Ce s-ar întâmpla dacă politica monetară a BNR s-ar aplica și în alte domenii?

In primul rand subliniez de la inceput ca sunt constient ca exista diferente majore intre piete si fiecare piata are particularitatile ei, atat intrinsecti cat mai ales ca parghii de influenta si/sau control ale diverselor centre de putere care ne domina. Altfel spus, unul este interesul in piata monetara si financiara si alta interesul pentru piata hainelor second-hand din Romania. O tara bananiera ca Romania nu poate avea o piata libera nici macar in domeniul energiei, ce sa mai zicem de moneda?

In acest articol voi face un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla daca am translata principiile de baza ale politicii facute de BNR pe diverse piete, cum ar fi piata legumelor sau piata fortei de munca. Nu voi incerca o analiza prea detaliata, ma voi referi doar la principalul rol pe care il face BNR-ul: controlul cursului de schimb, si care tin sa subliniez ca este unul MADE in ROMANIA, pentru ca alte tari vecine cu noi si din aceeasi categorie (balcanice, est-europene, foste comuniste, intrate in UE in acelasi timp, in curs de dezvoltare, etc) au cu totul alte politici.

Inainte insa de a discuta despre chestiuni specifice, as face o scurta trecere in revista (conform Wikipedia) a atributiilor pe care le are BNR-ul – atributii pe baza carora trebuie evaluata performanta si activitatea Bancii Nationale si a guvernatorului ei:

  • elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
  • autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru – asigurarea stabilității financiare;
  • emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
  • stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
  • administrarea rezervelor internaționale ale României.

Dupa cum vedem, pana si Wikipedia s-a prins ca rolul principal al BNR este acela de a elabora si implementa o politica monetara a cursului de schimb. Evident toate atributiile BNR sunt importante si necesare, dar mai ales primul este cel care ne diferentiaza – dupa cum subliniam mai sus – de alte state dimprejur care au ales politici cu totul diferite de cea aleasa de Isarescu & co. Politica monetara inseamna pe scurt ca BNR decide ce curs are leul, pe ce criterii acesta creste sus sau jos si cine are puterea ca sa il ridice sus sau jos. Ca sa trecem mai repede insa la samburele problemei, vom cita chiar site-ul BNR-ului cu privire la aceasta politica, deci nu vom emite judecatii subiective (deocamdata):

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. (Sursa: BNR)

{ scuze de sublinieri, nu m-am putut abtine, recititi insa paragraful, caci cuvintele cheie evidentiate vor fi discutate mai jos }

Traducand limbajul de lemn al tehnicalitatii pseudo-profesionaliste folosita de BNR, ce vor ei sa spuna este ca lasa cursul sa creasca sau sa scada pe baza tintelor de inflatie pe care si le pun si ca “constrangere” secundara au grija ca socurile “neprevazute” sa nu afecteze economia. Nu va ingrijorati daca nu ati inteles nimic, asta e si scopul oricarui mesaj sau informatie care vine de la BNR: sa dea impresia ca ei sunt profesionisti seriosi care au grija de noi prostii care nu stim nimic. Socuri care pot afecta economia: pai va dati seama ca orice eveniment cat de nesemnificativ poate fi catalogat intr-o parte sau alta si poate afecta economia. Cum decide deci BNR-ul ce sa faca, ce criterii are sa ajunga la punctul culminant in care zice: aici lasam cursul sa creasca si aici il lasam sa scada? Cat despre tinta de inflatie: aceasta este un alt mare mister al BNR-ului, anume cine si cum decide acest numar, cum ajung ei sa hotarasca ca x% este tinta de inflatie pentru anul viitor. Faptul ca si-asa niciodata BNR nu reuseste sa atinga aceasta tinta de inflatie nu a scandalizat pana acum pe nimeni si scaunul lui Isarescu nu a fost nici macar scrutinat de vreo privire amenintatoare, ce sa mai zicem de clatinat …

Sa incetam insa a despica firul in patru si sa acceptam ca Isarescu este taticul nostru si are dreptul sa decida cum evolueaza cursul, are dreptul sa decida pana unde il lasa sa creasca sau sa scada etc. La urma urmei, ce conteaza ca bulgarii au un consiliu valutar care decide valoarea cursului, noi nu avem nevoie de consilii ca suntem mai breji, si prin urmare il avem pe Isarescu care decide singur ce si cum si cand si chiar daca ei fac treaba asta intr-un consens mult mai organizat si disciplinat, noi preferam sa ne mintim ca avem “flotare controlata” desi pun pariu ca nici un politician nu stie ce inseamna asta. Nu-i bai insa, toti romanii au incredere mare ca Isarescu are grija de noi si nu lasa cursul sa creasca prea mult si de aceea Isarescu sta foarte bine in sondajele de incredere ale populatiei. Prostimea nu a inteles deloc pana acum ca si atunci cand cursul a explodat si preturile s-au scumpit peste noapte si multi au trebuit sa taie de la mancare pentru a putea plati rata (ca sa nu mai vorbim de firmele falimentate din cauza volatilitatii), o mare parte de vina in toata treaba asta a avut-o si Isarescu, din simplul motiv ca el este dumnezeul pietei monetare. Raman perplex cum de multe ori unii realizatori de emisiuni (cum ar fi Moise Guran) sau chiar “analisti” cand comenteaza cresterea sau scaderea cursului sau cand fac prognoze, vin si aduc tot felul de argumente aiuristice intr-o parte sau alta, cand in fapt realitatea este ca cursul este oarecum rezultatul unui joc de poker intre Isarescu si speculantii internationali, restul “tendintelor” si “factorilor” fiind gogosi pentru prosti.

In concluzie, cu privire la politica monetara a BNR-ului, indiferent de parghiile si modalitatile cum se aplica si observand de-a lungul timpului declaratiile si reactiile reprezentantilor BNR, putem emite o scurta lista a principiilor defacto care constituie aceasta politica:

  • evitarea unei volatilitati prea mari: BNR-ului nu ii place ca cursul sa scada sau sa creasca cu prea multe procente; deprecieri sau aprecieri continue pe perioade indelungate sunt ok, dar niciodata BNR-ul nu prea permite ca cursul sa sara (in sus sau in jus) cu mai mult de 1%. Nici nu imi aduc aminte daca vreodata in istorie cursul a sarit cu mai mult de 1% de la o zi la alta; daca asta s-a intamplat, probabil atunci Isarescu dormea sau nu era in tara iar pe baiatul pe care l-a lasat in locul lui, l-a luat somnul tocmai cand trebuia sa trimita ordinele la de cumparare sau vanzare ca sa regleze treburile; argumentul principal al evitarii volatilitatii adus de BNR este ca fluctuatiile pe curs afecteaza afacerile si atrag speculatorii, ceea ce ne-ar expune la riscuri si mai mari; parerea mea este ca in primul rand babacii de la BNR nu prea stiu ce sa faca cand e volatilitate mare, ii doare capul sa urmareasca ce se intampla si sa reactioneze cum trebuie, ca sa nu mai zicem ca oricum nu au habar daca cresterea sau scaderea in cauza la un moment dat ajuta sau nu la indeplinirea fie a tintei de inflatie, fie a macrostabilitatii economice, fie de ce nu poate chiar a stabilitatii financiare, caci orice echilibru este rezultatul unei sume de dezechilibre; prin urmare asa cum niciun tatae nu mai danseaza break-dance, astia de la BNR nu suporta volatilitatea;
  • evitarea unei deprecieri semnificative inaintea alegerilor: jocurile politice isi spun cuvantul si la BNR, oricat de independenta ar parea aceasta. Mai ales in ultimul timp cand capete de guvernatori au inceput sa cada atat pe langa noi (Ungaria) cat si prin alte locuri (Marea Britanie, Japonia), frica de detronare este un “factor” care cam suprascrie orice alti factori care decid cursul; acest nescris “gentleman agreement” intre BNR si politicieni este poate secretul rezistentei in scaun a lui Isarescu; orice noua putere stie ca Isarescu sta cuminte in banca lui si nu le face probleme cand vin alegerile, prin urmare Isarescu ramane guvernator pe viata;
  • obtinerea de niscavai profit dupa posibilitati si ajustarea rezervelor in vederea controlului viitor al pietei; in momentele de calm pe piata, BNR intervine in sus sau in jos, dupa cum are nevoie sa isi refaca rezerva de euro, caci lei oricum poate produce cand vrea cat vrea;

Pe langa aceste principii oarecum proactive, evident BNR-ul reactioneaza la:

  • socuri de moment externe care vin din schimbari majore pe plan international si provoaca exodul rapid al fondurilor speculative sau taie drastic intrarile de capital in contextul setei de creditare a statului;
  • socuri produse de tensiuni politice interne care sperie unii investitori sau determina companiile interne si investitorii sa se orienteze rapid catre o anumita valuta in detrimentul leului;
  • controlarea efectelor altor masuri pe care BNR le ia in domeniul reglementarii si al parghiilor menite sa “ofere lichiditate” si sa asigure “stabilitatea sistemului bancar”; de exemplu, scaderea dobandei de referinta, cu siguranta goneste investitorii in leu, prin urmare cursul creste si daca creste prea rapid, BNR intervine; cat despre cresterea creditelor neperformante si cat se strofoaca BNR-ul sa ascunda efectele “sub pres”, asta e alta discutie, dar evident ca cursul este secundar daca e vreo problema; simplul fapt ca Isarescu se poate gandi sa mareasca peste noapte rezervele tocmai cand unele banci mama s-ar grabi sa isi retraga niscavai dividende, cu siguranta duce cursul in sus, si astfel BNR trebuie sa intervina; astfel BNR controleaza indirect macar pe moment iesirile de capital, dar asta are un cost. Din nou poker …

In general insa, BNR are grija ca leul sa nu se deprecieze prea mult, caci presiunea cam in directia asta este. Rareori BNR este nevoita sa cumpere euro pentru a stopa aprecierea necontrolata a leului, mai ales pentru ca asta nu se intampla prea des, in ciuda razboiului valutar mondial si a deprecierii controlate a valutelor importante in lume. Puseurile de export ale Daciei (desi ma indoiesc ca banii intra dintr-odata) ca si asaltul cumparatorilor de obligatiuni in lei, sunt ocazionale. Vom astepta probabil ca americanii sa tipareasca inca cateva zeci de trilioane ca sa ne ingrijoram ca leul se va intari fata de euro.

