Bine, cat de repede uneori nu prea decide el, caci el este doar nenea Dorel de la centrala care controleaza conductele care dau caldura in cartier, la centrala insa caldura vine de la Termocentrala si de-acolo se decide cand se opreste apa calda sau la ce temperatura vine apa, sau la ce pret.

De asemenea, teatrul jucat si ipocrizia cu “sanatatea” si “durabilitatea” sistemului bancar sunt hilare si nu denota decat incompetenta, stagnarea milenara, lipsa de curaj si incapacitatea de a putea face ceva pentru schimbarea status-quo-ului. O banca centrala sanatoasa ajuta economia (regleaza masa monetara si cursul in functie de balanta externa), controleaza bancile la sange si le invata minte sa nu dea credite aiurea (daca asta chiar e o problema) si mai ales nu macane in fiecare zi ca de vina este creditacul si nu bancile si nici BNR-ul pentru ca ei si-au facut temele.

Tot romanul saracul a ajuns sa fie aratat cu degetul si considerat ramas in urma. Ramasi in urma suntem pentru ca dormim si nu iesim in strada sa dam jos si cu comunistii si cu bnr-istii si sa cerem adoptarea dolarului sau macar a amaratului de euro care desi eram impotriva, incep sa cred ca orice ii va taia curentul de la imprimanta de bani a lui Isarescu este bun pentru tara.

Din pacate, nu doar ca nu vom fi primiti in clubul select prea curand, dar dupa ce iese la pensie Isarescu mi-e teama ca Georgescu va descoperi imprimanta cu laser care va tipari si mai multe miliarde de lei pe minut decat cea actuala care este una matriceala, pe care Isarescu a invatat s-o foloseasca in tineretile lui si nu se desparte de ea pana la moarte, ca tare multi bani a tiparit el cu ea. Ma refer aici, bineinteles la pseudo-macroprudenta pe care Isarescu a dorit sa o proiecteze toata viata si care in mintea necunoscatorilor chiar a functionat. Realitatea este insa ca dupa integrarea in UE, prea mari tulburari nu aveau de ce sa fie, mai ales cand au inceput romanii sa iasa la munca si sa trimita bani inapoi pentru a compensa balanta de comert si mai ales dupa ce au inceput sa aiba loc descoperirile de resurse naturale care pot fi puse gaj pentru datoria externa a tarii. Caci sa nu credem ca leul nu a explodat din cauza ca il tine Isarescu, ci mai degraba din cauza ca anul trecut tovarasii au fost de acord sa exporte gaze si electricitate la unguri, chiar daca asta a marit pretul populatieI. Ori, astia sunt bani care intra si contribuie la exporturi si in loc sa consturim autostrazi si sa dezvoltam economie, vindem resurse si marim pensii.

Intre timp inflatia a ajuns la 5,4% si ne miram de unde: pai cum de unde daca se scumpesc curentul, gazele si combustibilii? Nu se mira nimeni, ci doar unii se fac ca se mira. Intrebarea se pune totusi, de ce sunt alertati BNR-istii si tot macane despre asta cu creditarea? Ce stiu ei si nu ne spun noua? Dobanda de referinta a fost marita la ultima sedinta si lucrurile ar trebui sa se calmeze deocamdata, nu? Cursul este sub control, a crescut mult mai cuminte decat ne asteptam avand in vedere inflatia si chiar sunt perspective sa scada spre toamna. ROBOR-ul nu a facut decat sa se ajusteze la noua dobanda de referinta. Bilanturile bancilor ating noi recorduri, bilantul BNR-ului se mentine, rezerva de valuta de asemenea este mare, in mica scadere, dar oricum cu mult peste ce era acum 2 ani.

Dupa cum stim BNR are acces la date statistice de la INS si sondaje de la companii. Daca motivul ingrijorarii nu ar fi o eventuala scadere a ritmului cresterii economice de anul acesta (lucru deja stiut insa cam de prin februarie) si daca motivul ingrijorarii nu ar fi dezastrul din finantele publice (deficitul guvernamental, balanta externa, creditarea publica etc) – de asemenea cunoscut si oricum asteptat de ani de zile, singura noutate notabila ar fi cresterea cam cu 10% an la an a creditelor imobiliare si cu 6-7% a celor de consum.

Insa acest procent nu ar fi problema daca e sa ne gandim ca o mare parte a celor care lucreaza la stat au avut parte de cresteri de salariu extraordinare, prin urmare era logic ca o sa urmeze un puseu al creditarii pur si simplu din incadrarea la inca un credit de consum sau prin cresterea eligibilitatii la un credit imobiliar. Nenumarati tovarasei s-au aruncat anul acesta la apartamente si la masini noi. Dar salariile nu o sa fie micsorate, prin urmare de ce se teme Isarescu?

Aici poate ajungem la cuvantul magic pe care l-am criticat mai sus: sustenabilitate. Cata vreme sectorul public nu produce doar consuma si cata vreme politica economica dezastruoasa nu poate duce la o crestere reala a exporturilor sau a productiei si serviciilor care sa diminueze riscurile, exista un oarecare risc ca in curand sa avem nevoie de FMI. Dar de ce zic ca Isarescu este ipocrit? Isarescu este ipocrit pentru ca daca lasa cursul sa se ajusteze acolo unde il cere piata si nu se arunca cu rezerva valutara ca sa mentina acel faimos “coridor” de evolutie de la o zi la alta, piata ar fi reglat si cererea si mai ales oamenii ar fi invatat din viata de zi cu zi riscurile, si nu ar fi nevoiti acum sa toceasca manuale si carti de educatie financiara ca sa dea teste grila fictive cand se arunca la un credit, doar ca sa spuna Isarescu & co. ca ei si-au facut datoria si sa se spele pe maini. Nu, nu si-au facut datoria, ci din contra, prin mentinerea unui curs artificial si de asemenea a dobanzilor prea mici, au pus gaz pe foc!

