In privinta casatoriilor mixte, diavolul este in detalii

Diavolul este in detalii peste tot, nu doar in privinta casatoriilor mixte. Revin cu cateva comentarii cu privire la acest subiect deoarece am gasit din intamplare o inregistrare relativ veche (februarie 2017) cu purtatorul de vorba al Patriarhiei invitat telefonic la o emisiune la B1 TV si as dori sa intaresc cele spuse in articolele anterioare pe aceeasi tema (vezi NOTE), anume faptul ca tocmai prin lasarea “deschisa” a unor “norme de implementare” a hotararilor “sfintilor parinti” de la acest Sinod, se sapa crapaturi mici in fundatia solida a credintei ortodoxe bazata pe canoane si se lasa loc de lucrat in adancime in timp prin intermediul episcopilor “relaxati” si care trateaza ortodoxia ca pe o autoservire de unde iti alegi ce vrei: canoane mai laxe sau mai nelaxe, iconomie mai larga sau mai putin larga, conservatorism sau deschidere, acuratete si rigoare sau pogoraminte si aggiornamente etc. Fiecare cum doreste, avem de toate pentru toti – aceasta este ortodoxia pe care o vor cei care au pus la cale Sinodul din Creta si urmatoarele.

Intorcandu-ne la emisiune, dupa cum vedeti, realizatoarea este evident in afara subiectului si considera un mare pas inainte faptul ca BOR va accepta casatoriile mixte, singura problema fiind pentru ea faptul ca la sinod nu s-a specificat mai clar conditiile in care episcopii pot … refuza (!) aceste casatorii, pentru a facilita cat mai mult aceste tipuri de casatorii si pentru a inlesni destrabalarea. Femeia evident nu are legatura cu ortodoxia si din autoservirea de care subliniam in primul paragraf, ea si-a ales “alimentele” mai usor digerabile: ortodoxie de forma, aprins lumanari, spus Tatal nostru, facut “bine” (asa, in general si cand nu e prea greu), nunta pentru facut poze etc.

Apreciem insa lucididatea acestei reporterite care chiar in ratacirea ei a sesizat bine aceasta buba a sinodalilor cretani, care au dat liber la casatorii dar nu au specificat conditiile iconomiei. De-a lungul dialogului, femeia incearca sa scoata de la purtatorul de vorba amanunte cat mai clare cu privire la acest aspect. Iata fermitatea cu care ea incearca sa puna la zid pe eventualii episcopi care nu ar accepta cererile pentru casatorii mixte ale celor care ar cere acordul pentru casatorie mixta:

Reporterita: “Dar episcopul poate sa decida ca aceasta casatorie nu poate aiba loc, nu? Pot fi si cazuri de acest gen si v-as intreba pe ce criterii sunt respinse unele solicitari”

Vasile Banescu: “Nefiind episcop, este foarte greu sa va spun eu lucrul acesta” – uimitor raspuns politicianesc al acestui tovaras forjat in discursul alunecos si viclean prin care se evita intrebarile grele la care raspunsul, daca s-ar baza pe adevar, ar fi … putin incomod. In cazul de fata, putea sa raspunda “nu stiu” sau “trebuie sa ma documentez” sau “buna intrebare, habar nu am” sau, daca era pregatit, putea sa raspunda: “din pacate, asta nu s-a stabilit”. Din fericire, reporterita are minim bun simt si preseaza in continuare inconsistenta logica si aberatia unei decizii care sa lase total la mana fiecarui episcop in parte decizia de a da sau nu a da liber la casatorie, desi intentia de “relaxare” a canoanelor este evidenta.

Reporterita: “Dar, banuiesc ca exista totusi niste …, exista un canon si acolo, adica nu poate sa respinda un episcop fara sa se ghideze dupa niste reguli”. Din nou vedem ca femeia e sincer ingrijorata de soarta celor care ar putea fi respinsi (chiar daca o minoritate) din neglijenta sau “abuzul in serviciu” al unor episcopi care nu respecta regulile (canoanele cum zice ea) proaspetei dezlegari la casatoriile mixte. De altfel, este amuzant cum in acest dialog dadaist cei doi sunt pe pozitii total diferite, incercand sa raspunda la probleme diferite fiecare in parte, reporterita clar fiind pe “meniul” light (casatoriile mixte sunt bune, sa vedem cum o sa se intample si ce probleme ar putea apare) pe cand purtatorul de vorba, simtindu-se (oare, de ce?) cumva vinovat si pe pozitii de aparare, ca un avocat al apararii, incearca sa justifice de ce aceasta hotarare este buna si de ce nu schimba nimic din ortodoxie, fiind doar “oficializarea” unor practici deja existente. Strans cu usa, isi aminteste totusi de amanuntul cu conditia ca copiii sa fie botezati ortodocsi, ceea ce bineinteles ca va deschide noi planuri ale discutiei, de asemenea dadaiste, in care inevitabil ne vom intalni cu nelipsitul cuvant “discriminare”, refren din cantecele dracilor cand vor sa arunce cu noroi in ortodoxie si/sau in traditie.

