Prepping Romania: foametea

Incep asadar serialul prin care voi comenta cateva videoclipuri ale canalului Canadian Prepper, incercand sa aduc o nota locala analizelor, atat avand in vedere caracteristicile locale, specifice Romaniei.

NOTA: ordinea in care voi comenta video-urile este una aleatoare; cu siguranta sunt subiecte care trebuie discutate inainte si la care voi reveni, cum ar fi de exemplu: “ce intelegem prin colaps?”

After the Collapse: Hunger and Starvation

Cat rezistam fara mancare?

Autorul zice 6 saptamani. Mi se pare imens, poate rezistam 6 saptamani daca mai avem o mamaliga din cand in cand si un ceai cu posmeti. Poate rezistam 6 saptamani daca avem exercitiu. Sa nu uitam ca existau sfinti (si probabil exista si acum calugari sporiti) care posteau 40 de zile. Cine nu a tinut insa post negru macar o zi, nu are idee ce inseamna foamea. Dupa o zi, foarte probabil multi lesina si nu mai pot face nimic. Ideal ar fi ca sa avem exercitiul si al foamei dar mai ales al muncii cand suntem infometati. Pentru ca daca doar rezisti la foame, nu conteaza mare lucru daca mai traiesti 40 de zile sau 4 zile, important este ca sa poti rezista pana cand gasesti de mancare, pana cand gasesti niste radacini, pana gasesti pe altii care au rezerve, etc. Foametea va fi o cernere: majoritatea vor fi secerati, insa cei care vor ramane, sunt cu siguranta cei care fie vor avea acces la rezerve fie vor avea exercitiul foametei si vor putea face cele mai potrivite alegeri pentru a ocoli pericolele.

Se intelege ca harul lui Dumnezeu ii va ajuta pe multi si sa lupte cu foamea si sa nu cedeze tentatiilor si riscurilor specifice omului infometat. Si nu ma refer doar la canibalism: furtul, minciuna, agresiunea sunt doar primele pacate cu care crestinii din vremea colapsului vor avea a face. Urmeaza mai apoi crima si in ultima instanta canibalismul.

Gestionarea rezervelor

Cand colapsul vine, prima atentie o sa fie mancarea. Toti se vor gandi la mancare, desi probabil cel mai importante vor fi armele. Acele conserve care acum le tinem prin colturile camarii pentru ca ne-au ramas neconsumate la ultima excursie la munte, o sa devina din ce in ce mai interesante. Bineinteles, cei care au avut sansa sa se pregateasca dinainte si sa isi faca o rezerva de conserve, vor avea o umbra de nadejde ca moartea nu e chiar atat de aproape, cel putin din directia foamei. Cei care nu au rezerve nu vor avea de ales decat sa iese afara si sa plece in cautarea mancarii.

Haosul adiacent colapsului

In perioada proxima a colapsului, primele atacuri vor fi asupra hypermarketurilor, magazinelor si depozitelor. Deja astfel de fenomene sociale extreme au loc periodic in SUA in cadrul zonelor unde autoritatea statului este subreda (din varii motive). Am auzit ca hypermarketurile ar cam avea stocuri pentru maxim 3-4 zile, in sensul ca aceasta este viteza de rotatie a tuturor alimentelor din hypermarket in sensul ca la ritmul normal de consum, tot ce exista in hypermarket este epuizat in 3 zile daca nu s-ar face reaprovizionare. In situatii extreme in care fiecare ia ce poate si ia gratuit, probabil stocurile se vor epuiza in 3-4 ore din momentul primului geam spart si a parasirii hypermarketului de catre paznici si angajati.

In Romania, avand in vedere ca avem inca o populatie rurala numeroasa, foarte probabil dupa colaps orasenii se vor indrepta inspre sate, mai ales inspre cele mai apropiate. Fericiti (cel putin initial) sunt taranii care stau in locuri atat de indepartate incat orasenii ar obosi sau nu ar avea energia ca sa “ii viziteze”. Bineinteles, nici la tara lucrurile nu vor fi roze, avand in vedere dependenta taranilor de dubitele care aduc si la tara mai de toate (probabil mai putin malai si faina si niscavai ceapa sau cartofi). Stim ca avand in vedere preturile alimentelor si deflatia, precum si embargoul asupra Rusiei, numaram pe deget acele legume care mai renteaza produse de tarani si nu cumparate de la supermarket.

Nu vreau sa intru in analiza resetului social si in posibilitatea aparitiei unor organizari sumare in gasti, asociatii de locatari, grupuri de vecini pe strazi, etc. Este posibil ca societatea sa caute organizarea in lipsa dezintegrarii ordinii normale, insa in lipsa mancarii, orice organizare se va eroda treptat, fiecare cautand surse de mancare si munitie pentru arme. Fermele de pui si porci vor fi mana cereasca, ca si silozurile de cereale. Organizatii violente alcatuite din cei cu arme, munitie si capacitate de organizare, vor pune mana pe aceste mine de aur.

Independenta si autonomia vor fi greu de conceput intr-o societate in descompunere in care principala problema va fi numarul mare de oameni si resursele putine de mancare. La care adaugam, stresul si socul psihic asupra multimilor obisnuite cu abundenta hranei si accesul facil la aceasta. Traim vremuri in care foamea este in general o senzatie necunoscuta de majoritatea oamenilor, frigiderul, hypermarketul si comanda la pizza fiind la indemana oricui. Cand mancarea va disparea pentru milioane de oameni in primele 3-4 zile de la colaps, se intelege ca rezistenta nu va depinde doar de rezervele de conserve sau de alimente si nici macar de obisnuinta cu foamea.

Cei care nu au rezerve, se vor lupta cu foamea iar cei care au se vor lupta cu cei care nu au. Doar cei aflati in zone izolate, departe de marile centre populate si greu de accesat fara ajutorul masinilor sunt cei care au sansa sa fie feriti de socurile si grozaviile de care vor avea parte cei din orase.

Inchei intr-o nota optimista. Conform Canadian Prepper, moartea prin foame nu este dureroasa, ba chiar euforica.

Colapsul economiei globale

Toti bancherii si toti politicienii de pretutindeni nu reusesc sa porneasca inflatia nicaieri deoarece sistemul economic este facut praf din temelii. Inflatia ar fi singurul element real care ar semnala o revenire a economiei. Nu ma refer aici in cazul Romaniei unde nu exista o economie de piata reala si inflatia ne insoteste in orice ciclu economic ne-am afla, ca intr-o veritabila tara bananiera. Economia mondiala insa a intrat acum intr-o spirala deflationista: preturile scad din cauza puterii slabe de cumparare, bani nu mai sunt, creditele si dobanzile apasa pe umerii statelor care si-asa sunt ingropate de cheltuieli peste putere, de costuri sociale din ce in ce mai ridicate dar mai ales sunt conduse de politicieni corupti pusi acolo de fortele care au si provocat criza actuala si care si o duc bine in situatia actuala, adica bancile. Este cu totul de mirare cum nici o banca nu pica, nici un bancher nu ramane somer, ci atunci cand multe firme intra in faliment, multi oameni isi pierd locurile de munca, bancile inca o duc foarte bine, nici macar una nu declara nici un fel de probleme, doar mici ingrijorari si mici “inechilibre” care cu siguranta nu pot clatina sistemul.

La trei ani de la inceputul crizei, ziarul britanic The Guardian isi intreaba cititorii: “Ne intreptam spre o depresiune economica prelungita?”. Peste 74% au raspuns ca da, exesele crizei financiare trebuie inca sa fie eliminate.

In SUA guvernul incearca cu disperare sa angajeze noi someri, facand astfel SUA sa devina mai mult o economie condusa de stat, deoarece sistemul capitalist bazat pe piata libera a esuat datorita proliferarii bancilor pradatoare. Nimeni nu a stiut mai nimic despre ele si intre timp acestea au infulecat banii, creditul, infrastructura, munca noastra si a copiilor nostri.

Colapsul Americii este deja stirea zilei in presa mainstream. Iata cateva stiri luate la intamplare:

Exista deci depresiune sau nu? In Georgia, Atlanta, peste 30.000 de oamenii se ingramadesc si se calca pe picioare doar ca sa obtine formulare de cerere pentru locuinte sociale.

Cu toate acestea, profiturile bancilor explodeaza. Dar este asta bine? Nicidecum! Steve Keen de la Debtwatch demonstreaza cum “profiturile bancilor sunt un semn de boala a economiei, nu de sanatate“. Unul dintre simptomele unei economii care se indreapta spre depresiune este cresterea veniturilor bancherilor in detrimentul muncitorilor si al oamenilor de afaceri.

Cred ca deja a venit timpul sa ne punem intrebarea nu cand va pica totul, ci mai degraba ce vom face. Sa intelegem insa ce inseamna colapsul economiei. In primul rand, in prezent asistam la caderea economiei, ceea ce este cu totul altceva decat colapsul acesteia. Multi se plang si se tanguiesc ca nu mai au bani, ca au fost dati afara de la munca, bugetarii se plang ca le-au taiat salariile cu 25%, oamenii de afaceri ca le-au scazut profiturile cu 20%. Si totusi aceasta nu e prea rau. Mai rau va fi cand ne vom trezi peste noapte intr-o situatie atat de infricosatoare, incat numai cei care au trecut prin criza din anii 30 pot sa aiba o oarecare idee. Spun aceasta deoarece acum lucrurile sunt cu mult mai nasoale, dar nu e momentul aici sa explic de ce, deoarece nu atat datele economice pot demonstra aceasta. cat simpla observatie ca lumea de azi e mult mai complexa decat acum 80 de ani.

Ce inseamna insa colaps? In primul rand bancile vor pica, veti auzi mai multe persoane ca nu mai pot sa scoata bani de la bancomat si ca nici la ghiseu bancile au suspendat retragerile de bani, ziua urmatoare veti vedea ca toate magazinele se inchid, inclusiv benzinariile. Masinile se vor opri in loc, politia va fi tot mai prezenta pe strazi, poate chiar si armata, dar asta in primele zile. Dupa cateva zile nu vom mai avea utilitati: apa, curent, gaze … si dupa o saptamana deja ne va fi frica sa iesim pe strada. Mai departe va puteti imagina singuri …

Exista insa speranta, exista o cale de iesire din negura ce va cuprinde lumea, dar pentru a o gasi trebuie sa acceptam realitatea: colapsul va veni.

The Collapse – Michael Ruppert

Michael Ruppert, un fost politist american care a dat pe fata afacerile murdare ale CIA cu traficul de narcotice, povesteste istoricul prezicerilor sale celor mai sumbre si cum realitatea le-a depasit. Presa mainstream care spune ca nimeni nu putea prevede ce s-a intamplat, minte. Ruppert vorbea, tinea conferinte prin universitati, ba a scris chiar si o carte care se intitula chiar “Traversand rubiconul: Declinul Imperiului American si Sfarsitul Erei Petrolului”.

In documentar Ruppert explica iminenta lovirii cresterii crescande de limita productiei petrolului. Pentru cei care sunt familiari cu Crash Course-ul lui Marterson, The Collapse este doar un rezumat, putine lucruri sunt in plus. De altfel, foarte probabil Marterson a preluat multe idei din “The Collapse”.

[ TORENT ]