Isarescu s-a dat pe brazda: criza va fi lunga

Dupa ce ani de zile dadea criza pe seama speculantilor si a dezechilibrelor si dupa ce chiar in 2008 Isarescu nu era inca convins ca criza va afecta Romania [1], si dupa ce doar acum o luna declara ca criza din Europa este o “criza de crestere” [2] , iata ca a veni in sfarsit vremea ca si Isarescu sa recunoasca – dupa cum noi subliniem pe acest blog inca din Martie 2009 [3] – ca criza asta nu va trece cu una cu doua. I-au trebuit vreo 7-8 ani, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.

Nici nu ştim dacă criza s-a terminat […] Cred că avem o singură certitudine din multitudinea de incertitudini. Intrăm într-o nouă fază, probabil că e un ciclu lung (sursa)

Ce nu mentioneaza Isarescu este faptul ca bankingul este noua religie si bancherii sunt preotii modernismului. Increderea in moneda este pur una religioasa, oamenii au incredere in “patriarhul” Isarescu ca bancile (bisericile) nu o sa cada si ca o sa ajunga la pensie sa primeasca pensii de la stat. Oamenii nu au nici cea mai vaga idee ca banii apar din nimic. Pur si simplu Isarescu decide cati lei sa tipareasca si da comanda si astfel leul pentru care muncim din greu isi mai pierde cate-un ciot, cate-un ciot din putere si noi devenim mai saraci in timp ce dormim.

Aparenta deflatie prin care trecem acum, este pur si simplu un efect al contractie al masei monetare din cauza fricii pe care oamenii o au fata de credit – un fel de val de ateism in cheia folosita mai sus. Sau o comparatie si mai clara ar fi cu retragerea valului apelor la Tsunami-ul din Indonezia de acum cativa ani. Turistii nestiutori, cand au vazut valurile retragandu-se, au iesit in mare sa stranga scoici si pesti exotici, in timp ce localnicii fugeau dupa locuri inalte (dealuri, claridi etc). Ei bine, acei turisti ignoranti de pe plajile unde a lovit cel mai puternic tsunami-ul, sunt astazi creditacii care se lasa atrasi de dobanzile mici si conditiile cat mai ideale oferite de banci. Partea proasta e ca statul si administratia publica sunt cei mai mari culegatori de scoici, pedaland pe creditare in ideea de a “reporni” motoarele prin “investitii”.

Acesta este paradoxul pe care nu il mentioneaza Isarescu si adevarata ruptura va fi in momentul in care mental, toata lumea va accepta ca dezvoltarea nu poate fi pe credit si ca “religia” bancherilor trebuie uitata, banul reprezentand de milenii de ani valoarea unui bun tangibil, nu doleantele unei clici de “preoti” moderni lacomi si care se tin mortis de ultimele propteli ale sistemului, incercand sa mai lungeasca apogeul inca putin.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

NOTE:

[1] Isarescu despre criza, mai pe la inceput:

Criza financiara, relativ artificiala. (octombrie 2008)
Criza financiara este relativ artificiala si se amplifica in contextul fluctuatiilor de curs, a afirmat astazi guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR)

[2] Isarescu despre criza, acum o luna:

Mugur Isărescu: Criza euro de acum e o consecinţă a creşterii prea rapide a “copilului UE”. Extinderea nu se putea face fără probleme de criză (17 Mai 2015) (sursa)

[3] ÎNAPOI LA ŢARĂ – DE LA PROFEŢIILE ORTODOXE LA PREVIZIUNILE UNOR ANALIŞTI FINANCIARI (martie 2009)

Toată criza economică este clar provocată, mai bine zis „programată” în sistem. Sistemul a fost făcut să pice, aşa cum o maşină care o îndreptăm spre o prăpastie este predestinată unui sfârşit crunt.Criza actuală va dura ceva timp, viaţa va fi din ce în ce mai grea, se vor încerca tot felul de soluţii, inclusiv războaie, vor fi şi momente de pace şi optimism, încercări de ieşire din impas dar degeaba

