Klaus linge macaroana dar macaroana tot nu se înmoaie

În ciuda măgulelii și gargarei ieftine pe care mac-mac-ul neamț o face cu mult talent și curtoazie, așa cum se cuvine unui vasal respectuos, macaroana nu s-a topit de emoție. Discursul lui Klaus a fost pe scurt:  Europa Socială blah, blah, partener autentic blah, blah, merci beaucoup. A sărit totuși în evidență o bucată care dovedește că neamțul nu e aerian deși e înalt:  România […] doreşte să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene.”. Pai dacă Europa trebuie refondată înseamnă că deocamdată este distrusă. Mare lucru pentru neamț să recunoască asta. Prostia lui însă că nu are alte idei decât să măcăne în continuare aceeași poveste și tot îi dă înainte cu marile planuri cincinale (sau poate decenale) ale integrării cât mai depline în timp ce Europa arde și se cutremură din toți țâțânii. Până și macaroana, dincolo de mac-mac-uri a venit de fapt în România ca să ne atragă atenția și să ne pregătească pentru viitorul război economic pe care Franța îl va porni cu restul țărilor europene mai ales cele din est. Pe măsură ce criza se accentueaza și fantasmagoriile promise de Macron nu se întâmplă automat fără austeritate și muncă (chestii imposibile de cerut revoluționarilor francezi care au trăit și trăiesc în huzur de 50 de ani pe seama nemților), francezii vor începe din ce în ce mai mult să pună presiune pe propriile compani care în dorința de supraviețuire și de profituri caută forță de muncă cât mai ieftină, care bineînțeles este în Est. Unitate-unitate, dar până la branză, măi frate! Nu voi intra în amănunte, le puteți citi pe Ziarul Financiar sau pe Bursa. Pe scurt, macaroana se plânge că noi avem taxele prea mici și multe firme franceze preferă să vina la noi să angajeze muncitori, mai ales în domeniul transporturilor. Penibil francezul să se vaiete de “dumping”-ul (câtă ipocrizie și cât anti-europenism crunt poate să aibă) companiilor românești. O să vedem cât de mult i-ar convine lui o politică fiscală unică când Herr Merkel o să dicteze măsuri de austeritate bugetară în Franța și o să taie salariile bugetarilor francezi sau subvențiile fermierilor. De râsul curcilor să vina macaroana să ne acuze de dumping fiscal, pe noi care oricum avem taxele mai mari decât oricare dintre vecini și în condițiile în care oricum marile companii franceze care domina piața românească nu prea fac profituri locale, ci folosesc offshore-uri. Să mai amintesc oare de utilitățile noastră vândute pe ochi frumoși la companiile franceze care ne supra-taxează și trăiesc din lipsa de competiție de care se bucură prin protecția statului român incompetent să formeze o piață liberă care ar forța scăderea prețurilor și eficientizarea? Dar macaroana trebuie să arate votanților lui că dă din coate și își face treaba. Pe lângă “pregătirea” acestui război, pe care Macron vrea să îl câștige cu diplomația și a venit doar să se asigure că nu îi punem bețe în roate ca ungurii și polonezii, francezul l-a fraierit deja pe neamț vândându-i niscavai elicoptere: Societatea Airbus Helicopters, filială a grupului aeronautic