Testele de competență financiară – ultimul banc despre bănci

Şi mai puţini români vor avea şansa să îşi ia credite: Băncile vor da teste de competenţă clienţilor care vor să ia credite. Cum arată un set de zece întrebări la care trebuie să răspundeţi dacă vreţi un credit (Sursa: Ziarul Financiar)

BNR-iștii au stat ei și s-au gândit: oare ce să facem ca să mai domolim nițel cererea la credite (care între noi fie spus este principalul motiv al creșterii ROBOR-ului)? Au făcut un comitet, și-au sumețit cămășile, și-au umplut ceștile de cafea și au intrat în ședințe de brainștorming. După lungi dezbateri și stoarceri de creier, experții au decis: să tragă semnale, nu mai pot – au tot tras și nimic nu s-a întâmplat; să interzică băncilor să dea credite, nu au cum: oricât ar umbla la reglementări, băncile vor da credite în continuare căci încă trăim în open season la vânătoarea de fazani pentru viitoarul cutremur financiar care va lăsa cu fundul în baltă la propriu pe majoritatea mușteriilor la creditele imobiliare care spre deosebire de greci care au avut plasa de siguranță a europenilor, nu vor avea de cine să fie salvați, căci FMI-ul poate multe, dar să dea locuri de muncă și salarii sigure nu poate. Prim urmare a rămas doar cea mai amuzantă soluție aruncată la grămadă în glumă de un tânăr iexpert care a fost introdus în comitetul de criză doar ca să aibă seniorii pe cine să trimită dupa șaorme în pauzele de brainștorming. Anume: să sugereze băncilor să bage teste grilă pentru acordarea de credite.

Bineștiută fiind onestitatea și corectitudinea românilor, aceste teste vor putea fi date și online și deși se va publica și cartea cu răspunsurile, sigur nimeni nu va copia. Aplicanții vor avea astfel ocazia să învețe cum e treaba cu creditele și finanțele iar băncile vor putea astfel să elimine pe cei care își supra-estimează veniturile, eliminând astfel riscurile sistemice care sunt reprezentate de creditarea hazardată într-o perioadă de boom economic cum avem parte în vremurile minunate pe care le trăim. Genial! Cea mai tare soluție: BNR se spală pe mâini că a făcut ceva ca să prevină umflarea necontrolată a gogoșii, băncile de asemenea se spală pe mâini că fac tot ce le zice BNR-ul și în plus poate o să lanseze și cursuri pentru aspiranții la credite pentru pregătirea pentru aceste teste. De vină vor fi doar elevii care vor trișa și nu vor da testele cu onestitate.

Dacă vi se pare prea amuzantă și exagerată această povestire, citiți câteva teste cu Matei și Doamna Florescu publicate în ZF.

O asemenea aberație de măsura putea fi luată doar în Absurdistanul care este România, de o organizație la fel dacă nu mai putredă decât parlamentul: BNR. Pentru că BNR este stat în stat și angajările se fac cum se fac la stat, s-a ajuns ca să fie plină de incompetenți care nu doar ca nu au idee de cum funcționează și cum trebuie să funcționeze un sistem financiar al unei țări cu aspirații de piață liberă, dar nu au nici cea mai mică legătură cu realitatea și cu cunoașterea mediului pe care pretind că îl macrostabilizează. Și când te gândești că acești oameni decid cât de mulți lei să tipărească și prin urmare cât de rapid să se evaporeze valoarea banilor acumulați de români – cei care mai și acumulează și nu doar trăiesc din credite.

Nu îmi este încă clar cât de mult va conta în decizia de acordare a creditului acest test, dar este evident că nu are nicio relevanță cât de priceput este clientul la a înțelege economia și finanțele. E logic că oricine poate să ceară un credit și că este treaba băncii să analizeze dacă dorește să își asume riscul să îi acorde un credit. Într-o economie de piață, băncile au fiecare grad de riscuri diferite și targetează clienți diferiți, pe sectoare diferite, deci e logic că unele își asumă un grad de risc mai mare ca altele. Căci dacă varietatea și individualitatea băncilor nu este un lucru bun, la ce mai avem mai multe bănci și nu una singură?

În altă ordine de idei, este la mintea cocoșului că nu inteligența financiară este problema creditacilor ci onestitatea. Cele mai mari găuri au fost trase băncilor în criza din 2008 de către cei care au mituit ofițerii de credite și au falsificat documente pentru a accesa credite cât mai mari și a risca cât mai mult. Mai ales în domeniul imobiliar, era o întreagă mafie a creditării pentru că prețurile creșteau ca ciupercile după ploaie și constructorii nu aveau timp să acumuleze capital pentru a porni o noua investiție, ci se risctau să acceseze credite umfland asset-urile nu doar pentru ei, ci prin relațiile făcute la bănci, trimiteau clienții viitoarelor imobile la o anumită bancă, la o anumită persoană, pentru a lua credit cât mai repede și a semna contractul de vânzare într-un stadiu cât mai inițial al construcției. Astfel, mulți puteau să demareze o lucrare la un bloc de apartamente cu zero investiții personale. Tot riscul era preluat de bancă și deși existau norme și reguli, acestea nu erau respectate pentru ca orice regula este atât de puternică pe cât este câinele de pază al acelei reguli. Ori după cum vedem, în cazul de față nu avem câini de pază ci avem clovni de pază dacă ultima lor soluție la creșterea temperaturii creditării este testul grila. Patetic și jalnic!

De ce scade leul când dobânda crește?

Creșterea peste noapte a leului cu 0.5% într-o singură zi, la o zi după mărirea dobâzii de referință este un mare mister pentru mine, de vreme ce logic era ca leul să se întărească. Prin creșterea dobânzii de referință și prin angajamentul de a ține sub control inflația, BNR a transmis clar investitorilor că urmează măriri la dobânzi. De ce a picat însă leul?

De departe, prima explicație ar fi comentariul lui Isărescu cu privire la marjă … cum că e mai bine o depreciere lentă decât una rapidă. Mă îndoiesc însă că peste noapte, piața reacționează la măcănelile lui Isărescu, chiar dacă pe biroul său stă butonul roșu care reglează  (chiar dacă temporar) cursul. Oricât de drastică declarația mă îndoiesc că pusă în balanță cu creșterea dobânzii să cântărească mult mai mult decât aceasta.

O a doua explicație ar fi creșterea prea mică. Poate investitorii se așteptau de creșteri mai mari, deși BNR ne-a obișnuit cu mișcări timide de fiecare dată, mai ales în sus, căci în jos de obicei dă cu dobânda când nu mai are încotro …

Nu neg însă că poate să existe o explicație legată de vreo evoluție importantă exogenă. Nu am auzit însă nimic legat de BCE și personal chiar am avut o poziție forex pe EURHUF pe care am închis-o marți dimineața. Având deci proaspătă în minte evoluția, într-adevăr a fost o mică depreciere a forintului, dar în niciun caz de 0.5%. Poate ar fi bine să fac o mică analiză și pe alte monede din zonă, dar nu are sens, deoarece zilele următoare vom vedea dacă există doar un spike sau e vorba de un trend.

Caz în care dacă e trend, e nasol și înseamnă că o să fie nevoie de noi măriri de dobândă mai curând decât ne-am aștepta. Evident depinde și ce vrea Isărescu și ce a negociat cu Tudose, dar, ca să cităm un clasic în viață, ceva trebuie să crape, ori cursul, ori dobânzile.