Vasile Banescu: “Un exemplu ar putea fi acesta: in masura in care sotul neortodox refuza ca viitorii copii sa sau isi exprima dorinta ca viitorii copii sa nu fie botezati ortodox, atunci cred ca ar fi un motiv de refuz a solicitarii respective. Dar, nu am auzit de asemenea situatii” – panseaza el rapid chestiunea, mirosind ca un lup antrenat ca poate urma cuvantul fatal “DISCRIMINARE!”. “De obicei – continua el – aceste solicitari sunt acceptate, repet, discernamantul ierarhului functioneaza intotdeauna”. Oare chiar asa tovarase Banescu? Ati uitat de Corneanu sau mintiti? Sunteti deci ori uituc ori mincinos. Discernamantul nu are cum sa functioneze 100%, nici macar al ierarhilor, tocmai asta este o principala diferenta intre ortodocsi si catolici: ortodocsii cred ca oricine (inclusiv un ierarh) se poate insela, nimeni nu este infailibil; catolicii cred ca papa este infailibil, nu se poate insela. Daca Papa este pe scaunul papal si zice “Homosexualitatea este binecuvantata de Dumnezeu”, de maine toti cardinalii si preotii catolici trebuie sa implementeze ce a spus “infailibilul”.

Reporterita: “Dar nu este totusi o discriminare aici, nu sunt egali cei doi?” – iata intrebarea cheie care denota clar unde se va ajunge si care e directia daca ortodoxia va renunta la canoane, rigoare si claritate. Confuzia este totala si daca pana acum pozitionarea reporteritei era relativ dubioasa si ne crea senzatia ca asistam la un dialog care are sens, ajungem clar in acest moment intr-un dialog fara sens in care o tanti oarecare care nu are nicio legatura cu ortodoxia pune intrebari stupide din rationamente total aiuristice. Despre ce discriminare e vorba, tanti!? Cine i-a pus sa vina in biserica? Sunt liberi sa faca ce vor, daca vor casatorie intr-o biserica anume, nu e logic ca trebuie sa se supune regulilor si canoanelor acelei biserici? Daca tu, tanti reporterita de la B1 TV vrei sa vii in vizita pe la mine si vii la usa si suni si ma rogi sa discuti cu mine sau sa faci o afacere. Eu te invit si te rog sa te descalti, desi eu sunt incaltat (sa zicem – un scenariu aleator). Tu ce zici: discriminare! Nu tu ai venit la mine, nu tu vrei sa ai taine cu mine, sa tratezi cu mine? Eu nici nu te cunosc poate, nu ti-am cerut nimic, nu vreau nimic anume de la tine, poate m-ar interesa sa fac afaceri cu tine, dar daca nu eu asa am regulile casei ca trebuie sa te descalti, daca nu iti convine de ce consideri asta discriminare? Cu atat mai mult, cu cat poate toata lumea stie ca eu pun sa se descalte pe toti care vin la mine, deci nu ai fost dezinformata.

Biserica nu e datoare sa casatoreasca pe oricine neconditionat. Biserica nu are nicio obligatie de fapt fata de credinciosi ci doar le ofera ceea ce le-a oferit de la fondarea ei: Calea, Adevarul si Viata. Nu  ofera nimic personalizat sau neconditionat. Tocmai pentru ca am trait intr-un sistem comunist putem gandi asa, neintelegand deloc ce inseamna libertatea si mai ales ce inseamna contractul. De altfel, poporul roman are o mare problema cu intelegerea termenului de contract care presupune reguli, angajamente, obligatii. La noi, totul este in aer, presupus, aleator, subinteles. Statul e dator sa ne dea multe, altii trebuie sa respecte regulile, nu noi, cuvantul dat este dat doar cand este dat, intre timp poate s-a mai schimbat ceva etc.