Ce traznai mai spune Isarescu

Isărescu: Populaţia trebuie să aibă educaţie financiară pentru a face faţă complexităţii pieţei (Sursa: Mediafax)

Nu este nevoie sa cititi tot articolul pentru a ramane uimiti de ipocrizia lui Isarescu. E frumos sa acuzi populatia ca nu stie nimic despre bani si ca nu vrea sa faca afaceri pentru ca nu stie nimic despre antreprenoriat, afaceri, capitalism blah, blah. Ei fac inginerii financiare, Isarescu este nasul pietei valutare, miscand cursul cum ii vine la deget, Isarescu controleaza dobanzile alterand piata banilor si a creditelor si tot romanul de jos e de vina, tot tinerii care prefera sa fie bananieri in strainatate decat bananier in propria tara sunt de vina ca nu vor sa ramana aici si sa ia taurul de coarne incepand afaceri si miscand Romania inspre prosperitate si bunastare.

Cat tupeu sa ai sa vorbesti de “complexitatea pietei” cand piata esti tu. Cand cursul il faci tu, cand dobanda o faci tu, cand regulile le administrezi tu si treci cu vederea unei vrei (vezi scandalul cu creditele masluite) si tai unde nu iti convine (vezi tentativa lui Becali de a-si face banca) sau lasi unde iti convine (vezi alte banci ale unor “oameni de afaceri” care au putut totusi sa-si deschida banca).

Isarescu de altfel in ultimul timp a inceput sa dea lectii pe mai multe planuri, nu doar legate de bani:

Mai mult de jumătate din industria românească din 1990 trebuia restructurată sau închisă, dar România se află într-un proces de reindustrializare, pe alte criterii decât cele ale economiei centralizate, dar mai puţin vizibil din cauza zgomotului electoral, afirmă guvernatorul BNR Mugur Isărescu. (Sursa CAPITAL)

Iata deci cum intaiul bancher al tarii se pricepe si la economie si la politica si la multe altele. Sa fie oare luarile de pozitie ale lui Isarescu parte componenta a unei campanii de propaganda menita a-l propulsa spre Cotroceni? Nu de alta, dar cine stie ce ne asteapta. Pun pariu ca nu stiati ca si ucrainienii au presedinte tot un fost bancher central …

BNR și stabilitatea financiară

Sa zicem ca sunteti un mare om de afaceri, cinstit, patriot, care are si bani multi dar este si un cetatean model care doreste sa nu fuga cu banii in strainatate ci sa ii investeasca in bancile din Romania pentru ca avem un guvernator la BNR foarte profesionist si care tine lucrurile in frau. BNR este una dintre institutiile cu cea mai mare incredere, toata presa si toti oamenii cand zic BNR, se gandesc: ce bine ca il avem pe Isarescu, ce bine este cand il vedem pe domnul Vasilescu cum vine la televizor si calmeaza situatia, ce frumos explica ei cum merg lucrurile si cum trebuie sa stam linistiti.

Dar pentru ca sunteti un om serios si nu va luati doar dupa impresii si declaratii, cititi si Rapoartele asupra Stabilitatii Financiare publicate de BNR. Bineinteles, acestea sunt documente destul de mari (cam 200 pagini fiecare) si destul de tehnice. Cel mai probabil, nu le veti citi sau nu veti trage concluzii doar din ele ci veti urmari presa. Sa vedem asadar, ce putem gasi in presa anului 2011 cu privire la stabilitatea financiara. Nu uitati, sunteti milionar in anul 2011 si aveti bani de investit. Cititi Ziarul Financiar si iata ce aflati:

Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populaţiei şi eficienţa moderată a procesului de restructurare, care menţin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. (Ziarul Financiar, 12 SEP 2011)