În apărarea leului ar fi doar investițiile străine care sunt singurul lucru bun care se poate întâmpla anul acesta. Accelerarea deficitului balanței de comerț este îngrijorătoare dar este greu de evaluat cât de îngijorătoare de vreme ce nu avem precedente cu privire la status-quo-ul actual – dobânzi zero la EUR, lichiditate abundentă, creștere economică în UE, apariția de anomalii în cadrul piețelor (bad news is good news, piețe turbate care reacționează doar psihologic și nu mai au niciun fundament, funny money etc).

Rămâne așadar să așteptăm următoarele zile. Nu este exclus ca spike-ul să fie însă un simplu artefact al mașinuței de controlat cursul a BNR-ului și băieții să fi calculat aiurea efectul și să fi reglat butoanele aiurea pentru ziua anunțului, sau să le fi fost teamă de o apreciere prea mare și prin urmare să fi lasat cursul liber, de unde vedem totuși care sunt adevăratele tensiuni.

Din orice parte am privi, un 0.5% depreciere într-o zi de mărit dobânda nu sună bine și este cel puțin un indiciu al fragilității iubitei noastre monede naționale în urma politicilor mărețe ale actualilor conducători.

 

BNR se pregătește de război cu panadoale

Panadolul anti-criză – Vasilescu BNR – veșnicul tinerel (prin voioșia cu care țopăie pe la televizoare și scrie prin ziare ocazionale “rețetuțe liniștitoare”), și întârziatul pensionar (tatae are peste 80 de ani deși nu i-ai da) ne asigură: “BNR şi-a păstrat armele şi gloanţele ca să intervină dacă vin vremuri grele“. Nu știm unde a declarat “consultantul” acestea, dar tare ne-am amuzat când răsfoind să vedem ce mai scrie presa despre noul record al ROBOR-ului am dat despre articolul cu pricina.

Și mai amuzantă este următoarea remarcă venită de la Panadol citată în antetul articolului BURSA: “Sunt mulţi cititori în stele, chiar şi în sistemul bancar”. Câtă concentrație de auto-ironie într-o simplă frază! Denotă un puternic simț al umorului și totodată o lipsă cruntă de imaginație în războiul verbal cu vizații “cititori”. Poate doar tovărașul ministru Pop fost prof de mate mai poate să-l întreacă pe Panadol la acest tip de bombe când face greșeli de aritmetică elementară.

Cu privire la armele și gloanțele BNR-ului, cred că după blegitul de 0,01% despre care am mai amintit, BNR ar trebui să interzică paralelele cu terminologia războiului și poate să se limiteze la termen sportivi, de exemplu, că tot are acum probleme Isărescu cu terenurile de tenis.

Una peste alta, ROBOR a luat-o din nou razna, mai ales la perioade mai mari (6-9-12 luni) la care noi recorduri au fost atinse. Din nou reiterez: situația e departe de a fi îngrijorătoare, creșterea va fi moderată și sunt excluse spike-uri deoarece România este încă tentantă din cauza raportului datorie/PIB, încă mic comparativ cu alții, cu toate destrăbălările PSD-ului. Mai ales dacă nu se întâmplă șocuri până la finele anului care să afecteze bunele rezultate ale bursei (bune măcar din creșteri căci din lichidități …), o creștere a dobânzilor interbancare, dacă se va reflecta și în depozite, va atrage bani din afară care vor stabiliza atât dobânzile cât și cursul. Doar DACĂ. Căci miroase deja a un nou guvern la nici câteva luni de la numirea actualului. Nu am eu informații din interior, dar la cum tremură mustața lui Dragnea când vorbește de Tăriceanu, e clar că ceva e putred în alianță și se pot întâmpla lucruri spectaculoase până la anu’.

Adevărata provocare a BNR-ului va fi să regleze șuruburile astfel încât creșterea pe interbancar să se propagheze spre depozitele clienților. Altfel, toți economisitorii se vor grămădi pe valută mai ales în expectativa creșterii dolarului și mai ales în expectativa pregătirilor de iarnă, care într-un an de creșteri record de salarii și de deficite cu siguranță va duce la noi recorduri de importuri din consum. Să nu uităm că românului îi place să cumpere tot felul de prostii de care nu are nevoie și atunci când nu are bani, darămite când are salariile și pensiile mărite și băncile dau din nou credite cu nemiluita. La care se mai adaugă exitul Fondului Proprietatea și probabila vânzarea a băncilor grecești către Banca Transilvania sau alte bănci locale (căci străini nu se prea grămădesc) – un alt exit la nivel național.

Revenind puțin la armele BNR-ului menționate de Vasilescu, gluma se îngroașă dacă BNRiștii chiar consideră “arme” faptul că nu au mers mai jos cu dobânda (zero de exemplu, cât are BCE-ul). Prostii de astea să spună tatae ucenicilor săi de la BNR nu publicului unui ziar financiar care înțeleg că BNR nu a mers mai jos cu dobânda pentru că ar fi distrus pentru totdeauna leul. Care să fie fraierul să economisească în leu dacă dobânda la leu și la euro este aceeași? Nu mai zic de dolar, care tot timpul a avut o dobândă mai bună decât euro, deoarece FED-ul nu a atins încă zero. Uimitor să vii cu astfel de argumente, când toate țările cu monedă proprie din zona noastră, Europa Centrala și de Est au dobânzi similare, care se învârt în jurul de 1,5% și asta nu pentru ca banca națională “și-ar fi păstrat armele și gloanțele” ci pentru că există o corelație strânsă între dobândă și risc. O dobândă de zero pe leu ar fi însemnat o devalorizare mult mai mare a leului și ar fi produs probabil o inflație galopantă, ca să nu mai zicem de efectele asupra creditării care vedem că este supraîncinsă chiar cu “munițiile” astea de rezervă.

Adevărata problema din sistemul bancar românesc este Isărescu

M-am plictisit câte articole am scris despre Isărescu de-a lungul timpului. Chiar și pentru cei care nu înțeleg rolul pe care BNR îl joacă în România prin politica monetară și influența asupra costului și disponibilității banului, ar fi îndeajuns să se gândească că într-o țară europeană democratică, nu este normal ca Banca Națională să fie captivă unei singure persoane: Isărescu are o “guvernare” mai lungă nu doar ca Putin sau Kim, dar l-a bătut chiar și pe Ceaușescu.

Războiul recent al tovarășilor cu băncile este o gâlceavă a idioților și arată cât de incompetenți sunt cei care ne conduc. Faptul ca tov. Tudose se vaietă de comisioanele bancare – cea mai mică problema din sistemul bancar  – este un indicator că omul nu are habar de toate celelalte probleme: cvasi-oligarhia din sistem, dificultatea de a porni noi bănci mici, locale care să stimuleze competiția, nereglementarea așa ziselor IFN-uri – cămătari cu licență BNR, dar mai presus de toate politica monetară total anti-dezvoltare pe care BNR-ul o duce și ignorarea totală a exportatorilor prin menținerea unui leu prea puternic. Ca să nu mai zicem de riscul valutar permanent pe care așa-zisa politică monetară o produce asupra companiilor românești (dar nu numai). Oricât de mult și de bun hedging ar face cei care au auzit de așa ceva, câtă vreme nu ai fundamente și nu ai principii de care să te legi, atât importatorii cât și exportatorii nu au altă variantă decât să folosească adaosuri îndeajuns de mari încât să acopere orice fluctuații. 

Sunt multe probleme și BNR ar trebui reformat din țâțâni, concurența internă promovată și ciclarea cadrelor ar trebui să fie implementată prin lege. Bine-înțeles că transparența decizională este zero, ședințele consiliului BNR sunt secrete și politica monetară nu doar că nu are nicio coerență, fiind pur și simplu expresia voinței tovarășului guvernator, dar în plus, nu există nicio coerență între această politică și celelalte politici ale statului român. La ce bună o bancă națională dacă guvernul nu se poate coordona cu BNR-ul în măsurile luate și singurele discuții pe care le au sunt prin intermediul presei, dând unii lecții altora. Bineînțeles că și politicienii au vina aici, dar să nu credem că BNR este fată mară.

Situața de conflict între BNR și guvern (de-a lungul timpului, de altfel, indiferent de guvern, chiar și cel tehnocrat) convine de minune BNR-ului care își promovează o imagine imaculată de tehnocrați și specialiști care știu mereu mai bine ce trebuie făcut și dau lecții politicienilor arătundu-le cu degetul măsurile populiste. Sprijinindu-se pe scârba generală pe care românii o au față de politicieni, intelighenția BNR s-a izolat într-un turn de fildeș de unde își trage salarii și bonusuri nesimțite, practică o politică macro-stabilă care este atât de stabilă încât inhibă orice mișcare de fapt, nu stimulează nicio competiție reală și este plină de hazarduri morale. Faptul că nu mai pică băncile și oamenii au depozite nu este deloc un merit al BNR ci faptul că România este încă la coada dezvoltării economice, este datorat și BNR-ului tocmai pentru că nu face măcar pe felia ei ce trebuie.

O politică monetară orientată spre piața libera, spre flexibilitatea monedei, spre stimularea economisirii și reglarea supra-consumului prin lăsarea liberă a monedei acolo unde piața o reglează ar fi un salt imens pentru economia românească care ar disciplina cu sau fără voia lor și pe politicienii populiști care măresc salariile de parcă ar tipării banii la imprimantă.

Faptul că au scăzut acțiunile băncilor românești după anunțarea unui nou impozit pentru bănci, arată cum funcționează piața liberă și cum unele măsuri ale politicienilor au efecte în economia reală. Fără proptelile BNR-ului și lăsarea unei zone largi de manevre politicii fiscale prin reglarea cursului și mijloacele de politică monetară, fac ca România să fie captivă unei macrostabilități canceroase a unui status-quo fără perspective și oportunități, unde chiar dacă nu au loc crize majore din partea sistemului bancar sau a monezii, nici altceva prea bun nu se întâmplă.

Cum își permite BNR-ul totuși acest joc, căci reglarea cursului nu ar merge fără sprijin din afară. Pe lângă dobânzile scăzute la nivel mondial, infuzia de valută din partea căpșunarilor este mai mult decât o gură de oxigen pentru BNR care reușește chiar să facă profituri destul de bunicele din aceste motive, România fiind din punctul de vedere al Băncii Naționale o mică Elveție.

Din păcate, Tudose chiar dacă ar vrea nu ar prea avea ce să facă, în realitatea puterea guvernului fiind mult mai mică decât puterea BNR-ului care este stat în stat. Doar la criza viitoare când probabil sistemul bancar românesc va fi făcut praf și cu siguranță se vor cere capete, pe lângă noile fețe, banca națională va avea șansa să facă și ea mult-așteptata restructurare.

Comentarii la Indicatori monetari – iulie 2017

BNR a publicat recent indicatorii monetari pe iulie 2017.

Iată câteva comentarii cu privire la evoluția an la an:

  • M3 (masa monetară în sens larg): creștere cu 10,4% față de anul trecut; logic vine întrebarea: cine o mărește și de ce? Nu am vrea să insinuăm că inflația de după colț deoarece crește M3 însă daca nu e după primul colț, poate e după al doilea;
  • numerar în circulație: creștere 20% față de anul trecut; putem trage concluzia că s-a accelerat viteza banilor? Nu stiu.
  • Credit neguvernamental: creștere 5,5%; de notat creșterea în lei: 15,7% dintre care la populație 21,6%; importurile dudie!
  • Credit guvernamental: +4,2% față de acum un an; cate-un pic, pic, pic … Putea să fie mult mai rău, dar să vedem până la sfârșitul anului la cât se ajunge.
  • Depozite ale rezidenţilor clienţi neguvernamentali: creștere 9%. Mare dilema cum de depozitele cresc și numerarul crește. Probabil M3 le duce pe ambele în spate, în sensul că sunt bani pompați și evident că cresc toate.

Prin alte colțuri ale site-ului BNR am găsit și evoluția inflației. Cifrele vorbesc singure, eu doar aș reaminti că cursul era mai blând prin iulie, probabil din august și mai ales din septembrie o să găsim creșteri cu 2 cifre la mult mai multe categorii:

BNR și stabilitatea financiară

Sa zicem ca sunteti un mare om de afaceri, cinstit, patriot, care are si bani multi dar este si un cetatean model care doreste sa nu fuga cu banii in strainatate ci sa ii investeasca in bancile din Romania pentru ca avem un guvernator la BNR foarte profesionist si care tine lucrurile in frau. BNR este una dintre institutiile cu cea mai mare incredere, toata presa si toti oamenii cand zic BNR, se gandesc: ce bine ca il avem pe Isarescu, ce bine este cand il vedem pe domnul Vasilescu cum vine la televizor si calmeaza situatia, ce frumos explica ei cum merg lucrurile si cum trebuie sa stam linistiti.

