De ce Romania nu va avea prea curand forta de munca ieftina

Cred ca este o utopie posibilitatea ca Romania sa atraga forta de munca de ORIUNDE din lume. De ce? Tocmai pentru ca suntem la marginea lumii si sunt putine zone in lume unde este mai jalnic ca in ro; putine in sensul ca putine tari pentru care Romania sa fie accesibila (fizic) si la noi sa fie mai bine traiul ca la ei pentru niste imigranti. In aceasta ecuatie, a motivatiei, posibilitatii si interesului pentru Romania sa nu uitam cateva mici aspecte importante:
– Romania este in competitie cu alte tari pentru atragerea fortei de munca calitative; ori daca un african poate ajunge in Romania, foarte posibil ca el sa poata ajunge mai usor in Germania unde sigur castiga mai mult si primeste si mult mai multe avantaje din partea statului german;
– nivelul de trai superior al Romaniei fata de unele tari din Africa (sau chiar fosta URSS) a nu se confunda cu potentialul nivel de trai al unor imigranti; pentru ca un imigrant sa aleaga sa vina in Romania ca sa munceasca, el trebuie sa aiba “recomandari” de la alti prieteni / rude cum ca in Romania se poate trai si munci mai bine ca la ei; de ce Romania a fost o alegere pentru multi sirieni care desi puteau merge in Germania, au preferat sa ramana in Romania? pentru ca in ecuatia risc / oportunitate cu privire la alegerea destinatiei, Romania a castigat datorita faimei pe care o are in randul fostilor stundenti sirieni care au invatat la noi in perioada comunista; intr-un fel legaturile culturale contribuie deci la atragerea fortei de munca straine, atunci cand macar o minima promisiune economica este prezenta; tot la capitolul compatibilitate culturala am putea mentiona si Moldova care este poate singura “sursa” de forta de munca care poate umple macar o mica parte din scurgerea din Romania

Sa luam insa pe rand zonele geografice ale lumii:

– fostul URSS: intr-adevar aici ar fi cateva tari cu nivel de trai sub ro si din care oamenii ar vrea sa vina in ro; problema e ca nu pot legal si de asemenea ca Rusia prezinta o alternativa mai apropiata cultural si fizic de acestea; nu bag mana in foc, dar din ce am auzit, Moscova ofera oportunitati de munca deosebite pentru fostele satelite sovietice, concurand cu Romania cel putin pentru “piata” Moldovei.

– Asia: cred ca putinele tentative de “exploatare” a micilor chinezi muncitori de catre patronii romani ne sunt de ajuns pentru a nu comenta prea mult de ce nu vom avea prea curand chinezi care sa vina sa munceasca la noi: chinezii muncesc, dar nu se lasa fraieriti, ori pe la noi cine ar fi patronul ala care sa fie si cinstit incat sa le plateasca cat le promite, si inovativ si genial incat sa puna pe picioare o afacere care sa renteze cu forta de munca semnificativa (nu merge sa aduci 2-3 chinezi, treaba merge de la sute in sus) si mai ales care e patronul ala care sa fie profet incat sa fie sigur ca ce planuieste acum (planul de afaceri) o sa ii iese si peste un an; la noi nu se poate asa ceva, planificarea, deoarece toate se schimba peste noapte: legile, normele, cursul, cererea etc;

Am lungit prea mult comentariul cu privire la Asia: trebuia sa ma rezum la faptul ca asiaticii au nenumarate alternative de munca in tari mai apropiate si cu potential mai important decat Romania. Pentru Oceania inseosebi, Australia si Noua Zeelanda sunt o destinatie preferata. In cazul Chinei, nivelul de trai a crescut indeajuns incat pe alocuri probabil depaseste Romania si chinezul de rand poate sa se angajeze mai degraba in China pe salarii mai mari decat ar gasi la noi. Cat despre alte tari … cine are bani de un bilet de avion dintr-o tara din Asia inspre Bucuresti, probabil mai poate strange 2-3 euro sa mearga la Munchen unde vor fi mai bine primiti oricum de catre stat.

– Africa: fizic Romania nu e in rutele de imigranti dinspre Africa, fiind cumva doar o alegere intamplatoare pentru unele cazuri nesemnificative. Africanii prefera alte locatii si nu vor veni la munca in Romania deoarece cei care sunt capabili de munca pot sa o faca si in Grecia si in Italia unde sunt punctele lor de intrare in Europa. Intr-adevar competitia si numarul mare fac dificila situatia si probabil nu prea multi muncesc oricum. Insa a crede ca Romania poate importa de la sursa africani care sa vina sa munceasca si sa produca si la noi crestere economica este comedie.

Am lasat pentru final Turcia care este un caz special: desi economic pana acum cativa ani Turcia parea promitatoare, exista posibilitatea ca Turcia sa urmeze Venezuelei si declinul care deja se manifesta al economiei sa faca viabila posibilitatea ca multi turci sa vina la munca in Romania.

Inchei doar cu o mica mentiune: nu mi se pare prostie mai mare decat cei care discuta despre sau mentioneaza ca trebuie sa luam masuri pentru ca romanii sa se intoarca in tara. Acesti oameni sunt mai prosti ca niste copii pentru ca nu inteleg de ce oamenii aia au plecat prima data si nici nu au stat de vorba cu ei sa vada daca acei oameni care au trait in vest si au vazut ce inseamna munca acolo, ce inseamna o societate normala, ce inseamna drumuri bune, spitale curate, ce inseamna sa poti chema politia daca vecinul baga manele tari sau ce inseamna sa poti sa traiesti normal si sa-ti platesti ratele la credite fara sa urmaresti zilnic cursul sau ROBOR-ul. Cred ca fenomenul migratiei este inca neinteles complet si prin urmare nici macar nu exista sperante ca aceasta rana sangeranda va fi vindecata de vreme ce nici macar diagnosticul nu este pus corect.

Japonia serbează ziua “Respect pentru bătrăni”

O sarbatoare interesanta printre numeroasele pe care le au japonezii. As fi curios daca de ziua lor, batranii japonezi primesc mariri de pensie cum primesc pensionarii romani inainte de ziua alegerilor.

Dincolo de gluma, Japonia va fi deschizatoare de drumuri in ceea ce priveste impactul inevitabil al unui spor al natalitatii negativ. Neavand nici romani care sa imigreze in masa, nici turci sau polonezi, spre deosebire de Germania care a reusit sa isi incropeasca o uniune care sa o alimenteze cu sange proaspat, Japonia va trebui sa rezolve prin minune problema piramidei contributiilor sociale.

Si asta in conditiile unei crize prelungite pe decenii, a scaderii consumului produselor japoneze, a concurentei din ce in ce mai puternice din partea Chinei, a tiparirii deja a celui mai mare volum de bani raportat la PIB-ul (da, i-au depasit chiar si pe americani!) si in pofida a altor si altor probleme (renasterea nationalismului, cresterea tensiunilor cu China, Fukushima, etc).

Situatia actuala a Japoniei este greu de explicat. O sa incerc totusi sa o fac. In prezent, pentru 2015, Japonia a bugetat deja (da, la ei se intampla!) 31,7 trilioane yeni pentru serviciile sociale, cu 3% mai mult ca anul curent. Pentru plata datoriilor la credite, au bugetat o crestere de 11% de la 25,8 trilioane cat platesc acum. Deci 25% din bugetul Japoniei merge pe plata dobanzii, in conditiile in care rata dobanzii de referinta este de doar 0,5% (pentru obligatiunile de peste 10 ani) si chiar mai mica pentru cele intre 1 si 10 ani! Adunate, serviciile sociale + plata datoriei = peste 57,5 trilioane yeni. Avand in vedere ca veniturile la buget sunt de doar 50 trilioane, sunt deja in deficit de 7,5 trilioane inainte sa se gandeasca la educatie, investitii, armata etc. O crestere la 1% a dobanzii ar insemna ca aproape toate veniturile Japoniei s-ar duce pe plata datoriei.