Sper ca am reusit pana acum sa prezint sumar o imagine a politicii monetare pe care o face BNR-ul. Sa facem acum cateva speculatii despre ce ar insemna ca aceste politici sa fie implementate de forurile respective si pe alte piete ale economiei, cum ar fi de exemplu piata vinului, piata fortei de munca sau piata energiei. Speculatiile bineinteles ca sunt “subtiri” si nu mi-am stors prea mult capul sa fac “translatia” cat mai realista, deoarece nu asta urmaresc. Ce urmaresc eu este sa demonstrez cat de penibila, anti-capitalista, anti piata-libera, anacronica si expusa riscurilor unor manipularii gresite cu consecinte grave este aceasta politica. Asta fara sa mai luam in discutie eventualele riscuri ale influentarii si controlarii corupte ale acestei politici in vederea favorizarii unor actori. Sutem naivi daca credem ca pe o piata de miliarde de euro nu exista presiuni in aceasta directie. Daca un dispozitiv de spionaj modern care “suge” tot ce se poate de la conacul lui Isarescu costa cateva zeci de mii de euro, oare un investitor care ruleaza cateva miliarde de euro ar fi prost sa nu se gandeasca ca poate Isarescu cand face o degustare cu Vasilescu la conac, nu le scapa lor nici un cuvant de incotro au de gand sa duca cursul maine? In vino veritas …

Sa luam asadar in considerare piata vinului. Dupa cum stim in Romania se produce destul de mult vin si in ultimul timp, noi jucatori au intrat cu preturi de dumping pe piata vinului, atat de la noi cat si din UE. Mai exact, SUA (California), Noua Zeelanda, Australia, Chile si chiar China au podgorii imense si productii asemenea si se lupta cu producatorii traditionali pentru cota de piata. Pentru asta practica preturi de dumping – neprofitabile – pentru a obisnui clientii cu preturi mici si pentru a duce in faliment competitorii. Pe de o parte fac dumping la preturi si pe de alta chinezii cumpara podgorii in Franta. Desi acum ii costa, investitia lor va da rezultate pe termen lung. In acest context international, vinul romanesc se lupta cu disperare sa isi mentina macar o felie pe piata romaneasca, ca sa nu mai zicem ca la export, abia am scos capul. Deci daca ar fi sa aplicam principiile politicii monetare ale BNR-ului pe piata vinului ne-am trezi in situatia de a fi nevoiti sa reducem cumva importurile de vinuri si prin urmare fie ar trebui sa bagam tarife vamale, fie sa limitam la o anumita cantitate volumul importurilor, fie sa oferim subventii producatorilor locali. Cum sa poti face asta insa in UE, in ziua de azi, in capitalism si in piata libera? Nici macar nu ai voie sa ajuti producatorii romani cu subventii altele decat cele de care au parte toti europenii, adica si francezii si spaniolii sau italienii. Dar chiar si asa, ce te faci cu noii veniti (SUA, China, Chile etc). Pe de alta parte, ce sens ar avea sa luam dreptul romanilor de a bea vin ieftin si bun chiar daca este din export. Este imposibil sa decizi daca e mai bine sa restrictionezi importurile in detrimentul producatorilor locali, daca luam in considerare dreptul consumatorilor de a avea accesul la produse ieftine si bune, fie ele si din strainatate. Asadar, pe piata vinului aplicarea principiilor aplicate de BNR pe piata monetara ar fi total absurd si total antieconomic. Pentru a ajuta eficient si durabil sectorul viticol, ar fi nevoie fie de cresterea puterii de cumparare a romanilor si poate de stimularea invatamantului in domeniul viticulturii, in ideea de a produce specialisti care sa vina in intampinarea nevoilor acestui sector. In nici un caz insa nu ar fi realiste tarifele vamale sau alte subventii deoarece suntem membri UE si daca la politica monetara europenii ne-au lasat sa avem independenta, in ceea ce priveste comertul si agricultura, trebuie sa ne aliniem strict la cerintele UE. Ca o mica paranteza, agricultura in UE e oricum data peste cap din cauza proastelor reglementari si interventionismului stupid. Aceste disfunctionalitati au dus ca in prezent UE sa ramana mult in urma in ceea ce priveste productia si sa avem astfel probleme serioase privind securitatea alimentara. Adica papica. Altfel spus, asa cum BNR face varza sistemul bancar romanesc, la nivelul UE desi politica agrara a fost mult mai orientata spre principii de piata libera si capitalism, chiar si cu interventionism mai putin, tot s-a ajuns la disfunctionalitati care nici macar nu sunt prea legate de actuala depresiune economica mondiala. In China insa unde capitalismul este in floare, piata vinului sta cu totul altfel …

Sa trecem acum la piata fortei de munca. Dupa cum bine stim, Romania sufera de o hemoragie in ceea ce priveste exodul capetelor. Multi romani profesionisti s-au scarbit atat de mult de coruptia si hotia din tara noastra incat si-au luat talpasita si pleaca in afara. Dar nu doar specialistii, ci tot romanul tanjeste dupa un loc de munca in UE, oriunde, caci la noi nu exista locuri de munca iar cele care exista sunt prost platite. Asadar, ce ar face Isarescu daca ar fi Ministrul Muncii, cum ar face el “macrostabilitate” pe piata fortei de munca? Din start, fiind membri UE, ni se pare absurd sa aducem in discutie taierea dreptului oricarui roman de a pleca si a munci in strainatate. Oare ce “masuri de control” ar aplica Isarescu? Optiunile ar fi: interzicerea plecarii, marirea salariilor, oferirea de locuri de munca la stat, impunerea unei taxe pentru cei care vor sa plece la munca in afara. Suna cam toate aiuristic, nu ai cum sa faci asa ceva. Reglarea pietei fortei de munca nu este deloc usoara si nu e o treaba care mai poate fi facuta fiind membri UE. Dezvoltarea sustenabila, cresterea productivitatii, restructurarea statului si oferirea de servicii sociale similare cu cele oferite prin alte parti, dezvoltarea accelerata a economie ar fi singurii factori care ar duce la reglarea lucrurilor pe piata muncii, extrem de “volatila”. Iata deci cum problemele sunt strans legate intre ele si doar masuri de reglementare aiuristice, copiate din principiile politicii monetare a BNR-ului – care oricum nu pot fi implementate – nu ar putea sa ajute aceasta piata.

Cat despre piata energiei ce sa mai zicem? Daca ar fi sa aplicam aici “tehnicile” BNR, am avea un fel de ANRE care insa ar avea capacitatea sa manipuleze pretul energiei si sa il mentina jos astfel incat cetatenii sa poata plati in continuare facturile la curent si la gaze. Nu ar mai sari pretul benzinei ca barza in sus atunci cand pretul petrolului ar exploda, caci  acest ANRE a la BNR ar functiona ca un buffer care ar prelua tensiunile si astfel am fi feriti de mari surprize. Problema ar fi insa ca daca banii pot fi tipariti, energia nu poate sa fie produsa fara costuri. In domeniul energiei, in ultimul timp productia la noi a crescut foarte mult in timp ce consumul – avand in vedere criza economica – a scazut foarte mult. Prin urmare, producatorii romani se indreapta inspre export. Aceasta este evident un mare dezavantaj pentru consumatorul roman care plateste preturi la nivel european. Un ANRE a la BNR ar lua masuri drastice ca sa impiedice aceste exporturi si ar impune producatorilor ca daca vor sa exporte, sa vanda la preturi mai mici si consumatorului roman. Acelasi lucru face BNR-ul cand cursul incearca sa o ia in sus, dar guvernul are nevoie de finantare urgenta si prin urmare stiind ca Ministerul Finantelor va face o achizitie importanta de valuta, BNR-ul are grija ca cursul sa ramana stabil. Deci in domeniul energiei, desi oricum in prezent nu avem o piata libera si sunt multe hibe si aici, daca s-ar aplica principiile monetare al BNR-ului. efectele asupra oamenilor si afacerilor ar fi extraordinare: pretul la energie ar fi mult mai mic, romanii ar plati mai putin pentru gaze. S-ar vedea asta intr-adevar in declaratiile de profit ale firmelor, dar asta e problema lor. In paranteza fiind spus, ungurii de exemplu au facut asta si in timp ce la noi se scumpesc utilitatile la ei se ieftinesc. Evident, un pas inspre bine in domeniul energetic ar fi macar impunerea unei pieti libere, dar deja e prea tarziu asta avand in vedere felul cum s-a facut privatizarea marilor jucatori. Iata deci un domeniu in care principiile politicii monetare ale BNR-ului ar avea niscavai rezultate bune, chiar daca pretul platit ar fi lipsa unei piete libere. Dar avand in vedere specificul pietei si importanta strategica a acestui domeniu, poate ca o politica anti-capitalista si anti-piata libera, ar fi acceptabila pe acesta piata. Dar asa ceva nu vom vedea prea curand in Romania: ca principiile de reglementare ale unei piete sa favorizeze si sa protejeze consumatorul sau sa stimuleze dezvoltarea economica.

Evident, toata teza mea ca politica monetara a BNR-ului ar trebui sa fie capitalista si sa favorizeze piata libera si nu bazata pe voia unui singur om, poate fi pusa la zid de argumentul ca piata monetara este una strategica si are anumite particularitati. Asta poate voi trata intr-un alt articol, deocamdata spun ca bulgarii care mananca multi castraveti nu sunt de acord si ei au reglat lucrurile mult mai simplu si mai eficient. Au un consiliu valutar care se intalneste de vreo 2-3 ori pe ani si stabileste cursul levei. Astfel toti oamenii stiu o treaba, firmele stiu sa isi regleze bine costurile, nu sunt la voia intamplari si nu trebuie sa invete tehnici avansate de hedging doar ca sa nu se arda la partida de poker a BNR-ului cu speculatorii. In plus, cursul fiind controlat, speculatorii nici nu sunt deloc interesati de Bulgaria. E adevarat insa ca consiliul ala trebuie sa fie toba de economie si sa faca studii si analize multe inainte de a stabili un curs, altfel apar probleme.