Dar pentru ca sunteti un om serios si nu va luati doar dupa impresii si declaratii, cititi si Rapoartele asupra Stabilitatii Financiare publicate de BNR. Bineinteles, acestea sunt documente destul de mari (cam 200 pagini fiecare) si destul de tehnice. Cel mai probabil, nu le veti citi sau nu veti trage concluzii doar din ele ci veti urmari presa. Sa vedem asadar, ce putem gasi in presa anului 2011 cu privire la stabilitatea financiara. Nu uitati, sunteti milionar in anul 2011 si aveti bani de investit. Cititi Ziarul Financiar si iata ce aflati:

Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populaţiei şi eficienţa moderată a procesului de restructurare, care menţin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. (Ziarul Financiar, 12 SEP 2011)

Iata deci o informatie interesanta: in ciuda evolutiei tumultuoase a creditelor neperformante, BNR ne asigura ca, probabil, maximul va fi atins in 2011. Acum la 2 ani departare, putem evalua in ce masura a avut dreptate BNR. Iata ce valori are indicatorul intitulat “rata creditelor neperformante”, conform Buletinului Lunar 7/2013, Anul XXI, nr. 237, publicat de BNR pe data de 27 SEP 2013, pagina 57:

2011 – 14,33%
2012 – 18,24%
2012 iul – 17,30%
2013 iul – 20,93%

Din acelasi tabel putem observa cum in luna iulie 2013 (ultima disponibila, de altfel) acest indicator a atins cote maxime, deci previziunea din Raportul asupra Stabilitatii din 2011, nu s-a indeplinit, ba din contra. Declaratia de atunci, ar suna la fel de hilar si acum, dupa parerea noastra. De ce?

Dupa parerea noastra de nespecialisti, pentru ca suntem intr-un mare rahat despre care am tot vorbit si lucrurile nu se vor schimba decat poate dupa ce Isarescu va fi dat jos de la conducerea BNR. Dar astea sunt doar estimari si pareri, evident, noi nu garantam pentru ele.

Iata si alte pareri de-ale noastre cu privire la stabilitatea sistemului bancar romanesc din aceeasi perioada in care a fost publicat raportul optimist al BNR-ului care s-a dovedit ulterior total defazat de realitate:

Elitele par nelinistite ca cei care au depozite inca nu s-a gramadit pe banci sa dea jos cu ele ca sa poata sa treaca la urmatoarea etapa a crizei. Haosul si tulburarile sociale inca nu au atins nivelul scontat, lumea e mai bleaga si mai rabdatoare decat se asteptau ei. Grecii care erau vazuti ca cei mai duri si cei mai rai cu guvernul atunci cand e vorba de taieri, inca rezista si inca nu au dat foc la toate bancile si la toata Atena, viata merge inainte. La fel si anarhistii britanici pe care desi politia a avut ordine sa ii lase in pace sa faca cat dezastru vor ei, nu au declansat haosul social. Asadar, cu toate speculatiile pe piete si tentativele de destabilizare a sistemului, criza inca nu a atins punctul culminant care sa necesite “nivelul urmator”, adica banca unica, moneda unica, conducatorul unic. Din toate punctele, masinaria sistemului a inceput sa incerce sa faca praf sistemul financiar prin propaganda, prin tragerea de semnale, prin emiterea de declaratii chiar de la cei care ar trebui sa calmeze lucrurile, cum ar fi FMI si Fed-ul. Pe Soros il intelegem sa isi faca meandrele cum vrea el, dar restul? (Bank-run-ul: pericol sau target? – 26 SEPT 2011)

Un critic al parerilor noastre ar putea afirma citind acest paragraf ca suntem conspirationisti si avem o viziune pesimista asupra lumii. Intre timp insa s-a intamplat Cipru, chiar acum se intampla Panama si viitorul va confirma poate si celelalte pareri. Ce dorim sa mai subliniem acum, ca desi au trecut doi ani de cand am subliniat ca “criza inca nu a atins punctul culminant”, ne mentinem in continuare aceasta afirmatie.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

PS: daca veti citi periodic si cu atentie comunicatele si rapoartele BNR, veti observa ca de fiecare data lucrurile stau [1] binisor, exista premize ca [2] se vor imbunatati, in ciuda [3] unor riscuri. Altfel spus, “pace voua cititorilor, fiti linistiti, ganditi pozitiv, dar sa nu va speriati daca mai existe si niscavai semne de intrebare”

Sa luam un alt exemplu: ce spunea BNR despre situatia macroeconomica a Romaniei in 2011?

Citam din CAPITAL, 12 SEP 2011: Raport BNR: Situaţia macroeconomică a României s-a îmbunătăţit în ultimul an

1 – lucrurile stau binisor:

Potrivit comunicatului BNR, referitor la lansarea Raportului asupra stabilităţii financiare,  noul acord de finanţare de tip preventiv încheiat în anul 2011 cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor asumate în cadrul programelor naţionale, constituie “ancore pentru menţinerea stabilităţii financiare şi continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică“.

2 – situatia se va imbunatati:

La nivelul UE, pachetul de măsuri privind implementarea unei noi arhitecturi de supraveghere, cu accent pe latura macroprudenţială, va contribui la consolidarea sistemului financiar european (prin diminuarea vulnerabilităţilor evidenţiate de criză) şi la majorarea potenţialului de creştere economică în UE, se mai arată în comunicat.

3 – exista totusi riscuri:

Riscul de credit rămâne principala vulnerabilitate a sectorului bancar

 

Cum subvenționează BNR băncile

Aveti probleme financiare? Nu faceti fata cu plata ratelor si a intretinerii? Salariul nu va ajunge ca sa duceti un trai normal fara griji? Faceti-va banca si veti trai din subventiile indirecte ale BNR.

Asadar:

14 Februarie 2013Finantele au vandut obligatiuni de 400 milioane lei, oferta de 6 ori mai mare.

> dobanda oferita de Ministerul de Finante: 5,73%/an

> bancile cumpara obligatiuni de la Ministerul de Finante (parte a guvernului, parte a statului, deci de la noi); cu ce bani? vezi mai jos;

11 Martie 2013BNR nu limiteaza nici săptămâna aceasta împrumuturile prin repo

> bancile ia credit de la BNR (institutie publica, deci parte a statului, deci ia de fapt de la noi) cu dobanda de 5,25% si pun garantie obligatiunile cumparate (poate chiar pe 14 februarie)

DIFERENTA: 5,73-5,25=0.48% (aproximativ 2 mil lei, dintr-un foc)

NICIODATA dobanda ceruta de BNR nu depaseste dobanda oferita de Ministerul de Finante, deoarece atunci bancile nu ar mai face profit din aceasta schema ci ar pierde.