Read more

Veselia idioților

Nu am putea intitula altfel veselia tampa cu care a fost primita victoria lui Macron din Franta in tara noastra, dar nu numai. De francezi nu zicem nimic, sunt un popor in disolutie, oricum. De la Merkel care a declarat “victoria lui Macron, o victorie pentru o Europa Unita” pana la expertii de dat din gura invitati permanent la televiziunile mioritice, toti se bucura aiurea. Bine, Merkel, poate are motive sa se bucure: de acum inainte va conduce si Franta, nu doar Germania – dupa cum a spus-o Le Pen in dezbateri: “Franta va fi condusa de o femeie: fie de Angela Merkel, fie de mine”. Insa romanasii nostri care dau din aripi falfanid si bucurandu-se ca Franta, prietena noastra buna, aliatul nostru de nadejde, nu a cazut in negura nationalismului si a euroscepticismului, ca sa nu repetam invectivele tembele reciclate non-stop cand vine vorba de orice tentativa de a pune sub semnul intrebarii avantul Euro-Sovietului, nu intelegem de ce se bucura. Spun ca numai idiotii se pot bucura ca Franta a scapat de Le Pen si Europa a trecut deocamdata de riscul unui Frexit, deoarece cifrele nu pot fi ignorate. Pe cifre, Franta e indatorata pe veci Germaniei, la fel ca Grecia. Voi da doar 3 cifre fara a va plictisi cu analize economice prea complicate: somaj peste 10%: economia Frantei este in paragina; productia a fugit si fuge in continuare inspre tarile cu mana de lucru ieftina (ex: Renault); francezii au salarii prea mari comparativ cu productivitatea lor si statul cu greu mentine un nivel social cu care francezii sunt obisnuiti; imigrantii sunt doar cireasa de pe tort; cu sau fara imigranti, somajul in Franta este, va fi si va exploda; poate 10% nu pare dezastruos, insa mai rau nu e decat Spania cu 18,75% si Italia cu 11,7%; bineinteles, Grecia conduce in top, fiind o tara in limbo, subjugata finantelor internationale, santajata si intoarsa pe degete cum vor strainii; datorie galopanta: peste 100% din PIB; numai ca sa plateasca ratele la datorie, Franta ar trebui sa aiba o crestere de minim 1% si totusi nu reuseste nici macar atat; o crestere de  0.8% este sfortarea maxima pe care “hexagonul” o poate scoate, in vremuri in care exporturile Germaniei duduie si ating noi limite, cu mult peste recordurile dinainte de 2008; colac peste pupaza, pe langa rata mare de indatorare, Franta mai are si un ditamai deficit de aproape 1,5% – sub cei 3% din tratat, insa un deficit care nu face decat sa creasca si mai mult si mai alert cresterea procentului de datorie din PIB; un sistem bancar pe marginea prapastiei; va amintiti zvonurile despre riscul ca Deutsche Bank sa intre infaliment? Am scris si eu 2-3 articole cand a cazut pretul actiunilor sub 10E si viitorul bancii depindea de negocierile cu americanii care le dadusera nemtilor o amenda atat de mare incat daca trebuiau sa o plateasca, era condamnare la faliment. Ei bine, daca Deutsche Bank are in spate toata industria germana (si nu numai industria germana, ci si sprijinul Fed-ului american – mare parte din

Read more

Marine Le Pen – aceeași mărie cu altă pălărie

Dupa atentatul recent de la Paris, pare din ce in ce mai probabil ca Marie Le Pen sa castige alegerile – in ciuda tuturor sondajelor si a opiniilor “expertilor” care s-au vanturat pe la televiziunile noastre. Francezii vor vota duminica in primul tur si un atentat era “impulsul” de care aveau nevoie nedecisii pentru a “face schimbarea”. As dori in primul rand sa mentionez ca maine va fi o zi fierbinte cu extrema volatilitate si posibile caderi mari pe bursele europene. Finantele se sperie de Marina desi Marina saraca nici ea nu stie ca nu va putea face nimic, oricat de curajoasa se arata ea inainte de razboi. Ca si Trump, miscarile posibile ale unui presedinte sunt extrem de limitate, cand o tara este dominata de finante si de grupari de influenta obscure care fac si desfac soarta a sute de milioane de oameni fara ca macar acestia sa realizeze. Spre deosebire de Trump insa, Marine nici macar nu va putea sa bombardeze Siria sau sa ameninte orasele locale care ofera refugiu imigrantilor ilegali ca le taie finantarea federala daca nu ii gonesc pe ilegali. Vor avea deci si francezii bruma lor de schimbare care va fi mai mult o schimbare de aparente si de vorbe decat o schimbare reala. Franta nu are ce sa faca: fara Germania, Franta poate intra oricand in faliment. Economic, Franta se zbate la granita irelevantei in plan european, fiind sufocata de o impozitare nesimtita care demotiveaza munca si stimuleaza lenea si plafonarea (cam ca pe la noi), impiedicand investitiile si antreprenoriatul care sunt sangele unei economii. Financiar, Franta are un sistem bancar de mult sub apa, care se agata insa eroic de colacul de salvare aruncat de vecinii de la nord (Germania). Oricat de mult ar fi hotarata Marina sa renunte la euro si sa treaca la franc, practic nu va avea cum: Franta are datorii in euro care nu se vor sterge. Revenirea la franc nu se poate face fara un divort “dificil”, poate mai dificil decat Brexitul care are totusi avantajul “specificitatii” apartenentei Marii Britanii care de la inceput a avut un statut special si a cautat sa fie cu fundul in doua barci, deci cumva era pregatita mereu de rupere. Tot ce poate face Marina este sa faca galagie si la asta se pricepe bine. Ultimii presedinti ai Frantei nu intamplator au esuat eroic sa schimbe ceva in bine: Franta este putreda! Si nu ma refer doar la criza imigrantilor. Economic, social, financiar, Franta este inca in criza si se afunda din ce in ce mai mult. Somajul creste, datoria suverana explodeaza si rezistenta la austeritate este feroce. Masurile ope care ar trebui sa le ia francezii ca sa opreasca sangerarea sunt foarte dure, poate mai dure decat la greci: micsorarea sectorului public (3,8% din francezi muncesc la stat – mai mult ca Romania sau Grecia!), reducerea ajutoarelor sociale (care mentin un somaj ridicat din cauza lipsei motivatiei pentru munca – fenomen similar cu Romania, mai ales judetele din sud), reducerea impozitelor (adica taierea salariilor si pensiilor nesimtite), taierea finantarilor si granturilor inutile si