Iata deci o informatie interesanta: in ciuda evolutiei tumultuoase a creditelor neperformante, BNR ne asigura ca, probabil, maximul va fi atins in 2011. Acum la 2 ani departare, putem evalua in ce masura a avut dreptate BNR. Iata ce valori are indicatorul intitulat “rata creditelor neperformante”, conform Buletinului Lunar 7/2013, Anul XXI, nr. 237, publicat de BNR pe data de 27 SEP 2013, pagina 57:

2011 – 14,33%
2012 – 18,24%
2012 iul – 17,30%
2013 iul – 20,93%

Din acelasi tabel putem observa cum in luna iulie 2013 (ultima disponibila, de altfel) acest indicator a atins cote maxime, deci previziunea din Raportul asupra Stabilitatii din 2011, nu s-a indeplinit, ba din contra. Declaratia de atunci, ar suna la fel de hilar si acum, dupa parerea noastra. De ce?

Dupa parerea noastra de nespecialisti, pentru ca suntem intr-un mare rahat despre care am tot vorbit si lucrurile nu se vor schimba decat poate dupa ce Isarescu va fi dat jos de la conducerea BNR. Dar astea sunt doar estimari si pareri, evident, noi nu garantam pentru ele.

Iata si alte pareri de-ale noastre cu privire la stabilitatea sistemului bancar romanesc din aceeasi perioada in care a fost publicat raportul optimist al BNR-ului care s-a dovedit ulterior total defazat de realitate:

Elitele par nelinistite ca cei care au depozite inca nu s-a gramadit pe banci sa dea jos cu ele ca sa poata sa treaca la urmatoarea etapa a crizei. Haosul si tulburarile sociale inca nu au atins nivelul scontat, lumea e mai bleaga si mai rabdatoare decat se asteptau ei. Grecii care erau vazuti ca cei mai duri si cei mai rai cu guvernul atunci cand e vorba de taieri, inca rezista si inca nu au dat foc la toate bancile si la toata Atena, viata merge inainte. La fel si anarhistii britanici pe care desi politia a avut ordine sa ii lase in pace sa faca cat dezastru vor ei, nu au declansat haosul social. Asadar, cu toate speculatiile pe piete si tentativele de destabilizare a sistemului, criza inca nu a atins punctul culminant care sa necesite “nivelul urmator”, adica banca unica, moneda unica, conducatorul unic. Din toate punctele, masinaria sistemului a inceput sa incerce sa faca praf sistemul financiar prin propaganda, prin tragerea de semnale, prin emiterea de declaratii chiar de la cei care ar trebui sa calmeze lucrurile, cum ar fi FMI si Fed-ul. Pe Soros il intelegem sa isi faca meandrele cum vrea el, dar restul? (Bank-run-ul: pericol sau target? – 26 SEPT 2011)

Un critic al parerilor noastre ar putea afirma citind acest paragraf ca suntem conspirationisti si avem o viziune pesimista asupra lumii. Intre timp insa s-a intamplat Cipru, chiar acum se intampla Panama si viitorul va confirma poate si celelalte pareri. Ce dorim sa mai subliniem acum, ca desi au trecut doi ani de cand am subliniat ca “criza inca nu a atins punctul culminant”, ne mentinem in continuare aceasta afirmatie.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

PS: daca veti citi periodic si cu atentie comunicatele si rapoartele BNR, veti observa ca de fiecare data lucrurile stau [1] binisor, exista premize ca [2] se vor imbunatati, in ciuda [3] unor riscuri. Altfel spus, “pace voua cititorilor, fiti linistiti, ganditi pozitiv, dar sa nu va speriati daca mai existe si niscavai semne de intrebare”

Sa luam un alt exemplu: ce spunea BNR despre situatia macroeconomica a Romaniei in 2011?

Citam din CAPITAL, 12 SEP 2011: Raport BNR: Situaţia macroeconomică a României s-a îmbunătăţit în ultimul an

1 – lucrurile stau binisor:

Potrivit comunicatului BNR, referitor la lansarea Raportului asupra stabilităţii financiare,  noul acord de finanţare de tip preventiv încheiat în anul 2011 cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor asumate în cadrul programelor naţionale, constituie “ancore pentru menţinerea stabilităţii financiare şi continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică“.