Datele mentionate mai sus nu conteaza, sunt doar doua exemple recente; atat vanzarile de obligatiuni cat si licitatiile repo au loc periodic, BNR are grija sa ofere bancilor cati bani vor la dobanzi inferioare celei pe care bancile o primesc de la guvern. Iar cum guvernul are nevoie de bani si cum guvernul trebuie sa imprumute de la banci si cum BNR-ul nu are voie sa dea bani direct guvernului tocmai din ideea de a nu crea tentatia ca guvernul sa se imprumute atat de mult incat sa se produca inflatie, magia se intampla. Cu toate acestea, desi de juro guvernul nu se imprumuta de la BNR, de facto o face, pentru ca banii bancilor nu vin in nici un caz de la deponenti, ci de la BNR. Daca bancile ar avea atat de multi bani incat sa imprumute guvernul, nu ar mai fi atat de insetate sa lichiditatea oferita de BNR ci ar sari peste.

Iata deci cum prin aceasta schema de finantare ilegala a statului si imbogatire neavenita a bancilor se prejudiciaza nu doar principiile capitalismului dar se stimuleaza perpetuarea (caci nu de acum s-a inceput asta) unui sistem bancar nefunctional, nedrept si anti-dezvotare.

EXPLICATII OFICIALE: BNR va raspunde ca bancile au nevoie de lichiditate si ca trebuie sa le ajute cumva; insa nevoie de lichiditate are si somerul care nu mai poate plati ratele sau pensionarul care nu mai face fata cu pensia infima la plata medicamentelor si a intretinerii.

ALTE ARGUMENTE OFICIALE: BNR face profit din treaba asta. Da, dar profit fac si hotii iar rolul BNR este in primul rand de MENTINERE A STABILITATII PRETURILOR. Ceea ce contravine drastic prin abuzul acestor operatiuni deoarece cresterea de lichiditate produce inflatie, aceasta este definitia inflatiei, orice student la finante-banci cu asta incepe lectia despre inflatie.

JUSTIE: canci, procuratura si alte organisme care ar trebui sa ii bage la puscarie pe mafiotii din conducerea BNR dorm. Ii intelegem, matematica ii depaseste pe procurori. Din pacate somnul ratiunii naste monstri, iar sistemul bancar din Romania este un monstru cu multe si periculoase capete.

Asadar, dragi romani care aveti nevoie de bani gratuiti. Transformati-va si voi in banca, doar atunci BNR va avea grija de voi si nu va va lasa cand veti trece prin momente dificile.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Un mic Nota Bene: la emisiunea “Din interior” de la Digi 24, din data de 10 Martie 2013, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu declara:

Banii de care noi avem nevoie trebuie sa fie bani facuti si nu bani contrafacuti. In perioada de boom pana in 2008 inaintea crizei lumea toata a mizat pe bani contra-facuti si au aparut si pe la noi bani contra-facuti, adica nu aveau o legatura puternica cu pamantul. (nu erau facuti din activitati productive, erau facuti din speculatii)

Desi adevarata, afirmatia nu corespunde totusi actiunilor BNR, caci banii pe care BNR ii imprumuta bancilor nu sunt deloc facuti ci bani contra-facuti care nu au nici o legatura cu pamantul. Prin tiparirea de bani, BNR nu face decat sa scada valoarea banilor si sa saraceasca pe cei de jos. Evident scaderea valorii banilor nu are loc in momentul in care bancile beneficiaza de ei, ci mai tarziu cand acestia ajung jos. Mai devreme sau mai tarziu toti acesti bani gratuiti pe care BNR ii ofera bancherilor vor ajunge jos si vor produce inflatie. Inflatia pe care o traim acum este de asemenea consecinta acestui tip de actiuni precum si a altor actiuni prin care BNR propteste bancile care in fapt sunt insolvente daca ar fi sa contabilizeze asseturile la valoarea pietei de astazi

Un alt mic Nota Bene: faptul ca in ultimul timp BNR ofera sume NELIMITATE la operatiunile repor este un semn de alarma. Fie bancile chiar stau extrem de prost si BNR nu are cohones sa le lase sa pice pe cele catre trebuie (lucru deloc greu de presupus), fie BNR nu doreste sa micsoreze dobanda de referinta (lucru de altfel si declarat) si cauta astfel sa practice un quantititive easing a la mioritza, care este croit cu dedicatie pentru banci. Cat va mai dura oare pana cand sistemul bancar va inghiti toata economia Romaniei prin aceste transferuri de bani intre BNR, banci si guvern?

Chiar este leul cel mai fioros în zonă?

Cu totii il cunoastem pe domnul Vasilescu, caci nu degeaba si-a dobandit porecla de panadolul anti-criza: cum explodeaza cursul sau cu pica bursele, Isarescu il trimite pe senior ca sa calmeze pensionarii sa nu sara sa isi scoata banii din banci. Au si dreptate domnii la BNR sa se teama, caci de vreme ce au aruncat cutia mai departe in loc sa ia de taurul de coarne (adica sa restructureze bancile), acum totul se poate prabusi oricand.

Sa revenim la curs, caci toata lumea discuta acum despre curs. Pe scurt, de spaima destramarii Europei (care va fi inevitabila in cazul iesirii Greciei) americanii isi trag banii si prin urmare toata lumea sufera, mai mult sau mai putin, dupa cati bani au avut inainte bagati americanii. Toata presa vorbeste despre curs zilele astea, dar nimeni nu vorbeste despre carry-trade: o metoda prin care banii ieftini din afara sunt investiti in depozite in tari bananiere pentru ca bancile nationale ale acelor tari finanteaza cursul si il mentin la cursuri ireale. Astfel, marile banci fac bani cu nemiluita degeaba: se imprumuta de la Fed cu aproape 0% si castiga la Bancpost aproape 15% la lei (asta in toiul crizei, in 2009). BNR stie de asta, dar nu are curajul sa taie dobanzile deoarece ar mari inflatia dar nici curajul sa lase cursul liber, pentru ca nu da bine si creaza riscuri pentru sistemul bancar. Riscuri in sensul ca bancile care au dar credite cu nemiluita aiurea in euro pot sa pice daca cursul explodeaza pentru ca oamenii nu vor mai avea bani sa plateasca. Exista insa solutii, Ungaria a incercat ceva solutii, dar nu detaliem aici. BNR insa nu a incercat solutii, in afara FMI. Adica a amanat problema pe viitor, in treaba altora.

Asadar, panadolul anti-criza, Adrian Vasilescu, umbla din post in post si spune ca prabusirea cursului nu are a face cu noi ci e cauzata de probleme externe. Partial are dreptate, insa diavolul sta in detalii. Nu despre asta vreau sa tratez acum, ci despre un alt detaliu oarecum denaturat de catre Vasilescu care mai dovedeste inca o data (daca mai era nevoie) ca domnia sa nu are rol decat de panadol, nici vorba de consilier sau comunicator al BNR-ului. Sa vedem asadar, cum a evoluat leul comparativ cu alte monede din zone in aceasta perioada. Voi lua in considerare mai multe perioade: 1 luna, 3 luni, YTD. Iata datele

1 luna:

1) EUR / HUF: -0.48%
2) EUR / RON: 1,36%
3) EUR /CZK: 2,79%
4) EUR/PLN: 3,77%

> leul este deci pe locul 2, nu cel mai tare; chiar sub forint; culmea-culmilor, nu-i asa?
> sursa: Google Finance

3 luni:

1) EUR / CZK: 0,99%
2) EUR / HUF: 1,46%
3) EUR / RON: 1,94%
4) EUR / PLN: 3,33%

> leul deci este pe locul al 3-lea la cadere;
> zlotul a picat chiar mai mult; polonezii astia oare cum de-si lasa moneda sa pice atat de mult? sunt prosti?