Read more

Era războiului

Era razboiului este intitulat articolul prin care Le Liberation anunta masurile pe care statul francez le va lua, bineinteles, pentru combaterea terorismului islamic. In nici un caz retragerea din Siria, in caz ca va asteptati la surprize. Dar iata pe scurt masurile: modificarea constitutiei si intarirea puterilor presedintelui (aproximativ ce a incercat sa faca si Erdogan in Turcia, din aceleasi motive, unde, culmea, democratia nu i-a permis) prelungirea starii de asediu liber la monitorizarea orcui in orice situatie cresterea numarului de jandarmi Pe scurt, umflarea statului politienesc. Care era de asteptat ca se va face, cu sau fara atentate, caci chiar daca nu sunt atentate, “paza buna trece primejdia rea” si nu strica sporirea puterilor statului politienesc cu orice pricina. Daca ne uitam in istorie, ce face UE in ultimul timp este intr-adevar ceva nou: primeste refugiati de razboi tocmai din tara pe care o bombardeaza si careia i-au declarat razboi! Oare cat de prost sa fii sa nu iei in calcul ca pe langa sirienii care fug de Assad, poate sunt si sirieni care fug de avioanele americane si frantuzesti care le bombardeaza casele prin Siria, Irak, Afganistan etc. Da, europenii bombardeaza in numele democratiei si al pacii, asta este justificarea mainstream. Dar oamenii aia bombardati nu prea au multa minte si mai devreme sau mai tarziu se vor razbuna. Ceea ce nu era greu de calculat, chiar fara fluxul de emigranti. Sa facem o mica paralela istorica cu ce s-a intamplat japonezilor in Al II-lea Razboi Mondial in SUA: au fost bagati in lagare! Si nici de departe situatia nu era aceeasi, in sensul ca japonezii din SUA nu erau prea incantati de Imparat si de intentiile imperialiste ale tarii mama. 62% erau cetateni americani si majoritatea emigrasera inainte de 1924 cand se inchisese “conducta”. Deci mai toti erau veniti cu aproape 18 ani inainte! Si americanii, aflandu-se in razboi cu japonezii, au fost precauti si i-au inchis in lagare. Ce tara mai face ce face Europa acum? Bombardeaza pe de o parte si invita emigranti din aceleasi tari pe de alta parte. Care este strategia? Ce se urmareste? Problema, reactie, solutie! Asta se urmareste … Tare mi-e teama ca la cum il anunta baietii, noul razboi urmeaza sa inceapa si vom avea parte de mai multe grozavii de astea. Ce urmaresc, nu am habar, dar este clar ca statul politienesc este obsesia oricarui bolnav mintal ajuns la putere.  