In final as mai sublinia doar ca pietele “flotante” sunt pentru speculanti precum gramezile de rahat pentru muste. De aici isi storc ei profiturile, caci altceva nu prea a mai ramas de speculat dupa spargerea bulei imobiliarelor si a creditelor. Banii gratuiti tipariti de americani, japonezi s.a. ajung in asa numitele hedge-funds (desi cam toti fac asta acum) care speculeaza in zonele de risc unde dobanzile sunt mai mari in tentativa de a face profit cat mai mare si cat mai repede. Fenomentul se numeste “carry trade” si este destul de cunoscut pana si de pensionarii de la BNR. Mai nou insa, avand in vedere razboiul valutar acut, pe fondul depresiunii economice si lipsa altor optiuni de a face profit, principala “actiune” se duce pe acele monede care au cursul “flotant”. Noi suntem o piata mica in acest razboi si ne luptam aiurea cand am putea sa stam cuminti in banca noastra, cum fac bulgarii. Insa noi suntem mai breji si Isarescu in care avem atata incredere e mai destept decat cei ca Soros care manipuleaza miliarde si pot sa dea jos peste noapte cu moneda unei tari daca isi pun mintea. Faza nasoala e ca greselile lui Isarescu ne costa pe noi toti, chiar daca BNR se lauda ca are trezorerie proprie si nu ia bani de la guvern. Nici nu are nevoie daca oricum poate tipari dupa cum doreste atunti cand isi fura tzepe. Mai conteaza ca nu atingem “tinta de inflatie”? Nu o sa ii mai aleaga populatia la alegerile urmatoare?

Prima casă și la britanici: un program moronic

“Un program moronic”, “o nebunie”, FMI se opune, etc. Asa a fost primita ideea prim-ministrului Osbourne de a lansa si la britanici un program similar cu “prima casa” unde – spre deosebire de la noi – statul va garanta doar 20% din totalul creditului.

Sunt atat scarbit de programul asta “prima casa” incat nici nu mai vreau sa zic nimic, decat sa traduc fragmente dintr-un articol ca sa vedeti cum reactioneaza o presa sanatoasa fata de asemenea aberatii economice si neocomuniste:

Schema prim-ministrului Osbourne de a stimula sectorul de imobiliarele prin garantarea creditelor a fost catalogata “cea mai proasta idee economica in ultimi 30 de ani” de catre un analist economic din Londra. Albert Edwars, care conduce echipa de strategie globala a Societe Generale – culmea, angajat al unei banci! (nota noastra) – a spus ca programul va umfla artificial preturile imobilialelor si va arunca si mai mult tinerele familii in servitori angajati pe viata.

Edwards – un strategist de profil inalt a spus ca schema va propta artificial preturile in piata si va amana corectia acestora la niveluri acceptabile. Cei care cumpara pentru prima data o casa au nevoie de case ieftine nu de disponibilitatea creditarii care va umfla si mai mult preturile. (Sursa)

Dar nu doar Edwards este critic, ci toata lumea, inclusiv GUVERNATORUL BANCII CENTRALE A MARII BRITANII – Mervyn King:

“Inainte de criza noi am avut o piata a creditelor imobiliare destul de sanatoasa, cu oferta si cerere aflata in competitie. La asta trebuie sa ne intoarcem.  […] Nu vrem sa avem ce au americanii, o piata a creditelor imobiliare garantate de stat. Ei incearca acum cu disperare sa scape de asta si nu stiu cum sa o faca.”

Isarescu al nostru insa nici nu spera la o asa mana cereasca pentru bancile care daca nu era programul prima casa si preturile se spargeau drastic pana acolo unde le e nivelul (la 20-30% din maximul bulei), aveam o mare problema. Nu atat afacerile generate de prima casa bancilor au fost marele castig pentru acestea, cat faptul ca preturile au fost mentinute sus artificial si prin urmare activele bancilor nu s-au dezumflat prea mult si nu au fost nevoite sa mai acopere si caderile de aici dupa ce ca si-asa aveau de acoperit gaurile din creditele neperformante. Nici nu imi pot imagina ce s-ar fi intamplat cu bancile daca nu exista prima casa. Pont insa sa fac cateva speculatii:

– cateva banci ar fi fost nevoite sa inchida usile si sa se vanda la altele banci mai serioase si mai eficiente;
– romanii ar fi fost in stare sa cumpere imobiliare la preturi sub jumatate fata de cele actuale;
– piata imobiliara si-ar fi revenit cu adevarat de vreme ce preturile ar fi scazut, lumea ar fi avut si mai multi bani sa cumpere si ar fi inceput sa recapete incredere in economie; cresterea vanzarilor de apartamente ar fi deblocat si constructiile si consumul in general (cine isi cumpara un apartament, cumpara si vopsea, si termopane si becuri, etc)
– multe afaceri mai ales mici si mijlocii ar fi beneficiat de costuri mai mici si prin urmare de eficienta mai buna (preturi mai mici la imobiliare => chirii mai mici la birouri, sedii, etc => costuri mai mici de operare + curaj mai mare pentru cei care vor sa deschida sau sa extinda o afacere).

Fara prima casa, intreaga economie ar fi fost stimulata la o dezvoltare organica asa cum un camp de legume creste spectaculos cand rupi buruienile si uzi cu apa; prin “prima casa” guvernul nu a facut decat sa arunce cu ceva azot si chiar daca la inceput a ajutat putin plantele sa creasca, mai tarziu buruienilor “au supt” tot si soarele prajeste groaznic, prin urmare si “productia” va fi pe masura.

Cata vreme statul intervine artificial in economie, in orice domeniu si nu lasa macar bruma de capitalism pe care o avem sa se dezvolte natural, vom avea parte numai de propteli ineficiente si intazieri indelungate. Multi se jelesc de mostenirea marilor combinate si intreprinderi de stat capusate si distruse de politicienii corupti si camarila de firme cu care vin ei. Marele tun insa in Romania a fost programul prima casa prin care s-a facut cel mai mare rau prin proptirea preturilor la imobiliare si blocarea unei evolutii firesti macar pe piata imobiliara. Reglajul pietei imobiliare ar fi produs unde de soc si in sistemul bancar si ar fi fost facuta putina curatenie si aici. Din pacate, neocomunistii si birocratii de la BNR sunt niste pampalai care le tremura chilotii pe ei de frica ca trebuie sa gandeasca si sa faca fata la orice schimbare si orice volatilitate. Fiind incompetenti si prosti pana la cer, putinii neuroni pe care ii au ii folosesc in construirea mijloacelor de a mentine status-quo-ul (macrostabilitate maxima desi mortala) si argumente care sa justifice actiunile lor (vezi cartoful lui Isarescu si inflatia). Cat despre politicieni, chiar daca i-ar duce capul sa inteleaga ca prima casa e o masura comunista, cata vreme nu ii afecteaza cu nimic si asa vine de la directiune evident ca au votat pentru si vor vota si mai departe si daca s-ar vota primul tractor, a doua casa, prima masina de lux, etc – orice numai sa nu li se taie lor diurnele si nici pensiile ca nu cumva sa ramana fara scaun.

Cu ce ordine va veni Isărescu de la întâlnirea Bilderberg?

Desi nu prea au aparut stiri legate de asta si nu bag mana in foc ca Isarescu chiar e la Bilderberg acum, sa presupunem ca Mugurel este si el invitat si ca sta cot la cot cu “oamenii care conduc lumea”, dupa cum este numit grupul Bilderberg. As avea de facut o mica paranteza cu privire la preconceptia asta ca cei de la Bilderberg conduc lumea. Eu nu cred ca e prea adevarata, adica nu este corecta 100%. Personal am o viziune asupra raului – vazut si nevazut – putin diferita decat mentalul colectiv fie el mainstream sau alternativ. Anume, nu astia de se intalnesc la Bilderberg conduc lumea, ci prostii de noi care stam cu mainile in buzunar si il apreciem pe Isarescu, il vedem ca pe un mare profesionist si mare om care rezolva problemele macroeconomice prin integritatea si profesionalismul BNR-ului, blah, blah, blah. Evident, prostimea e de vina, marea prostime, boporul, atat cea tacuta si docila denumita pe scurt “couch potatoes” care nu prea se obosesc sa gandeasca cu propriul creier si “se alimenteaza” de la conducta de deseuri informationale si de “entertainment” pe care le furnizeaza presa conventionala si pe langa acestia, mai sunt de vina, oamenii din presa si asa-numitii “analistii” (economici, politici sau geopolitici) care nu isi fac treaba cum trebuie si nu realizeaza misiunea importanta pe care o au de a analiza lucrurile in ansamblu si de a fi ageri, atenti, critici si suspiciosi PE TERMEN LUNG, nu doar pentru BREAKING NEWS. Prin contractarea duratei perceptiei informationale dar mai ales a perceptiei emotionale colective, oamenii devin din ce in ce mai superficiali cu privire la evenimente ajungandu-se la un status quo penibil in care daca dai drumul la televiziunile de stiri in toiul zilei, vezi de exemplu pe toate canalele transmisiune in direct de la Jilava unde urmeaza sa intre sau sa iese Becali si asta e breanking-news-ul zilei in timp ce leul pica, Romania saraceste instant, indicatorii economici arata din ce in ce mai nasol, politicienii isi baga picioarele in constitutie si Isarescu merge la Bilderberg sa primeasca ordine. Sfarsit de paranteza.