YTD (de la inceputul anului):

1) EUR/HUF: -4,57%
2) EUR/PLN: -4,08%
3) EUR/CZK: -1,12%
4) EUR/RON: 2,79%

> intr-adevar, de la inceputul anului, leul este cel mai “tare”

Ce se afla insa in spatele comentariilor aiuristice si a fluxurilor de stiri?

In spate se ascunde o realitate sumbra: BNR a finantat cursul cu banii de la FMI pentru a ajuta bancile sa nu pice din cauza creditelor in moneda straina. Colac peste pupaza, BNR nu a invatat nimic din criza, nu a luat masuri ca macar de acum incolo sa fie incurajate creditele in lei si nu cele in moneda straina, desi masuri firave si declaratii au tot fost. Era de ajuns ca sa lase BNR leul sa pice doar o saptamana ca sa sperie lumea si sa se indrepte spre leu. Prostia BNR a dus ca incercarea de a stimula creditarea in lei sa se faca prin micsorarea dobanzii de referinta care cumulata cu inflatia nu face decat sa secatuiasca economiile celor care muncesc si produc in detrimentul celora care traiesc pe credit.

Ca o mica paranteza: multe afaceri prefera sa intre in insolventa deoarece pot sa nu-si mai plateasca furnizori si nu mai platesc nici impozite si TVA pentru perioada cat sunt in insolventa. Criza a fost pentru multi o mina de aur, inca o smecherie tipic romaneasca care a amanat curatirea economiei de hoti si smecheri si punerea bazelor unei piete libere reale.

Asadar, BNR a micsorat dobanda de referinta (cam acum o luna). Prin urmare, normal ca interesul in leu s-a diminuat, carry-trade-ul a trecut pe panta cealalta in care banii ies. Asta s-a cumulat inrt-adevar cu spaima greceasca care suge dolarii peste ocean din zona euro, dar nu face mai mica vina BNR-ului care a proptit non-stop leul pentru a nu afecta bancile, in detrimentul exportatorilor si al economiei sanatoase in general.

Am mai scris despre asta aici, nu voi detalia. Aici am vrut doar sa dovedesc cum ii face Vasilescu din vorba pe toti, pe date aproximative si masluite pe care le pune in fata cu o trufie incredibila beneficiind de ignoranta si necunoasterea reporterilor care rareori au si ei habar de aceste realitati, fiind pierduti in breanking news si cautand mai ales spectacol nu rigurozitate si adevar.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“Eu cred că nu s-au schimbat foarte multe lucruri, în continuare şocurile sunt numai de provenienţă externă, nu e niciun şoc de provenienţă internă pe piaţa valutară.” (Adrian Vasilescu / 17 Mai 2012 – Adevarul)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“If the Fed insists on giving money away, it’s no surprise that savvy finance folks want to make a quick turn on it,” said Daniel Broby, chief investment officer with Silk Invest, a boutique asset management firm dealing with emerging markets.

Since the start of the second quarter, global investors have moved $5.2 billion into emerging-market bond funds, favoring local currencies, according to research from French investment bank Societe Generale, citing data from EPFR Global. Latin American and Asian dedicated funds have seen the most activity and have posted the highest regional gains over the past ten weeks.

One sign of long reach for profits: a top carry trade recommended by Societe Generale in emerging markets is shorting the euro against the Romanian Leu. (Wall Street Journal, 7 Iunie 2011)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“You’ve had the political uncertainty over the weekend and at the same time we seem to have seen less willingness from the central bank, at least recently, to contain the…weakness in the currency,” said Société Générale emerging-market strategist Guillaume Salomon, adding that the bank “has not been aggressively visible.”

The leu’s direction hinges on Romania’s ability to meet the terms of its IMF and EU agreements. (Wall Street Journal – 30 Aprilie 2012)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Si in final ca o mica nota pentru vreun adormit de la BNR care nu e atent la ce se intampla pe piata bancara. Stiati ca BRD (Soc Gen) a lansat recent  o oferta de dobanda la EURO de 5%!!! Oare de ce? Unde se duc banii stransi din dobanzi si ce au de gand sa faca cu ei? Doar cateva intrebari …

Adrian Vasilescu are nevoie de o pensie

Adrian Vasilescu, zis si panadolul anti-criza [1], oficial prezentat ca consilier al guvernatorului BNR, dar in realitate un junior in echipa de marketing propagandistic a BNR-ului a mai dat din nou cu nuca in perete. Pe aceeasi linie de sloganuri macro-economice subtiri si prefabricate in scolile de gandire al monetarismului keynesian, Vasilescu a declarat (conform Bursa): Ţara noastră are nevoie de ceva consum ca să-şi poată relua creşterea economică.

Ideea (geniala, nu?) nu este noua desi e proasta. Dar mai ales in contextul actual in care se afla Romania este tragic ca un personaj cu o asemenea functie si cu un asemenea rol, dar mai ales un personaj caruia ziarele dintr-un motiv cu totul necunoscut ii preia orice vorba, asadar mai ales acum aceasta idee este sinucigasa.

Cum sa crestem consumul cand oricum consumam cu mult peste ceea ce producem, suntem inglobati in datorii si cutitul nemilos al saraciei incepe sa taie din necesitatile de baza pentru trai, cum ar fi hrana si sanatatea.

Oare nu este la mintea cocosului ca daca nu ai bani, chiar nu trebuie sa consumi, ci sa economisesti. Daca ai datorii, nu e logic ca trebuie sa le platesti decat sa faci altele si mai mari pana cand iti ia banca casa sau te taie camatarii? Daca tu nu produci nimic, nu e logic ca mai bine ai face foamea ca sa te trezesti din lancezeala decat sa consumi?

Ce vrea sa spuna dl. Vasilescu? In limbaj ne-economic, indemnul lui Vasilescu de a spori consumul, suna ca un indemn de a porni impreuna, cat mai urgent catre mall ca sa consumam si prin urmare sa … reluam cresterea economica.