Read more

Războiul haotic

Furia este sentimentul cel mai larg provocat de atentatele din Franta. Toti iubitorii de libertate sunt acum gata sa dea ok-ul guvernelor sa il atace pe Assad care este vinovatul pentru aceste atentate. “Suntem in razboi!” spun acum toti francezii, uitand de fapt ca au intrat in razboi, ca si romanii, cu Isis inca de cand s-au alaturat americanilor in bombardarea lui Assad in Siria. La inceput a fost Assad, am putea spune. Adica dusmanul. Intre timp, in timp ce il bombardau pe Assad si armata siriana se retragea inspre vest, in sud a intrat ISIS venind dinspre Irak. Si acum au ajuns Isis in Franta, sa ii bombardeze pe parizieni. Nu merita sa intram acum in disecarea problemelor din Siria. Nu e cazul, nu despre asta vorbim. Eu raman uimit cum cativa francezi pe care i-am ascultat zilele astea spun ca “acum sunt in razboi” ca si cum atunci cand avioanele lor bombardau pe Ghadafi sau dronele franceze trimiteau foc din cer peste sirienii – fie ei cu Isis sau Assad, nu erau razboi. Razboiul care a inceput in Franta a fost inceput de francezi – asta trebuie sa fie clar pentru ca este un adevar istoric. Tot la fel de istoric este si adevarul ca Romania a declarat razboi Isis si Romania este in razboi – dupa cum stim, ambasatorul SUA ne-a informat si pe noi pentru ca Klaus uitase … Siria este o rana sangeranda, dar nu Siria ci intreaga Africa de nord unde americanii si prietenii lor au zvarcolit lucrurile atat de mult inca acum nu stiu ce sa mai faca. Sau poate stiu si nu vor sa ne spuna si noua. Sau poate asta au si vrut si scopurile lor sunt altele decat “democratizarea” africanilor. Ce mi se pare socant este ca daca oamenilor nu li se pare penibila “dovada” cu pasaportul “pierdut” langa teroristul sinucigas – care pasaport a supravietuit uimitor, pe langa faptul ca teroristul ala alta treaba nu avea decat sa ia la el pasaportul de terorist – deci “dovada” asta a fost inghitita de toata presa fara sa mentioneze nimic din absurdul situatiei. Ma rog, asta e nimic, asa cum nimic e si faptul ca acum se pare ca francezii au inceput sa bombardeze nediscriminat orase din Siria. Oare nu asa se fabrica viitorii teroristi sinucigasi, omorandu-le parintii si fratii si distrugandu-le casele?  

Read more

Poporul francez – uriaşul care doarme

Daca va fi un popor european care ne va surprinde pozitiv cu privire la invazia pagana si la euro-sovietul care se coace sub ochii nostri, este poporul francez. Aceasta este o parere a mea, sau mai degraba un feeling decat o concluzie bazata pe argumente prea solide. Nu de putine ori, cand mai uit la unele masuri de protest ale francezilor, parca ma racoresc si speranta se reparinde. Speranta ca popoarele nu au pierdut inca totul si nu sunt inca diluate indeajuns in marea supa globalizatoare si spalatoare de creiere. Si daca nu marile popoare reusesc sa tina flacara sperantei aprinse, atunci cine? Romanii si bulgarii? Hundreds of anti-government protesters were arrested in Paris on Tuesday after they tried to enlist the help of the parading French military to overthrow the politicians in power. But President François Hollande survived the attempted coup pretty comfortably. (sursa) Stirea este relativ veche, dar am ras ca prostul singur cand am dat de ea. Pe scurt, un grup de 500 de protestatari au incercat sa convinga o unitate militara sa dea o lovitura de stat. In mijlocul parisului, in timpul paradelor de Ziua Nationala a Frantei. Pare un banc, pare o stire a la Onion News, dar nu este deloc bascalie. The military will have a choice to make, and many people hope that they will join us. Then we will take control of strategic buildings such as the Elysée, Matignon, the Luxembourg Palace and National Assembly,” she said, referring to the presidential palace, the prime minister’s office, the seat of the Senate and the lower house of parliament. On the group’s Web site, the organizers state that their goal is to lead France into “a new future. The time has come and nothing can stop it.” (alta sursa) Armata din pacate nu a fost cu ei dar in schimb a fost politia care i-a luat la intergat si probabil i-a amendat. Manifestatia nu a fost un protest ad-hoc sau vreun act de sinucidere anarhista. Oamenii s-au pregatit dinainte, ba chiar au publicat si o problamatie si au facut un “consiliu national de tranzitie” cu zile bune inainte de eveniment: Le CNT assure très sérieusement que “depuis la publication de la proclamation en date du 18 juin 2015, le Conseil national de transition est la seule autorité légitime de la nation.” (sursa) Si cum revolutia este in sangele francezilor si o asemenea initiativa nu trece fara a fi analizata si investigata indeajuns, un reporter francez care a urmarit fenomenul isi exprima deznadejdea cu privire la succesul initiativei: “Ils sont très présents sur les réseaux sociaux, mais quasiment absents sur le terrain pour le moment, ça reste des groupuscules. Ce type de mouvement est sans espoir, mais pour ceux qui y croient, le risque est de former des déçus de la politique.” (sursa: idem) Pentru ca poanta sa fie totala, capul miscarii este un fost angajat in sectorul financiar (poate bancher) care s-a metamorfozat in doctor de medicina holistica (acupunctura, homeopatie, fitoterapie, etc). Sa nu radem insa pana la