Asadar, sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa zicem ca Isarescu a mers la Bilderberg, sa presupunem prin absurd ca astia chiar taie si spanzura in politica si economia mondiala sau cel putin europeana si ca evident Isarescu va merge acolo doar ca sa ia niste notite nu ca sa apere cauza poporului roman. Intr-un asemenea scenariu fantasmagoric (desi nu putin probabil), ne-am putea intreba ce notite va lua Isarescu mai ales in contextul in care lucrurile incep sa se incinga din ce in ce mai mult, atat in Europa cat si in toata lumea. Am fi tentati sa gandim ca “directiile” care se formeaza la Bilderberg sunt ferme, specifice, directe, sunt explicite si cei chemati acolo au doar rolul sa le urmeze orbeste. Cred ca este foarte gresit. Foarte probabil la Bilderberg, ca si la alte astfel de intalniri similare, discutiile sunt politicoase, tehnice, organizate in jurul unor teme, cu vorbitori motivationali si inspirati pentru fiecare topic. Peter Schiff a facut si el o mica de astfel scenarita despre cum de exemplu bancherii centrali ai tarilor mari ii conving pe cei mici sa ia si ei “drogul tiparnitei”. Dincolo de specificul organizarii si al comunicarii, evident ca la astfel de intalniri se discuta despre starea lumii, se cade de acord asupra unor trenduri, se arunca in fata cateva personalitati, se promoveaza unele directii mai mult sau mai putin explicite inspre care “ar fi bine” ca lumea sa se indrepte si implicit toti cei chemati fie se “ajusteaza” cand ajung acasa, fie data viitoare nu vor mai fi invitati la Bilderberg si le va fi foarte ciuda, mai ales vazand ca ce s-a discutat data trecuta chiar s-a intamplat si ei au esuat in “a se alinia” mersului lucrurilor.

Nu voi mai exemplifica cu amanunte concrete, cu liste de personalitati sau alte speculatii, exista numeroase alte surse din care cei interesati despre Bilderberg o pot face. Voi spune doar ca este tragic ca de la noi au gasit sa cheme tocmai un bancher central si indiferent de ce ordine va primi Isarescu, ma mira ca oamenii nu inteleg parghiile de actiune prin care suntem dominati: finantele, banca centrala. Nu s-au sinchisit bilderbergii sa invite nici pe Ponta, nici pe Antonescu, nici macar pe “mother and father” al programului nostru cu FMI-ul  (fostul ministru de finante) ci doar pe Isarescu. Este poate de ajuns acest semnal pentru a ii garanta lui Isarescu un job pe viata si pentru a avertiza politicienii romani sa nu incerce la la urmatoarele alegeri ale guvernatorului BNR sa le treaca altceva prin cap.

Si ce ordine va primi totusi Isarescu? Cred ca deja cateva semnale am primit zilele trecute, prin schimbarea majora de raportare emotionala a bancherilor cu privire la insolventele din economie. Iar acesta este cuiul lui Pepelea: va avea economia romaneasca creditare sau nu? Pentru ca daca da, Romania se va dezvolta, daca nu Romania va ramane tara bananiera. Si pe acest subiect avem ceva noutati, chiar inainte de Bilderberg …

27 SEP 2012: CEC: Ne temem de insolvenţe, avem o mare angoasă când auzim de un client ajuns în această situaţie

Creditorilor le este teamă de intrarea în insolvenţă a companiilor pentru că, deşi împrumuturile sunt garantate, din cauză că procedurile durează mult, şansele de a maximiza gradul de recuperare a garanţiilor se reduce, a declarat Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank.

Cum este si logic, in vremuri nu prea indelungate, bancherii se temeau de insolvente pentru ca daca clientii nu platesc creditele, banca pica. Si de asemenea, daca insolventele cresc, banca nu mai are cu cine sa faca afaceri si nu mai are sens sa existe: de la cine mai ia bani si cui ii mai da bani? Ce rost mai are un sistem bancar fara un sistem economic pe care sa il serveasca?

Din septembrie insa nu stiu ce s-a schimbat si cum de lucrurile s-au intors cu susul in jos:

28 MAI 2013: Bancherii: Insolvenţa nu ne mai sperie, a devenit ceva banal.

După cinci ani de criză şi 100.000 de dosare de insolvenţă, băncile din România spun că intrarea în incapacitate de plată a clienţilor a devenit un fenomen banal, la ordinea zilei, care nu le mai sperie. Problema acestor firme este însă că nu se pot „însănătoşi“ fără fluxuri noi de capital, iar băncile evită în prezent preluarea de acţiuni în schimbul creditelor pentru a nu se asocia cu eventuale falimente.

Paradoxal! – am putea spune, si declaratiile nu vin de la un neica nimeni ci chiar de la directorul departamentului de recuperatori ai BRD-ului. Ce bancher e ala care nu se mai teme de insolvente, ce meandre ale limbajului si retoricii au ajuns sa foloseasca bancherii de azi incat sa spuna astfel de gogomanii? Declaratia asta ar fi trebuit sa puna pe jar toata clasa politica pentru ca denota o stare a lucrurilor extraordinar de periculoasa. Si nu doar o stare a lucrurilor putem gasi in aceasta declaratie ci un angajament ferm al bancilor sa nu ofere creditare economiei.

Daca bancherii au ajuns sa spuna ca ii doare in cot de firmele care falimenteaza (sub 5% din firmele intrate in insolventa isi revin si chiar si astia nu prea mai platesc creditele), fie ele private sau de stat, in contextul in care din ce in ce mai multi giganti industriali inchid portile, ceva este putred in Romania si mai ales la BNR. Pentru ca daca BNR nu ar tine pe linia de plutire neconditionat bancile, ci ar crea un cadru competitiv sanatos in domeniul financiar, insolventele fie ar matura cu bancherii, fie s-ar propaga in nivelurile mai superioare, adica la regiile de stat, la administratiile publice si in final la intreg statul romanesc. Ori nu stiu cum vi se pare voua, dar avand in vedere semnalele, CSAT-ul deja ar cam fi trebuit sa se intalneasca pe tema asta si sa stabileasca un plan. Nu de alta, dar bine ar fi sa nu ajungem ca grecii pe ultima suta de metri si sa ascundem sub pres problemele pentru ca vedem ce au patit ei.

Daca grecii aveau oameni capabili si curajosi, in 2008 intrau in default si renuntau la moneda euro iar acum inevitabil ar fi inceput deja cresterea economica. Insa pentru ca nu s-a intamplat asa, dupa 5 ani de stres, chinuri, sinucideri si haos, Grecia inca nu a fost pusa in genunchi de tot, inca este in picaj, nici macar turismul nu a incetat sa mai scada. Asadar, ai nostri ce mai pazesc? Daca lectiile istoriei sunt greu de invatat, macar breaking news-urile sa le citim cum trebuie … Iata ca Grecia e langa noi si am vazut ce au facut si ce au patit. Acum vedem cum la noi bancherii anunta ca ii doare in cur de economie ca si-asa Isarescu le pompeaza linii de credit fara limita deci nu e nici o problema daca sunt multe insolvente. Cat de greu e sa aduni 1 cu 1 si sa realizezi ca intr-un astfel de status quo al sistemului bancar economia nu are nici o sansa sa isi revina si e doar treaba de timp pana cand vom ajunge si noi ca grecii?

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

UPDATE 10 IUN 2013:

Potrivit Ziarului Financiar, la reuniune participă şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, iar această nu se întâmplă pentru prima dat (Sursa: Cotidianul)

UPDATE 9 IUN 2013:

În sectorul bancar ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu a constatat după şase luni că băncile nu mai raportează profit, ci pierderi şi astfel nu au de unde să plătească impozit pe profit, iar bugetul de stat suferă. Băncile sunt mai mult preocupate să-şi acopere, din marja obţinută dintre depozite şi credite, pierderile din creditele neperformante. Atât timp cât nu vor fi obligaţi să îşi scoată creditele neperformante în afara bilanţului (adică să facă un AVAB privat), să vină cu bani noi de acasă, bancherii nu vor relua creditarea şi nici nu vor ieftini împrumuturile. (Sursa: Ziarul Financiar)

Cum subvenționează BNR băncile

Aveti probleme financiare? Nu faceti fata cu plata ratelor si a intretinerii? Salariul nu va ajunge ca sa duceti un trai normal fara griji? Faceti-va banca si veti trai din subventiile indirecte ale BNR.

Asadar:

14 Februarie 2013Finantele au vandut obligatiuni de 400 milioane lei, oferta de 6 ori mai mare.

> dobanda oferita de Ministerul de Finante: 5,73%/an

> bancile cumpara obligatiuni de la Ministerul de Finante (parte a guvernului, parte a statului, deci de la noi); cu ce bani? vezi mai jos;

11 Martie 2013BNR nu limiteaza nici săptămâna aceasta împrumuturile prin repo

> bancile ia credit de la BNR (institutie publica, deci parte a statului, deci ia de fapt de la noi) cu dobanda de 5,25% si pun garantie obligatiunile cumparate (poate chiar pe 14 februarie)

DIFERENTA: 5,73-5,25=0.48% (aproximativ 2 mil lei, dintr-un foc)

NICIODATA dobanda ceruta de BNR nu depaseste dobanda oferita de Ministerul de Finante, deoarece atunci bancile nu ar mai face profit din aceasta schema ci ar pierde.

Datele mentionate mai sus nu conteaza, sunt doar doua exemple recente; atat vanzarile de obligatiuni cat si licitatiile repo au loc periodic, BNR are grija sa ofere bancilor cati bani vor la dobanzi inferioare celei pe care bancile o primesc de la guvern. Iar cum guvernul are nevoie de bani si cum guvernul trebuie sa imprumute de la banci si cum BNR-ul nu are voie sa dea bani direct guvernului tocmai din ideea de a nu crea tentatia ca guvernul sa se imprumute atat de mult incat sa se produca inflatie, magia se intampla. Cu toate acestea, desi de juro guvernul nu se imprumuta de la BNR, de facto o face, pentru ca banii bancilor nu vin in nici un caz de la deponenti, ci de la BNR. Daca bancile ar avea atat de multi bani incat sa imprumute guvernul, nu ar mai fi atat de insetate sa lichiditatea oferita de BNR ci ar sari peste.