Chiar daca ar fi sa analizam la nivelul macroeconomiei, numai un ignorant al situatiei Romaniei ar putea sa faca o asemenea recomandare. In paranteza fiind spus, macroeconomia este oricum o utopie, singurul fapt pentru care aceasta “stiinta” exista este ignoranta celorlalti oameni de stiinta care ocupandu-se cu lucruri serioase, nu au rabdarea sa puna cateva intrebari macroeconomistilor, cum ar fi de exemplu: “voi ati prezis vreodata ceva cum trebuie” sau “voi ati avut vreodata vreun rezultat in politicile voastre” sau “voi de ce va ziceti stiinta daca nici un experiment de-al vostru nu da aceleasi rezultate”?

As intelege sa recomande Vasilescu consumul chinezilor, care au bani foarte multi si nu stiu ce sa mai faca cu ei, dar chinezii oricum consuma din ce in ce mai mult pentru ca au de unde. As intelege sa recomande mai ales japonezilor care prefera sa moara de foame singuri in casa decat sa acceada la programele sociale ale guvernului.

Cum deci sa crestem consumul intr-o tara care traieste deja pe datorie, produce foarte putin si are acces la credit foarte limitat si la costuri foarte mari? Este usor sa dai declaratii bombastice, dar trebuie sa le si acoperi cu rationamente, mai ales daca tu esti cel care il consiliaza pe Isarescu. Pai ne mai miram de ce este activitatea BNR-ului atat de fatidica pentru economia romaneasca, Banca Nationala nefiind decat o bratul de forta al politicii corupte romanesti?

Nu ar fi logic ca intr-o tara indatorata pana la gat, intr-o tara in care oamenii abia mai platesc creditele iar productivitatea muncii este si-asa slabita, ar fi bine ca sa reducem consumul nu sa marim consumul? Pe ce lume traieste Vasilescu daca nu a vazut ca atunci cand in anii nebuniei a crecut consumul (prin mila bancherilor care ne-au imprumutat), dupa el a venit prapadul, deoarece consumul nu a adus cu sine o dezvoltare economica solida, ci doar a facut ca tot romanul sa alerge dupa credite sa isi ia case si masini? Ce sa mai zicem de stat unde tunurile s-au dat cu nemiluita, de la autostrazi de zece ori mai scumpe, la terenuri de fotbal pentru copiii taranilor? Nu a vazut Vasilescu cate a adus cu el consumul de care zice el ca ne va scoate din criza?

Este adevarat ca Vasilescu a mai adaugat: “acest consum nu trebuie să fie unul care să stimuleze producţia altor ţări, aşa cum s-a întâmplat în trecut“. Hopa, pai ce facem domnule Vasilescu, ne intoarcem la comunism? Deci, cand am avut consum, de am stimulat productia altor tari, da? Acum de ce nu am face-o la fel? Care au fost cauzele care au dus la asta si ce s-a schimbat intre timp? Propuneti sa ne intoarcem la comunism,  sa avem o economie reglata de stat? Pentru ca altfel, daca ar fi sa crestem consumul, nu vad cum am putea sa nu mai stimulam productia altor state ci stimulam productia interna. Sau poate i-a venit mintea la cap lui Isarescu si o sa lase euro sa se duca unde ii e locul?

Ca sa nu mai amintesc, ca orice am consuma, noi nu producem atat de mult pentru a putea satisface cererea interna. Efectiv aceasta este o realitate: noi importam mare parte din ceea ce consumam, chiar si produse agricole pe care am fi in stare sa le producem local. Economia romaneasca inca este atat de ineficienta, incat nu putem sa producem la preturi mai mici ca altii. Si cum fiind parte din UE, circulatia marfurilor este libera, nu exista taxe vamale, evident ca cine produce mai ieftin si mai bun, va reusi sa vanda. Romanii vor cumpara produsul cel mai ieftin si cel mai bun. Si asta se vede si in rapoartele de exporturi si de importuri: balanta noastra a inceput din nou sa alunece din nou pe teren negativ dupa o mica pauza, semn ca nu am invatat nimic din criza.

Este trist ca acest personaj nu se pensioneaza o data sa ne lase in pace cu pseudo-teoriile si basinoasele lui idei care nu ajuta cu nimic, ba din contra, lanseaza idei periculoase, mai ales daca cu astfel de idei il consiliaza el pe Isarescu. Fereasca Dumnezeu sa il ia in seamna Isarescu si sa ajute bancile si mai mult decat deja a facut-o in “dezlegarea creditarii”, ca sa … stimulam consumul, nu? Nu de credite avem nevoie, nu pe bancheri trebuie sa ii imbogatim prin dobanzile pe care le platim pentru niste amarate de plasme, ci trebuie sa dobandim toti baze economice solide, cumparare, productivitate, investitii sanatoase in proiecte necesare. Si asta trebuie sa o cerem si de la cei care ne conduc.

Daca vreunul sus pus ar avea pic de minte ar lansa un program national de lupta impotriva datoriei, asta ar fi adevarata misiune: sa invatam sa traim cat de lunga ne este plapuma. In momentul in care oamenii nu vor mai fi datori vanduti bancilor, vor putea sa fie cu adevarat liberi, vor fi mai putin stresati si prin urmare mai fericiti, nu vor mai fi atat de predispusi la munca sclavagista ci vor putea mai usor sa isi caute un loc de munca mai bine platit iar firmele daca vor invata sa foloseasca creditul eficient, vor creste organic si toata economia se va reconstrui pe baze solide. Aceasta trebuie sa fie adevarata lectie a crizei.

Din pacate, bancherii si slugile lor platite au deturnat aceasta oportunitate, ca din aceasta criza sa schimbam lucrurile in mai bine, si acum pompeaza aer si mai mult: transfera datoriile la stat, pun bancile centrale sa tipareasca bani si sa le dea lor credite la dobanzi de 1-2%, ele imprumuta statele cu dobanzi de 7-8% si firmelor le cer 10-15%, iar deponentilor le ofera un amarat 3-4%.

Cu asemenea oameni la BNR nu e de mirare ca s-a ajuns aici. Important este insa daca macar noi ne vom trezi si vom incepe de jos in sus sa traim altfel, sa gandim altfel, sa intelegem ce se intampla si sa luptam pentru libertatea noastra financiara si economica. Iar asta nu o vom face cheltuind aiurea, luand credite cu nemiluita si traind bucuria unei clipei amagitoare in detrimentul unei vieti lungi de sclavi pe plantatiile bancherilor.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] de mult nu mai este un mister ca Vasilescu este trimis de Isarescu in presa sa calmeze lucrurile cand lucrurile sunt pe marginea prapastiei; de exemplu, in 2011, desi era evident ca nu este asa, Vasilescu incerca sa ne convinga ca criza este doar un razboi psihologic.

1 2