Read more

Franta “amendata” de americani pentru ca a vandut Mistral-uri catre rusi

Ati auzit probabil de “amenda record” primita de BNP Paris – o banca franceza, amendata de guvernul SUA pentru ca a incalcat embargoul cu privire la Iran. Nu intru in detalii, doresc doar sa mentioenz ca BNP nu e nici prima si nici ultima banca care plateste astfel de “amenzi”. Daca se nimerea ca o companie mica sa incalce acest embargou, evident era inchisa si patronii bagati in puscarie. Daca se intampla ca o persoana sa incalce acest embargou, idem: casa ii era confiscata, banii confiscati si era bagata in puscarie. Pentru insa ca o banca a facut asta, primeste doar o amenda. Cu toate acestea, nu este un fapt extraordinar: si alte banci (mai ales britanice) au incalcat embargouri nu doar cu Iranul dar si cu “terti” mult mai periculosi cum ar fi cartelurile de droguri mexicane carora HSBC le spala banii acum ceva ani si pentru care aceasta a primit o amenda de 4 ori  mai mica ca BNP, adica doar 2 miliarde. Un mizilic pentru o banca a carei cifra de afaceri se invarte in jurul cifrei de 20 de trilioane de lire sterline (1 trilion = 1000 miliarde). Chiar daca si 8 miliarde pare tot un mizilic la nivelul BNP, nu e chiar asa. Pentru a amenda trebuie platita cu bani cash (aproximativ reali) in timp ce cifrele pe care le trec bancile prin rapoartele contabile sunt de multe ori facute din pix – rapoartele sunt fictive si nu au decat rolul de a induce in eroare “investitorii” si bancile centrale si de a garanta bonusurile pe care bancherii si le sug din banii rulati precum lipitorile sug sangele unui organism care se afla pe moarte. De ce tocmai acum si de ce atat de mult au taxat americanii pe francezi? In stiri se mentioneaza ca amenzile sunt pentru ilegalitati facute intre anii 2004-2012. Oare NSA-ul si toate organismele de monitorizare ale americanilor nu se atacau daca observau chestiile astea? Oare nu si-au pus ele problema ca daca nu intervin, BNP poate sa finanteze Iranul sa fabrice rapid arma nucleara si sa faca total inutile sanctiunile impuse? Evident ca americanii stiau si ca totul s-a petrecut cu acordul lor tacit (sau explicit), asa cum multe alte ilegalitati ale sistemului bancar au loc si se afla despre ele abia cand vreun jucator calca stramb sau isi pierd protectia in “cercul  inalt” asa cum s-a intamplat cu Lehman Brothers care a fost lasata sa pice. Putin pune amenda primita de BNP de la americani pe seama Mistral-ului: “We know about the pressure which our U.S. partners are applying on France not to supply the Mistrals to Russia,” Putin told Russian diplomats in Moscow today. “And we even know that they hinted that if the French don’t deliver the Mistrals, they would quietly get rid of the sanctions against the bank, or at least minimize them,” he said without naming BNP Paribas. “What is that if not blackmail?” Putin said. (Zerohedge) Dupa cum vedeti in declaratie Putin nu leaga amenda ca fiind direct “pedeapsa” ci mai degraba sugereaza ca francezilor li s-ar fi oferit “minimizarea” sanctiunilor

Read more
1 2