Iata deci cum prin aceasta schema de finantare ilegala a statului si imbogatire neavenita a bancilor se prejudiciaza nu doar principiile capitalismului dar se stimuleaza perpetuarea (caci nu de acum s-a inceput asta) unui sistem bancar nefunctional, nedrept si anti-dezvotare.

EXPLICATII OFICIALE: BNR va raspunde ca bancile au nevoie de lichiditate si ca trebuie sa le ajute cumva; insa nevoie de lichiditate are si somerul care nu mai poate plati ratele sau pensionarul care nu mai face fata cu pensia infima la plata medicamentelor si a intretinerii.

ALTE ARGUMENTE OFICIALE: BNR face profit din treaba asta. Da, dar profit fac si hotii iar rolul BNR este in primul rand de MENTINERE A STABILITATII PRETURILOR. Ceea ce contravine drastic prin abuzul acestor operatiuni deoarece cresterea de lichiditate produce inflatie, aceasta este definitia inflatiei, orice student la finante-banci cu asta incepe lectia despre inflatie.

JUSTIE: canci, procuratura si alte organisme care ar trebui sa ii bage la puscarie pe mafiotii din conducerea BNR dorm. Ii intelegem, matematica ii depaseste pe procurori. Din pacate somnul ratiunii naste monstri, iar sistemul bancar din Romania este un monstru cu multe si periculoase capete.

Asadar, dragi romani care aveti nevoie de bani gratuiti. Transformati-va si voi in banca, doar atunci BNR va avea grija de voi si nu va va lasa cand veti trece prin momente dificile.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Un mic Nota Bene: la emisiunea “Din interior” de la Digi 24, din data de 10 Martie 2013, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu declara:

Banii de care noi avem nevoie trebuie sa fie bani facuti si nu bani contrafacuti. In perioada de boom pana in 2008 inaintea crizei lumea toata a mizat pe bani contra-facuti si au aparut si pe la noi bani contra-facuti, adica nu aveau o legatura puternica cu pamantul. (nu erau facuti din activitati productive, erau facuti din speculatii)

Desi adevarata, afirmatia nu corespunde totusi actiunilor BNR, caci banii pe care BNR ii imprumuta bancilor nu sunt deloc facuti ci bani contra-facuti care nu au nici o legatura cu pamantul. Prin tiparirea de bani, BNR nu face decat sa scada valoarea banilor si sa saraceasca pe cei de jos. Evident scaderea valorii banilor nu are loc in momentul in care bancile beneficiaza de ei, ci mai tarziu cand acestia ajung jos. Mai devreme sau mai tarziu toti acesti bani gratuiti pe care BNR ii ofera bancherilor vor ajunge jos si vor produce inflatie. Inflatia pe care o traim acum este de asemenea consecinta acestui tip de actiuni precum si a altor actiuni prin care BNR propteste bancile care in fapt sunt insolvente daca ar fi sa contabilizeze asseturile la valoarea pietei de astazi

Un alt mic Nota Bene: faptul ca in ultimul timp BNR ofera sume NELIMITATE la operatiunile repor este un semn de alarma. Fie bancile chiar stau extrem de prost si BNR nu are cohones sa le lase sa pice pe cele catre trebuie (lucru deloc greu de presupus), fie BNR nu doreste sa micsoreze dobanda de referinta (lucru de altfel si declarat) si cauta astfel sa practice un quantititive easing a la mioritza, care este croit cu dedicatie pentru banci. Cat va mai dura oare pana cand sistemul bancar va inghiti toata economia Romaniei prin aceste transferuri de bani intre BNR, banci si guvern?

In reteaua bancherilor mafioti DIICOT a ratat tocmai CAPUL

Fraude de zeci de milioane de euro, 80% din reteaua bancara afectata, vicepresedinti de banci si zeci de invinuiti. Cu toate acestea , in tot scandalul asta, ce face DIICOT este prinderea babei care a furat o gaina intr-un sat in care primarul fura “legal” toti banii din impozite.

Desi Isarescu nu a facut vreo ilegalitate – cel putin din ce cunoastem – el este IL CAPO DEI CAPI, mafiotul numarul 1 al tarii care a cheltuit banii de la FMI in operatiuni mai mult decat frauduloase pentru manipularea cursului valutar in favoarea bancilor straine si a acordat lichiditati  nelimitate si aproape la discretie unor banci insolvente care daca ar fi sa contabilizeze la valoarea de piata a activelor sau macar cat de cat pe-aproape, ar fi fost de mult timp inchise. Ca sa nu mai zicem si de dezmatul normativelor cu privire la “refinantare” – o alta gaselnita mioritica menita sa tina bancile pe linia de plutire. Intr-o tara normala, intr-o economie fireasca, bancile care au dat credite proaste trebuiau sa pice si cei care nu pot sa plateasca creditele sa intre in faliment si apoi sa o ia de la zero. Dar legea falimentului nu va trece in veci in Romania, deoarece Isarescu va avea grija sa nu tulbure linistea bancherilor.

Cu ce difera pomparea banului public in institutii financiar insolvente comparativ cu frauda facuta de gainarii astia prin care firme care nu meritau au primit garantii. Aici nici macar paguba nu s-a produs inca, garantiile probabil nu au fost trase, pe cand dincolo, bancile au supt miliarde de euro atat prin accesul la dobanzi mici de la BNR cat si prin ajutorul indirect primit prin mentinerea cursului la niveluri care nu le afecteaza.

Pentru a explica mai pe indelete pentru necunoscatori ce face Isarescu pentru banci voi face o mica poveste. Sa zicem ca eu sunt o firma care fabrica cizme. Pe mine ma costa 5 lei sa produc o cizma dar lumea e saraca si nu are bani. Cizmele nu se vand nici macar cu 3 lei, ori eu am nevoie de minim 7 lei ca sa acopar toate costurile si sa fac si profit. Asadar, vanzarea nu prea merge si sunt nevoit sa inchid firma, dar statul ma iubeste si eu sunt de importanta vitala pentru stat pentru ca daca nu mai produc eu cizme, oamenii nu mai pot sa mearga prin ploaie si prin urmare stau in casa iarna. Asadar, guvernul da o lege ca toata lumea sa cumpere cizme si de asemenea ca pretul la cizme sa fie de 10 lei. Prin urmare imi convine situatia: costul de productie este 5 lei, eu vand cu 10 lei si am si vanzare. Ei bine, asta face Isarescu cu bancile, le ofera bani ieftini, le ofera credite ieftine pentru ca bancile sunt de importanta strategica, fara ele economia ar avea de suferit, firmele nu ar mai primi credite, platile nu s-ar mai putea face, statul nu ar avea de unde sa se imprumute etc. Bineinteles, asta e gargara oficiala. “Marja” insa pe care o exploateaza Isarescu si care constituie in sine marea frauda catre care nimeni nu arata cu degetul este in ce masura si pana unde trebuie sa fie ajutate bancile. Cati bani se merita sa bagam in banci, oare chiar se merita si de ce nu cautam alternative? Astea sunt doar cateva intrebari.

Dar cine sa inteleaga si cine sa actioneze cum si unde trebuie in tara noastra minunata in care saracul care a furat 2 gaini primeste 7 ani  iar politicianul care a 7  sapte case primeste 2 ani? Inca un semn de intrebare si inca un motiv de amaraciune.

Sunt sigur ca multi s-au bucurat cand au vazut ca totusi politia actioneaza. Sa nu se bucure prea repede, deocamdata nu a fost condamnat nimeni si ca si in show-ul vamesilor sau in show-ul Blejnar, totul nu este decat pentru fatada si pentru spectacol. La parnaie nu ajung decat cei care sunt irelevanti si care nu au furat indeajuns incat sa ii traga pe toti dupa ei daca e sa se faca justitie.

Ma indoiesc ca prea curand se va gasi vreun procuror sa il intrebe pe Isarescu: domnul guvernator, ce-ati facut cu banii de la FMI sau de ce ati vandut cand euro era ieftin si ati cumparat cand era scump? Sau, de ce ati dat bancilor repo-uri nelimitate cand stiati ca sunt in situatia jalnica in care sunt?

Adevarata mafie bancara se afla la BNR, nu la gainarii care rod si ei niscavai garantii guvernamentale, o alta aberatie a economiei “europene” muribunde bazata pe un sistem financiar ticalosit pana la maduva si aflat in deconstructie ireversibila.

Sa explicam insa pentru cei care nu au inteles mare lucru din dezbaterile televizate sau articolele de presa care era marea schema:

1) statul ofera firmelor garantii guvernamentale in ideea de a dezvolta economia; bineinteles, teoretic firmele sunt evaluate sa corespunda, sa ofere oarece garantie ca au o situatie buna, au un plan de afaceri bun si au premize sa folsoeasca cum trebuie banii nostri, ai tututor si sa ii plateasca inapoi;

2) evident, nu orice firma castiga acordul “comisiei”, unde e rost de pus stampila e si rost de spaga si cum traim in tara in care  spaga face lumea sa se miste, comisiile astea de garantare a garantiilor guvernamentale dadeau ok-ul si pentru firme care nu meritau;

3) teoretic, cu ok-ul de la comisiile statului (care de fapt le garanteaza), firmele nu ar avea probleme sa convinga bancile ca merita sa ia credit; intr-o tara normala in care sistemul bancar ar fi sanatos, oamenii din banci – care sunt privati, deci pun stampila pe pielea lor – ar trebui sa vada realitatea asa cum este si sa depisteze frauda; in realitate insa noi traim intr-o tara in care bancherii nu sunt decat niste camatari mafioti cu cravata si costum si prin urmare nu au nici o remuscare sa dea credite unor firme falimentare, cata vreme le iese si lor un comision, pentru ca daca li se intampla ceva mai tarziu, le vine Isarescu in ajutor si le deschide o operatiune de repo de urgenta, oferindu-le lichiditate nelimitata

Si din nou ajungem la Isarescu. Si se mai mira unii ca avem inflatie … Analizeaza prostii care sunt motivele si se pierd in discutii teoretice avansate ce tin de mecanisme macroeconomice complexe si tendinte la nivel global interconectate. Pacat ca DIICOT nu ii urmareste si pe baietii din comisia cu trei laturi ca ar afla multe raspunsuri la si mai multe intrebari.