Imi cer scuze ca am lungit prea mult analiza interviului, mi-ar fi mult mai usor sa fac video-uri si poate in curand o sa trec pe video, fiind mult mai facil. Ce doream insa sa subliniez din acest interviu: nu exista “norme” sau “canoane” – cum le zice tanti – ale acestei hotarari prin care sa clarifice situatiile in care se poate da iconomie. De altfel, orice iconomie o data “oficializata” este de facto un canon. Daca era iconomie, nu trebuia sa se umble la ea, trebuia lasata asa cum e: fiecare episcop de capul lui, fiecare cu tainele lui, va da seama in fata lui Dumnezeu cum stie de “dezlegarile” facute. De facto, poate ca unii episcopi au discernamant si cand dau si cand nu dau – nu negam asta. Insa exista cazuri  in care unii episcopi, din motive financiare, accepta unele “pogoraminte” cand e vorba de casatorii, si nu doar cu privire la indeplinirea conditiei ca mirii si nasii sa fie ortodocsi. De exemplu, conform canoanelor, din ce stiu eu, la manastiri nu prea se fac casatorii. Cu toate acestea, in unele episcopii, pentru a “monetiza” frumusetea unor manastiri si atractia acestora, s-a dat liber la casatorii in manastiri, de dragul banului, evident explicatia oficiala ar fi “pentru ca oamenii au cerut”.

Dupa ce ca raul s-a facut (renuntarea la canon si traditie in privinta casatoriei), nici macar acesta nu s-a ingradit prin cateva indrumari mai explicite care sa limiteze cumva posibila destrabalare totala in privinta casatoriilor. Am explicat in doua articole anterioare cum doi episcopi diferiti vad cu totul diferit problema: unul (PS Varlaam) zice ca casatoriile mixte se justifica la animisti, in Africa, acolo unde este un ortodox la un milion si biserica trebuie sa se largeasca si nu are cum sa se largeasca daca nu se dezleaga casatoriile mixte. Altul (IPS Andrei) zice ca casatoriile intre ortodocsi pot sa exista doar in satele unde sunt toti ortodocsi (ilogic de altfel – am explicat acolo) si ca el ce sa se faca in Cluj unde ortodocsii sunt amestecati cu cei de alte credinte? La el in Cluj, IPS Andrei a lasat sa se inteleaga ca el da liber la casatorii mixte. 60% (procentul minim al ortodocsilor din Cluj) este deci o limita dedusa (de mine) sub care IPS Andrei ar da liber la casatorii mixte pe cand PS Varlaam zice de 1 intr-un milion.

Iata deci cum lipsa claritatii si lucrarea vicleana a vrajmasului creaza premizele unui viitor dezastru. Imaginati-va ce s-ar intampla peste 50 de ani daca aceasta “oficializare” a unei “iconomi” va deveni regula – si are toate sansele sa devina regula. Nu doar ca ortodocsii nu vor mai avea dorinta sa se casatoreasca cum trebuie, cum ii place lui Dumnezeu, cu altii de aceeasi credinta cu ei (cum este firesc de altfel si uman, pentru buna intelegere si pentru armonie in familie). Ortodoxia intr-un viitor proxim nu va fi decat inca o leguma intr-un mare ghiveci ecumenist. Deja se preconizeaza unificarea datei Pastelui, deja se preconizeaza scoaterea “indoctrinarii” din materia religie si inlocuirea lectiilor cu invataturi specifice cu “invataturi morale” si multe altele. Nu mai zicem de ce se lucreaza in cadrul CMB-ului sau in intalnirile cvasi-discrete intre ierarhii ortodocsi si alti eretici. Nu doar in Romania, dar in toate acele tari in care au facut un pas inainte prin acceptarea “oficializarii” casatoriilor mixte, mica biserica va fi distrusa.

Atacul asupra familiei se vede nu doar in societate, prin avantul propagandei minoritatilor sexuale, dar chiar si in interiorul bisericii prin recenta oficializare a casatoriilor mixte. Eliminarea canoanelor si introducerea “mixt”-ului in Sfintele Taine este doar un prim pas. Taina Casatoriei este prima care a fost alterata, urmeaza posibil si alte taine sa fie “largite” in viitor. Cum ati zice de exemplu, ca la un viitor sinod cretan, preasfintitii nostri sa introduca ca alternativa la paine si vin, folosirea azimei? Motive s-ar gasi, de exemplu in Groenlanda nu e grau si nu creste vita de vie …

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

ARTICOLE ANTERIOARE PE ACEEASI TEMA: