Ce rol a jucat FMI în detronarea lui Morsi și ce lecții nu învață ai noștri?

Sunt unii comentatori americani care pun caderea lui Morsi pe seama semnarii unui tratat cu FMI-ul si implementarii conditiilor draconice si ineficiente pe care FMI-ul le aplica in toate tarile mai putin in SUA si in Marea Britanie, unde FMI se opune “austeritatii”. Sa vedem mai intai in ce stadiu se aflau discutiile FMI-ului cu Egiptul in Aprilie 2013: Autorităţile egiptene şi Fondul Monetar Internaţional nu au reuşit să cadă de acord asupra termenilor unui împrumut de 4,8 miliarde de dolari care ar putea să ajute cea mai populată ţară arabă să facă faţă crizei economice, transmite Reuters. (Sursa: Capital, 16 Aprilie 2013) Egiptenii au tot incercat sa semneze un acord cu FMI-ul si anul trecut, dar conditiile cerute au fost si atunci la fel de draconice si prin urmare egiptenii nu le-au putut accepta si s-au bazat pe ajutorul financiar al altor state arabe. Se cuvine a face acum o mica paranteza. Ca si in Siria, Egiptul pe vremea lui Mubarak aveau o economie destul de centralizata si socialista, desi comertul si proprietatea privatea aveau si ele o felie. Nu stiu daca este valida comparatia, dar sa ne imaginam Serbia inainte de anii 90: socialism la nivel macro si capitalism la nivel micro, adica oamenii puteau avea mici afaceri, ferme, puteau face comert, etc. Fiind un stat in principal socialist, o buna parte a populatiei se baza pe ajutorul statului care oferea subventii la mancare, combusitibl etc. Altfel spus, exista un control al preturilor si un sistem de subventii, la fel ca in Romania ceausista. O data insa cu caderea lui Mubarak si cu revolutia din 2011, ca si la noi in tranzitie, de multe lucruri bune inainte s-a ales praful si saracii au inceput sa se inmulteasca, moneda sa pice, si – dramatic pentru veniturile Egiptului – turistii sa nu mai vina etc. Prin urmare Egiptul era la mana creditorilor si a tot incercat sa convinga ba FMI-ul, ba arabii sa ii ajute cu bani ca sa poata supravietui si sa treaca peste aceste momente dificile. FMI-ul insa pentru ca nu stie altceva, a impus conditii drastice, reforme “structurale” ca si pe la noi, privatizari, taieri ale ajutoarelor sociale etc – tot tacamul. Ce e deosebit insa de felul cum ne trateaza pe noi FMI-ul este ca la noi au acceptat sa ne dea intai banii si apoi sa ne ceara socoteala, pe cand la egipteni le-au cerut intai sa implementeze niste masuri si apoi sa le ofere banii, ca sa vada ca sunt seriosi. Egypt says the loan is needed to restore investor confidence and the talks had helped Egypt’s benchmark Eurobonds rally this month. (Sursa: Bloomberg) Ca si pe la noi, si ca si prin alte parti, FMI-ul da semnalul “investitorilor” (speculantilor pe bonduri) unde pot sa se arunce sau nu. Ideea e ca daca un stat are tratat cu FMI-ul, exista sanse mari ca sa isi plateasca datoriile, deci poate fi imprumutat, pentru ca daca FMI reuseste sa semneze contractul inseamna ca are “parghiile” de

Read more

Egiptul îşi trăieşte “Piaţa libertăţii”

Impresionanta viteza cu care se misca lucrurile in Egipt si totodata paralelele care se pot face cu revolutia din 1989 din Romania. Azi egiptenii s-au rasculat impotriva FSN-ului lor si al iliestilor si brucanilor lor. Din pacate, ei nu stiu ca asa cum si in Romania, fantomele trecutului au fost mai de folos puternicilor zilei decat idealistii revolutionari, nici la ei schimbarea nu va fi totala ci doar lucrurile vor capata o noua aparenta: libertate de exprimare dar manipulare totala si cedarea pas cu pas a suveranitatii statale in bratele unei viitoare Uniuni Africane. Nu prea s-a vorbit inca de Uniunea Africana: “schimbarea” regimurilor insa nu are alt scop decat accelerarea marsului catre statul politienesc global in conditiile in care riscul de destramare a UE este la cote maxime.

Read more

Azi Egiptul, mâine noi

A picat Mubarak, cine urmeaza? Ca si in decembrie 1989 in Romania, revolutia din Egipt a avut ca motive principale foamea. Ca o dovada este faptul ca de exemplu in Emiratele Arabe Unite, unde sistemul este tot unul  totalitar, dar situatia economica cu totul alta, nu exista revolutie, desi Osama de acolo se trage si desi cei mai multi teroristi din atacurile din SUA din 2001 au fost din EAU. Regimul din China, ca sa nu pice, a dezlegat putin cureaua in economie si a incercat sa incropeasca un capitalism care pentru 10-20 de ani va merge, dar deja sunt semne ca incepe sa schioapete si cu siguranta vom vedea o revolutie si in China. Semnul mare de intrebare pe care mi-l pun eu este cine urmeaza. Cu siguranta revolutiile nu se vor opri in Egipt. Twiterul si Facebook-ul au avut un rol important, iar educarea oamenilor prin intermediul internetului va duce inevitabil la pornirea unei revolutii impotriva bancherilor – adevaratii dictatorii ai lumii contemporane. De altfel, preturile produselor agricole care au dus la sporirea foamei in Egipt, au crescut din cauza speculatiilor si a banilor pompati aiurea in banci de catre americani, ei sunt principalii vinovati ai exploziei preturilor. Faptul ca in Egipt a explodat mamaliga trebuie sa fie un semn de ingrijorare pentru toti dictatorii din lume, fie ei mai old-style, cum era Mubarak sau mai camuflati cum sunt de exemplu bancherii de azi si liderii europeni, impreuna cu vasalii lor locali. “Off with their heads” strigau studentii  britanici care atacau masina in care se afla printisorul la ultimele mariri ale taxelor pentru studenti in Marea Britanie. Iluzia civilizatiei si a modernismului ne-a facut sa uitam pentru o perioada ca istoria se repeta. O data cu adancirea in criza, cu scumpirea preturilor si cu lipsa locurilor de munca, oamenii se vor intreba de ce se intampla toate acestea si vor cauta vinovatii. Marele semn de intrebare este daca “salvatorul” popoarelor de data aceasta va fi ultimul sau doar un alt inainte-mergator.

Read more