De ce cresc preţurile? (2)

NOTA: Acest articol nu e cu mult diferit de un articol similar scris cu un an jumatate in urma. Ce spuneam pe atunci, a fost si este. Acum insa avem si ceva date proaspete sa confirmam premisele enumerate atunci. De fapt premisa de atunci este inca valabila. Ce asistam acum nu este decat ecoul aceleiasi atitudini ale aceluiasi grup de mafioti care jegmanesc poporul roman dintr-o pozitie “onorabila” si foarte pusa la pripeala unde nimeni nu ii vede si nimic nu ii atinge.

Sa vedem insa cateva titluri de stiri:

CRESC PREŢURILE la alimente. 20 de ţări cer măsuri urgente

FMI şi Banca Mondială: Cresc preţurile, dar nu va fi criză alimentară

HARTA ALIMENTELOR. Cu cât ar trebui să se scumpească mâncarea de bază. Care sunt CELE MAI COSTISITOARE JUDEŢE

România, locul patru în UE la creşterea preţurilor producţiei industriale în august

Peste tot, in toata presa mai mult sau mai putin economica se vorbeste despre problemele create in agricultura de seceta de anul acesta, despre cresterea pretului petrolului si de inflatia generalizata din toata lumea.

Nicaieri insa nu se arata cu degetul si cauza acestei inflatii: tiparnita de bani. De la americani pana la europeni si chinezi, hartiile sunt tiparite in nestire pentru ca guvernantilor le e frica sa ia taurul de coarne si sa reporneasca motorul economiei pe alte principii mai sanatoase si care sa ne asigure o iesire din criza. Criza asta este atat de complexa incat toti sunt prinsi intr-un lant de domino de masuri catastrofale menite sa duca mai devreme sau mai tarziu la colapsul final. Tiparirea de bani, micsorarea dobanzilor de referinta, masurile de austeritate, lipsa reformelor reale, lipsa proiectelor de infrastructura de anvergura, protectia universala a bancherilor si a banilor acestora, sunt doar un set de cauze care ne vor duce pas cu pas catre un mare neant care ne asigura nimic altceva decat certitudinile care deja le putem simti pe propria piele: preturi mari, salarii mici, coruptie generalizata, hotie in crestere, locuri de munca in scadere, nivel de trai in prabusire, servicii sociale in colaps, razboaie pe alocuri, propaganda, populism si manipuilare prin mass-media.

Nu vreau sa generalizez prea mult si sa abstractizez prea mult problema inflatiei. M-as restrange doar la noi la romani unde avem anumite particularitati. Voi porni prin a va recomanda cateva pasaje dintr-un editorial al lui Adrian Panaite de la Curierul National in care se refera la rolul statului in producerea inflatiei:

Pentru a înţelege aberaţia ajustării la inflaţie a taxelor şi impozitelor trebuie să înţelegem, mai întâi, ce este inflaţia. Cum apare, cine îşi creează avantaje de pe urma ei, cine este păgubit şi care este natura adevărată a acesteia…
Ce nu este inflaţia? Inflaţia nu este o sumă de date empirice privind creşterea preţurilor. Inflaţia nu este un indicator macroeconomic. Inflaţia nu este o politică monetară. Inflaţia nu este nici măcar o taxă ascunsă, aşa cum o definea Milton Friedman. Atunci, ce este inflaţia? Inflaţia este o formă de hoţie! Cine de la cine fură? Sistemul bancar împreună cu propriii săi clienţi privilegiaţi şi statul pentru clientela sa cleptocratică sunt cei are îşi însuşesc necuvenit şi în mod perfid din randamentele economiei pe seama tuturor actorilor din mediul de afaceri, laolaltă producători, comercianţi, furnizori de servicii şi consumatori. Bancherii şi cei înfipţi la banul public îşi dau lor primii bani pentru a cumpăra bunuri şi active reale, pentru ca apoi, distribuirea banilor în exces să pună presiune pentru creşterea preţurilor în detrimentul majorităţii participanţilor la economie.
Inflaţia este forma de spoliere monetară realizată forţat şi ascuns de stat atunci când taxele (deja foarte ridicate) nu mai acoperă un nivel supradimensionat al cheltuielilor bugetare. Ciopârţirea monedei, practicată încă de pe vremea regilor, survenea ca ultima metodă de impunere asupra unei economii vlăguite de taxare excesivă. (Sursa: Curierul National)

Iata asadar ca progresul anilor nu a dus si la progresul mintilor oamenilor. Daca alta data cand iobagii erau asupriti se rasculau, acum oamenii simpli au ajuns sa inghita gogosile celor puternici si sa dea vina pentru saracia lor pe seceta, pe cresterea euro-ului si pe pretul petrolului. Nu! Nu de aia suntem noi saraci, ci pentru ca alde Isarescu si toata gasca de bancheri mafioti pe care ii sustine ne jegmanesc. Slaba putere a leului este in primul rand datorata mentinerii ratei dobanzii interbancare la niveluri mult scazute. Si normal ca nimeni nu mai economiseste in lei si cauta sa ii cheltuiasca pe orice. Si normal ca investitorii fugand de leu maresc pretul la toate. Cine e de vina pentru asta? Cine stabileste dobanda interbancara? Uimitor este ca Isarescu are inca o aura de “expert” si toti nestiutorii i se inchina precum unui mesia al banilor care face ca prapadul sa nu vina tot o data ci doar cu lingurita.

 

Leul ne uimeşte şi când se-ntăreşte

Nici nu a zis Isarescu hopa-mitica bine zilele trecute si deja leul a muscat din euro ca dintr-o acadea si si-a revenit brusc la cote record pe termen scurt. Mai sa fie! Oare de ce s-au linistit atat de brusc investitorii care s-au speriat de tensiunile politice de la Bucuresti si care sa fie explicatia acestui ricoseu neasteptat?

Inteleg ca a intervenit BNR, dar chiar si cu nucleara daca ar fi dat, daca investitorii de care se zvonea inainte chiar erau speriati ca de bombe, tot ar fi vandut lei, ca chiar le-ar fi convenit interventia lui Mugurel ca le mai oferea un discount suplimentar, adica BNR mai tinea putin pierderea in loc. Ba chiar aceasta “fereastra de oportunitate” i-ar fi atras si pe altii care nu au fost atat de speriati pana acum incat sa vanda si prinzand momentul interventiei BNR, avand in vedere ca focul inca arde, ar fi fugit.

Sa explicam insa pe scurt ce inseamna interventia BNR asupra cursului caci multa lume banuiesc ca nu prea stie, altfel nu inteleg de ce inca mai exista “specialisti” care il lauda pe Isarescu ca tine lucrurile sub control. Interventia BNR nu inseamna altceva decat cumpararea sa vanzarea de lei sau de euro pe piata prin intermediul unor banci, astfel incat sa duca cursul in directia in care vor muschii lui Isarescu. Prin interventia sau lipsa de interventie, in momente cheie, BNR lasa sau tine cursul sub control. De fiecare data insa BNR castiga, caci de vreme ce poti sa manipulezi, poti sa si castigi destul de des.

Deci in ultimele zile BNR a reusit sa mute cursul cu aproape un procent pe zi, ceea ce denota un control neasteptat asupra cursului daca ar fi de luat in considerare premizele anterioare care sunt: investitorii s-au speriat de tensiunile politice si au vandut leul si BNR nu a putut sa tina in frane situatia. Ori acum tocmai vedem ca de vreme ce tensiunile nu s-au dus, ba chiar s-au amplificat, BNR nu doar ca a putut sa tina leul ca sa nu mai pice in continuare, dar chiar l-a intors de capastru de nu s-a vazut. Ce nu intelegem este cum de acum a putut si inainte nu a putut. Oare nu cumva nu a vrut?

Mânăreala asta nu ne demonstreaza decat inca o data daca mai aveam nevoie ca Isarescu face si desface cursul dupa cum vrea sa-si aranjeze el meandrele si nu ne vom chinui sa intelegem si nici nu ne pasa care sunt meandrele lui cata vreme cat timp capul lui Isarescu nu va cadea, Romania nu are nici o sansa de dezvoltare. Iata deci ca nu investitorii s-au speriat, nu pentru certurile politicienilor a picat cursul ci mai ales pentru ca asa au vrut muschii lui Isarescu din motive pe care doar el le stie (si poate si altii) dar care ne fac sa ne fie scarba si mai multa de acest personaj malefic care a inceput sa ne trateze ca pe un popor de oi care trebuie sa fie manati de caini dupa cum vor stapanii turmei. Iar “pastorul” Isarescu, pentru o sticla de vin isi face treaba si mana cainii (cursul s.a.) in directia care trebuie, caci altfel stapanii vor pune alti caini pe oierul Mugurel, ceea ce bineinteles nu ii convine si daca tot a intrat in hora, acum o joaca pana la sfarsit. Care sfarist spreram sa vina cat mai repede.

“Aura” tehnocratului străluceşte incremental

 

Ca tot sarbatorim astazi Schimbarea la Fata a Domnului, nu se putea ca dracii sa stea cu mainile in san si iata ca lucreaza si ei, schimband fata de tehnocrat a lui Isarescu intr-o fata de tehnocrat cu valente politice care incet-incet isi pregateste terenul, caci prin haos catre ordine, nu-i asa?

Desi cu mai multe ocazii Isarescu a declarat ca nu mai este interesat sa intre in politica pentru ca atunci cand a fost pentru o scurta perioada prim-ministru a pierdut cativa ani din viata (autovictimizare idioata – parerea mea – daca a lucrat cu constinciozitate si jertfa, Dumnezeu i-a dat ani, nu i-a luat, nici o jertfa nu este in desert), vedem in ultimul timp iesiri la rampa din ce in ce mai accentuate ale lui Mugurel si nu exageram mult daca speculam ca probabil el este tehnocratul care o sa ne fie pus tatic de catre Goldman Sacs si compania, asa cum le-au plasat si italienilor si grecilor oamenii lor care sa “implementeze” austeritatea fara gargara si fara ezitari.

