[CORONAVIRUS] Incidentul de la cluj – neglijenta criminala si forme fara fond

Spectacolul oferit de Orban azi in telenovela “Blanda certare pentru o rapida spalare” (adeca spalacire a ministrului transporturilor) pune semne de intrebare grave cu privire la sansele pe care le avem ca sa nu intram in groapa pe toate planurile. Va reamintesc cele 3 planuri de batalie de care atragea atentia Roubini ca trebuie sa le urmarim comentate in articolul de ieri: masurile medicale (si sociale / administrative) de lupta cu Coronavirusul, masurile monetare (luate de bancile centrale) si masurile fiscale (reduceri taxe, subventii etc). Acestia sunt ca trei picioare ale unui scaun: daca nu sunt toate bune, chiar daca unul e foarte tzeapan, altul e asa-si-asa iar altul e prapadit de tot, scaunul este inutil. Stiu ca voi prelungi articolul foarte mult explicand acest aspect, dar in completarea analizei extrem de interesante si pesimiste a lui Roubini, trebuie sa detaliez. De altfel, va reamintesc ca Roubini a dat si note/calificative celor 3 categorii luate de autoritati in SUA: foarte prost la capitolul medical (masuri tardive, de diminuare a pagubelor in contrast cu masuri proactive), foarte bine la capitolul monetar (ar fi si culmea la cate trilioane a pompat Fed-ul) si asa-si-asa la capitolul masuri fiscale. Cum ar sta oare Romania? Pentru ca daca il ascultam pe Roubini, poate ne-ar trece prin cap ca stam bine, deoarece avem stare de urgenta si masuri mai draconice ca italieni, chiar. Oare? Din afara, vazute masurile, strategia noastra a fost una buna: am actionat rapid, am izolat capsunarii, i-am carantinat pe cei suspecti, am pregatit spitalele, am inchis scolile si am bagat carantina, apoi cand s-a terminat am prelungit-o. Italienii ies din carantina inaintea noastra cu mult desi noi am intrat la scurta vreme dupa ei. Se puteau face mai multe, cum ar fi fost inchiderea granitelor, dar am tot tras semnale de alarma aiurea si acum avem noi informatii de ce am tinut granitele deschise degeaba. Strategia ca strategia, dar implementarea ne mananca. In primul rand, sa ne oprim putin asupra dezastrului de la Cluj: mii de oameni veniti la aeroport ca sa duca la munca in Germania. M-as opri acum aici ca sa trag un semnal de alarma. Este intr-adevar mult haos, multa suferinta, trecem prin vremuri grele si lumea e obosita. Nimeni insa nu a observat tragedia acestor oameni nu privita prin prisma riscului de contaminare care este totusi unul scazut si perspectivele sunt optimiste pentru ei avand in vedere ca daca se imbolnavesc, o sa fie tratati in Germania unde rata de mortalitate este de doar 2.2% la peste 2600 de morti in timp ce in Romania este de 4.7% acum cand avem “doar” in jur de 250 de morti, deci de 10 ori mai putini. Majoritatea sunt tineri din ce vedem in poza, desi nu sunt doar tineri. Dar cat de tragic este pentru acesti oameni, ca in pragul Pastelui, cand in ciuda restrictiilor tot omul va petrece si se va odihni, ei sa plece la munca! O adevarata drama! Eu unul nu-mi explic ce e cu ei:

Read more