Intr-o asemenea situatie sa ne mai miram oare ca unul dintre ministrii japonezi sugera pensionarilor patrioti sa se sinucida pentru a scuti tara de o povara? Cand esti pe muchie de cutit, nebunia este redefinita. Mai explicam intr-un articol cu ceva timp in urma de ce civilizaţia şi anarhia sunt doar la 7 mese depărtare. Cine stie cu ce scenarii opereaza acum japonezii si ce solutii extreme incearca ei sa implementeze pentru a evita prabusirea care este inevitabila daca o minune nu se intampla.

Nu stim realitatile concrete si probabil japonezul de rand o duce mult peste romanul de rand. De fapt, sigur, nu probabil. Insa niciodata japonezul nu va ajunge sa traiasca ca romanul, inainte de scaderea drastica a nivelului de trai, chestii interesante din punct de vedere istoric se vor intampla. Este doar problema de timp pana cand arcul va crapa, fie in Japonia, fie in SUA, fie in Spania unde somajul in randul tinerilor se apropie vertiginos de 100%. Nu vrem sa speculam ci doar atentionam ca Japonia pare de departe candidatul cel mai probabil catre care trebuie sa ne indreptam atentia pentru a stii cand incepe domionul sa pice. Nu de alta, dar ar fi bine ca stirile care vor veni din Japonia, chiar daca sunt de la coltul lumii sa nu ne lase reci ca in 2008 cand auzeam ca a picat Lehman Brothers si ziceam: “ce chestie, a picat o banca”. Habar nu aveam ce inseamna asta si ce urmeaza. Cand m-am intalnit cu un amic prin 2009, imi povestea ca el cu sotia facusera sedinta de familie sa stabileasca un plan de actiune. Nu am cerut detalii, doar m-am simtit cam idiot ca eu nici nu-mi pusesem problema. De data asta, sper sa fiu pe faza. Nu ca ar exista pregatiri pentru asa ceva, dar macar sa cadem glorios daca o sa fie cazul. Evident, fiecare intelege altceva prin glorie in fata foamei.

~ ~ ~ ~
Note: cifre preluate de pe Zerohedge


Vasile Ghetau despre DEZASTRUL DEMOGRAFIC al… by medialert

Neagu Djuvara: vom fi minoritari în ţara noastră

Domnul Neagu Djuvara trage din nou un semnal de alarma, pentru cine mai are urechi sa auda: vom fi minoritari in tara noastra. Varsta inaintata si experienta de o viata, ii dezleaga limba stimabilului domn  Djuvara ca sa spuna lucrurilor pe nume, intr-un inverviu pe larg luat de Adevarul. Iata un scurt fragment:

De unde această agresivitate exagerată în societatea românească?

E o problemă pe care mi-am pus-o şi eu, deseori. Eu o arunc şi pe aceasta în cârca celor 50 de ani de comunism care au modificat profilul etnic al românului. Românul pe care l-am cunoscut eu când eram copil – adică şi ţăranii, şi ostaşii pe care i-am avut pe front – era prea blând, prea supus. Dintr-odată a venit un regim atât de brutal şi atât de injust încât omul a început să se apere cu dinţii. Nu uitaţi că până şi în cel mai mic sat s-au inversat valorile. Ţăranii cei mai iscusiţi, cei mai îndemânatici şi cei mai avuţi au fost nu numai daţi la o parte, ci şi ucişi sau băgaţi la închisoare. La suprafaţă au ieşit lepădăturile – toţi guşaţii şi tâmpiţii din sate au devenit primari sau mai ştiu eu ce… S-au schimbat elitele de jos şi până sus. Lucrul acesta a făcut ca oamenii să se înrăiască. Nu mai există sentimentul că vecinul tău e un prieten. Lumea nu se mai salută pe scara blocului pentru că zice „Bună ziua ţi-am dat, belea mi-am căpătat!”

[ CITESTE TOT INTERVIUL ]

Pentru cei care il indragesc pe batranul Djuvara, si sunt interesati de o perspectiva a unui istoric asupra lumii de azi, le recomand sa ii citeasca cartea “Razboiul de saptezeci si sapte de ani (1914 – 1991) si premisele hegemoniei americane