Se jelesc analistii si papagalii din presa ca vai ce haos si ce tulburare in Romania. Si care e problema? Asta e democratie, certurile si dezbaterile, luptele mai pe fata sau mai pe ascuns fac parte din democratie, fereasca Dumnezeu sa avem din nou unanimitati sau majoritati totalitare. Uita specialistii in politica ca tot dupa cateva scandaluri s-au trezit si italienii cu un prim-ministru neales, fost director la banca de investitii (de fapt impropriu spus banca) Goldman Sacs. Nu m-ar mira ca si noi cat de curand sa vedem o “pace” rapida si sa ne trezim cu Isarescu prim-ministru, vrem, nu vrem. Si toti o sa aplaude atunci si o sa ridice osanale, “tehnocratului” si “specialistului” Isarescu, neintelegand o boaba din şmenurile facute de acesta pentru a ajuta finantele internationale si nebanuind o iota din minciunile si falsificarile crase pe care le propaga, cum ar fi de exemplu marea minciuna publicata chiar in Capitalul de azi: “Am facut profit din rambursarea catre FMI”.

Cat de nespecialist si de naiv sa fii ca sa inghiti o asemenea gogomanie. Cine a facut pana acum profit din credite? Prostii de romani care platesc rate de ce se jelesc atunci si nu  fac si ei profit la cate credite au, daca BNR a reusit totusi ca sa se imprumute si sa faca profit. Este uimitoare si totodata imi da fiori pe sira spinarii ignoranta cu care asemenea aberatii pot sa apara chiar intr-un ziar economic. Oare oamenii aia chiar nu stiu nimic, nu au cap pe umeri, cum pot sa fie manipulati pana acolo in a publica o asemenea aberatie, cum ca o banca, fie ea chiar BNR, s-a imprumutat, a platit dobanda si a facut profit din asta? Ce justificari poate sa aduca Isarescu ca sa sustina o asemenea afirmatie, in esenta nu in cifre seci lipsite de semnificatie? Inteleg ca poate se refera la faptul ca ei au imprumutat mai departe banii la dobanzi mai mari decat au luat de la FMI si prin asta au castigat. Dar ce au castigat prin asta au pierdut prin celelalte operatiuni si manevre care le-au facut pentru sustinerea pe linia de plutire a sistemului bancar – vezi operatiunile REPO prin care BNR imprumuta aproape gratuit si fara garantii prea complexe bancile, facand prin asta o injustitie crasa. Putini specialisti se ataca de faptul ca BNR da credite cu duiumul si foarte ieftine bancilor straine in timp ce prostii de romani platest rate maximale si comisioane nesimtite si muncesc din greu pentru ele. Cu ce sunt mai indreptatie bancile ca sa primeasca ajutoare de stat – caci BNR este banca noastra, a tuturor – in timp ce poporul trebuie sa munceasca pentru bani?

Imi pare rau ca trebuie sa atrag atentia din nou asupra lucrurilor negative si murdare care se intampla in tara noastra. Simt si eu ca s-au inmultit mizeriile peste masura si ticalosii misuna pretutindeni, si poate ar fi momentul sa incepem sa ii ignoram si sa ne facem un ţarc in care sa nu ne pese de ei. Dar tocmai pentru ca falsii ziaristi si specialisti din presa toacă gargară aiurea si cu fiecare ocazie ii ridica osanale acestui personaj diabolic care poarta pe umar o mare parte din vina dezastrului in care ne aflam, nu imi permit sa tac. Sper poate chiar sa scriu ceva mai pe larg despre Isarescu si sa prezint un istoric al greselilor vadite si politicilor antinationale facut de acest om al elitelor care va fi probabil prim-ministru dupa ce focul actual din politica romaneasca se va transforma intr-un incendiu de proportii si un “salvator” va trebui sa fie gasit.

Articole recente cu luarile de pozitie ale lui Isarescu:

– “Gura bate fundul” – Isarescu “da lectii” politicienilor si trage semnale de alarma, dar uita sa mentioneze ca parte din tensiunea acumulata pe curs si care se dezumfla acum a fost creata de el pentru a ajuta bancile straine sa-si scoata banii afara cumparand cand leul era mai puternic euroi ieftini

– “Am facut profit din creditul de la FMI” – Isarescu spune lucruri traznite. E ca si cum cineva s-ar lauda ca a luat bani de la camatari si-a platit datoriile din ei, s-a imprumutat de la alti camatari ca sa isi plateasca datoria anterioara si acum se lauda ca a facut profit

– “Inflatia a evoluat in sens pozitiv” – Isarescu ne linisteste ca preturile s-au micsorat. Sunt niste prosti si nespecialisti cei care au observat pe propria piele cresteri de preturi la paine, carne, benzina, intretinere, telefoane, etc

Chiar este leul cel mai fioros în zonă?

Cu totii il cunoastem pe domnul Vasilescu, caci nu degeaba si-a dobandit porecla de panadolul anti-criza: cum explodeaza cursul sau cu pica bursele, Isarescu il trimite pe senior ca sa calmeze pensionarii sa nu sara sa isi scoata banii din banci. Au si dreptate domnii la BNR sa se teama, caci de vreme ce au aruncat cutia mai departe in loc sa ia de taurul de coarne (adica sa restructureze bancile), acum totul se poate prabusi oricand.

Sa revenim la curs, caci toata lumea discuta acum despre curs. Pe scurt, de spaima destramarii Europei (care va fi inevitabila in cazul iesirii Greciei) americanii isi trag banii si prin urmare toata lumea sufera, mai mult sau mai putin, dupa cati bani au avut inainte bagati americanii. Toata presa vorbeste despre curs zilele astea, dar nimeni nu vorbeste despre carry-trade: o metoda prin care banii ieftini din afara sunt investiti in depozite in tari bananiere pentru ca bancile nationale ale acelor tari finanteaza cursul si il mentin la cursuri ireale. Astfel, marile banci fac bani cu nemiluita degeaba: se imprumuta de la Fed cu aproape 0% si castiga la Bancpost aproape 15% la lei (asta in toiul crizei, in 2009). BNR stie de asta, dar nu are curajul sa taie dobanzile deoarece ar mari inflatia dar nici curajul sa lase cursul liber, pentru ca nu da bine si creaza riscuri pentru sistemul bancar. Riscuri in sensul ca bancile care au dar credite cu nemiluita aiurea in euro pot sa pice daca cursul explodeaza pentru ca oamenii nu vor mai avea bani sa plateasca. Exista insa solutii, Ungaria a incercat ceva solutii, dar nu detaliem aici. BNR insa nu a incercat solutii, in afara FMI. Adica a amanat problema pe viitor, in treaba altora.

Asadar, panadolul anti-criza, Adrian Vasilescu, umbla din post in post si spune ca prabusirea cursului nu are a face cu noi ci e cauzata de probleme externe. Partial are dreptate, insa diavolul sta in detalii. Nu despre asta vreau sa tratez acum, ci despre un alt detaliu oarecum denaturat de catre Vasilescu care mai dovedeste inca o data (daca mai era nevoie) ca domnia sa nu are rol decat de panadol, nici vorba de consilier sau comunicator al BNR-ului. Sa vedem asadar, cum a evoluat leul comparativ cu alte monede din zone in aceasta perioada. Voi lua in considerare mai multe perioade: 1 luna, 3 luni, YTD. Iata datele

1 luna:

1) EUR / HUF: -0.48%
2) EUR / RON: 1,36%
3) EUR /CZK: 2,79%
4) EUR/PLN: 3,77%

> leul este deci pe locul 2, nu cel mai tare; chiar sub forint; culmea-culmilor, nu-i asa?
> sursa: Google Finance

3 luni:

1) EUR / CZK: 0,99%
2) EUR / HUF: 1,46%
3) EUR / RON: 1,94%
4) EUR / PLN: 3,33%

> leul deci este pe locul al 3-lea la cadere;
> zlotul a picat chiar mai mult; polonezii astia oare cum de-si lasa moneda sa pice atat de mult? sunt prosti?

YTD (de la inceputul anului):

1) EUR/HUF: -4,57%
2) EUR/PLN: -4,08%
3) EUR/CZK: -1,12%
4) EUR/RON: 2,79%

> intr-adevar, de la inceputul anului, leul este cel mai “tare”

Ce se afla insa in spatele comentariilor aiuristice si a fluxurilor de stiri?

In spate se ascunde o realitate sumbra: BNR a finantat cursul cu banii de la FMI pentru a ajuta bancile sa nu pice din cauza creditelor in moneda straina. Colac peste pupaza, BNR nu a invatat nimic din criza, nu a luat masuri ca macar de acum incolo sa fie incurajate creditele in lei si nu cele in moneda straina, desi masuri firave si declaratii au tot fost. Era de ajuns ca sa lase BNR leul sa pice doar o saptamana ca sa sperie lumea si sa se indrepte spre leu. Prostia BNR a dus ca incercarea de a stimula creditarea in lei sa se faca prin micsorarea dobanzii de referinta care cumulata cu inflatia nu face decat sa secatuiasca economiile celor care muncesc si produc in detrimentul celora care traiesc pe credit.

Ca o mica paranteza: multe afaceri prefera sa intre in insolventa deoarece pot sa nu-si mai plateasca furnizori si nu mai platesc nici impozite si TVA pentru perioada cat sunt in insolventa. Criza a fost pentru multi o mina de aur, inca o smecherie tipic romaneasca care a amanat curatirea economiei de hoti si smecheri si punerea bazelor unei piete libere reale.

Asadar, BNR a micsorat dobanda de referinta (cam acum o luna). Prin urmare, normal ca interesul in leu s-a diminuat, carry-trade-ul a trecut pe panta cealalta in care banii ies. Asta s-a cumulat inrt-adevar cu spaima greceasca care suge dolarii peste ocean din zona euro, dar nu face mai mica vina BNR-ului care a proptit non-stop leul pentru a nu afecta bancile, in detrimentul exportatorilor si al economiei sanatoase in general.

Am mai scris despre asta aici, nu voi detalia. Aici am vrut doar sa dovedesc cum ii face Vasilescu din vorba pe toti, pe date aproximative si masluite pe care le pune in fata cu o trufie incredibila beneficiind de ignoranta si necunoasterea reporterilor care rareori au si ei habar de aceste realitati, fiind pierduti in breanking news si cautand mai ales spectacol nu rigurozitate si adevar.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“Eu cred că nu s-au schimbat foarte multe lucruri, în continuare şocurile sunt numai de provenienţă externă, nu e niciun şoc de provenienţă internă pe piaţa valutară.” (Adrian Vasilescu / 17 Mai 2012 – Adevarul)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“If the Fed insists on giving money away, it’s no surprise that savvy finance folks want to make a quick turn on it,” said Daniel Broby, chief investment officer with Silk Invest, a boutique asset management firm dealing with emerging markets.

Since the start of the second quarter, global investors have moved $5.2 billion into emerging-market bond funds, favoring local currencies, according to research from French investment bank Societe Generale, citing data from EPFR Global. Latin American and Asian dedicated funds have seen the most activity and have posted the highest regional gains over the past ten weeks.

One sign of long reach for profits: a top carry trade recommended by Societe Generale in emerging markets is shorting the euro against the Romanian Leu. (Wall Street Journal, 7 Iunie 2011)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

“You’ve had the political uncertainty over the weekend and at the same time we seem to have seen less willingness from the central bank, at least recently, to contain the…weakness in the currency,” said Société Générale emerging-market strategist Guillaume Salomon, adding that the bank “has not been aggressively visible.”

The leu’s direction hinges on Romania’s ability to meet the terms of its IMF and EU agreements. (Wall Street Journal – 30 Aprilie 2012)

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Si in final ca o mica nota pentru vreun adormit de la BNR care nu e atent la ce se intampla pe piata bancara. Stiati ca BRD (Soc Gen) a lansat recent  o oferta de dobanda la EURO de 5%!!! Oare de ce? Unde se duc banii stransi din dobanzi si ce au de gand sa faca cu ei? Doar cateva intrebari …

Bailout mioritic a la Isărescu

Ilie Serbanescu a scris un articol extrem de interesant in care explica pe scurt cum s-a facut baiolout-ul bancilor in Romania. Adica cum s-a platit din buzunarul celor multi, gaurile celor putini. Propteala cursului, micsorarea RMO-ului, taierea ratei dobanzii de referinta, trecerea la contabilitatea masluibila a bancilor (cica europeana) si inca alte cateva artificii tehnice pe care putini le pot intelege, toate acestea au fost mijloacele de politica bancare prin care Isarescu a vegheat la bunastarea bancilor bagandu-si picioarele in afacerile romanilor, in economia nationala si in final in poporul roman. Articolul a aparut in business24.ro, un site de afaceri online pentru ca presa mainstream nu ar fi publicat niciodata asa ceva. Si desi apare des la Antena 3, nu prea l-am auzit pe Isarescu sa spuna ce scris aici si la televizor, dar poate ma insel eu, caci nu ma uit prea des. Iata un fragment din articol, in care Serbanescu explica bailout-ul, va invit sa cititi continuarea la sursa:

Fie ca iese dintr-o prelunga si nefericita supraevaluare, fie ca isi cauta un nou palier, valoarea leului in raport cu moneda sa reper (euro) a coborat in ultima vreme la minime istorice.

Motivatii complicate si chiar teoretizari savante au fost aduse pentru a explica tendinta. Pus sa dea explicatii fara a spune cumva si adevarul, consilierul guvernatorului BNR se incurca in capcanele alunecoaselor cuvinte “stabilitate” si “oscilatie” si nu mai putin impreciselor influente externe precum speculatiile de pe pietele estice si Grecia, eterna Grecie!

Realitatea este mult mai simpla. Roata s-a intors si lui Isarescu nu-i mai ies pasientele in indeplinirea comenzii externe transmise de FMI: curs valutar relativ fix indiferent de ciclul economic. Ce inseamna acest lucru? Nimic altceva decat a nu avea voie sa folosesti politica valutara (respectiv cursul) pentru a intreprinde o ajustare in caz de recesiune. Scopul: ca bancile straine sa nu inregistreze cumva vreo pierdere, in ciuda faptului ca economia este grav afectata!

Evident, la mintea cocosului, daca ajustarea este necesara si politica valutara nu poate fi folosita in acest scop, atunci misiunea este pasata politicii fiscal-bugetare. Este exact ceea ce, in contextul declansarii abrupte a consecintelor crizei economice in 2009, s-a intamplat in Romania. Economia a intrat intr-o recesiune severa, a coborat rapid de la +7% la -7% schimbare in PIB, dar, gratie BNR, leul a ramas breaz si “stabil”. S-a intrat intr-o perioada de supraevaluare artificiala a leului: relativ mereu mai minunata devenea moneda unei economii care se prabusea! Ceea ce este un nonsens economic!

Pentru a opera un asemenea nonsens economic, Isarescu a avut nevoie de doua lucruri:

1) sa gaseasca – si a gasit – un guvern dispus sa preia el factura ajustarii in politica fiscal-bugetara;

2) sa aiba – si a avut – la dispozitie intrari de bani din afara pentru sustinerea artificiala a cursului (iar, fara resurse private, a fost vorba de supradimensionatul credit de la FMI-UE, bagat pe gat Romaniei tocmai in acest scop). Daca Isarescu devaloriza atunci leul, ajustarea era platita de toata lumea direct sau indirect. Nu putea fi bine, dar macar era mai echitabil!

Ajustarea fiind insa facuta de Boc, plata a fost aruncata in carca salariatilor (prin taieri de salarii), pensionarilor (prin inghetari de pensii) si contribuabililor la buget (prin majorari de impozite), adica tocmai aceia mai putin vinovati de situatia care ceruse ajustari. Si exact cei responsabili de aceasta situatie – adica bancile si debitorii lor – au fost protejati. Cu alte cuvinte, complet inechitabil! Inechitate care opereaza de trei ani de zile, iar de doi ani chiar la paroxism! Si cu nici un rezultat palpabil in privinta efectului urmarit: redresarea economiei!

 

Ce ma amuza in legatura cu prabusirea leului (caci orice prapad are si lucruri amuzante) este cum panadolul anti-criza (Vasilescu) a fost bagat din nou la atac si topaie din televiziune in televiziune precum un viezure. Ma mir cand mai are timp sa-l consulte pe Isarescu ca el toata ziua e la televizor sa ne explice ca si celelalte monede s-au prabusit, ba chiar mai mult. Oare cat de prosti ne cred oamenii astia de vin cu aberatii si argumente atat de penibile. Chiar nu inteleg ca mai devreme sau mai tarziu, lumea va intelege ca BNR are o mare vina in criza si va veni cu furcile dupa ei sa le ceara bani? Cat de naiv este BNR-ul de face jocurile marilor finante si nu urmareste bunastarea si siguranta nationala? Despre curs, am scris si eu de nenumarate ori, ce spune Serbanescu nu mi-e nou, doar ma bucur ca cineva mai spune adevarul. Iata ce scriam in 2010 despre curs cand ma vaietam ca am pierdut sansa sa luam masurile adevarate care ne-ar fi ajutat sa luptam eficient cu criza si sa ne adaptam la noile vremuri.

Adevarata taiere cred ca nu este a salariilor, marea amagire nationala aceasta este ca gata, s-au luat masurile de austeritate si acum trebuie sa ne ocupam de crestere, sa vedam cum stimulam iar consumul, cum marim iar salariile etc. Adevarata taiere va veni cand BNR va consuma deja rezerva in lupta cu cursul si leul va cadea la valoarea reala de pe piata. Abia atunci vom incepe toti sa gandim creativ, deoarece nu vom avea incotro: vom fi pusi fata in fata cu supravietuirea. Abia atunci vom putea vorbi ca peste 5 ani putem iesi din criza si ca peste 10 vom putea mari salariile. Pana atunci exista o singura certitudine: cat timp conducatorii nu dau un reset la modul de gandire si de solutionare a problemelor si cat timp dau medicamente vechi si ineficiente la o boala noua, nici nu putem discuta despre iesirea din criza. Si nici macar ce spune Boc, ca greul inca nu a trecut nu este valabil. Adica este valabil dar nu este decat un mic adevar partial. Greul nu doar ca nu a trecut dar creste liniar, de la luna la luna. Greul nu va trece, sau mai bine zis nu va incepe sa scada, pana cand leul nu va pica, importurile vor inceta si romanii vor incepe sa produca bunuri si sa cultive pamantul. Bineinteles, mai este si conditia ca sistemul ticalosit sa se fi autodistrus intre timp pentru ca altfel tot ce producem va fi furat. (Pierderea momentumului – Septembrie 2010)

Acum ca a inceput sa pice leul (desi ieri BNR-ul a inceput sa ii dea in cap mai ales pe seara), sper sa nu dureze 5 ani panca cand vom iesi din criza. Dar mai ales sper ca BNR-ul nu nu aiba indeajuns valuta incat sa il propteasca  in continuare. Isarescu trebuie sa inteleaga o data pentru totdeauna ca toti trebuie sa plateasca pentru criza, nu doar pensionarii, bugetarii si micile afaceri care abia supravietuiesc pentru ca toate sunt pe dos la noi.

Prin propteala leului, Isarescu se face vinovat indirect de toate taierile si toate vanzarile pe degeaba ale bogatiilor tarii pe care le vor face si USL-istii. Si chiar daca vand tot, nu vom scapa de datorii, caci asa cum un betivan isi vinde ultimele bunuri de prin casa ca sa mai cumpere o ultima sticla de bautura, tot asa fac si politicienii nostri. Prin propteala leului, Isarescu se vace indirect vinovat de mentinerea si intarirea unei economii primitive, denaturate si nesanatoase. Si in final, prin propteala leului, Isarescu este vinovat si el indirect de tot populismul si toata politichia stupida care o mentine actuala clasa si mergand mai departe este vinovat si de derapajele politice care vor veni mai tarziu si pe care le putem vedea deja la greci.

1 2 3