2 – situatia se va imbunatati:

La nivelul UE, pachetul de măsuri privind implementarea unei noi arhitecturi de supraveghere, cu accent pe latura macroprudenţială, va contribui la consolidarea sistemului financiar european (prin diminuarea vulnerabilităţilor evidenţiate de criză) şi la majorarea potenţialului de creştere economică în UE, se mai arată în comunicat.

3 – exista totusi riscuri:

Riscul de credit rămâne principala vulnerabilitate a sectorului bancar

 

Ce s-ar întâmpla dacă politica monetară a BNR s-ar aplica și în alte domenii?

In primul rand subliniez de la inceput ca sunt constient ca exista diferente majore intre piete si fiecare piata are particularitatile ei, atat intrinsecti cat mai ales ca parghii de influenta si/sau control ale diverselor centre de putere care ne domina. Altfel spus, unul este interesul in piata monetara si financiara si alta interesul pentru piata hainelor second-hand din Romania. O tara bananiera ca Romania nu poate avea o piata libera nici macar in domeniul energiei, ce sa mai zicem de moneda?

In acest articol voi face un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla daca am translata principiile de baza ale politicii facute de BNR pe diverse piete, cum ar fi piata legumelor sau piata fortei de munca. Nu voi incerca o analiza prea detaliata, ma voi referi doar la principalul rol pe care il face BNR-ul: controlul cursului de schimb, si care tin sa subliniez ca este unul MADE in ROMANIA, pentru ca alte tari vecine cu noi si din aceeasi categorie (balcanice, est-europene, foste comuniste, intrate in UE in acelasi timp, in curs de dezvoltare, etc) au cu totul alte politici.

Inainte insa de a discuta despre chestiuni specifice, as face o scurta trecere in revista (conform Wikipedia) a atributiilor pe care le are BNR-ul – atributii pe baza carora trebuie evaluata performanta si activitatea Bancii Nationale si a guvernatorului ei:

  • elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
  • autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru – asigurarea stabilității financiare;
  • emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
  • stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
  • administrarea rezervelor internaționale ale României.

Dupa cum vedem, pana si Wikipedia s-a prins ca rolul principal al BNR este acela de a elabora si implementa o politica monetara a cursului de schimb. Evident toate atributiile BNR sunt importante si necesare, dar mai ales primul este cel care ne diferentiaza – dupa cum subliniam mai sus – de alte state dimprejur care au ales politici cu totul diferite de cea aleasa de Isarescu & co. Politica monetara inseamna pe scurt ca BNR decide ce curs are leul, pe ce criterii acesta creste sus sau jos si cine are puterea ca sa il ridice sus sau jos. Ca sa trecem mai repede insa la samburele problemei, vom cita chiar site-ul BNR-ului cu privire la aceasta politica, deci nu vom emite judecatii subiective (deocamdata):

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. (Sursa: BNR)

{ scuze de sublinieri, nu m-am putut abtine, recititi insa paragraful, caci cuvintele cheie evidentiate vor fi discutate mai jos }

Traducand limbajul de lemn al tehnicalitatii pseudo-profesionaliste folosita de BNR, ce vor ei sa spuna este ca lasa cursul sa creasca sau sa scada pe baza tintelor de inflatie pe care si le pun si ca “constrangere” secundara au grija ca socurile “neprevazute” sa nu afecteze economia. Nu va ingrijorati daca nu ati inteles nimic, asta e si scopul oricarui mesaj sau informatie care vine de la BNR: sa dea impresia ca ei sunt profesionisti seriosi care au grija de noi prostii care nu stim nimic. Socuri care pot afecta economia: pai va dati seama ca orice eveniment cat de nesemnificativ poate fi catalogat intr-o parte sau alta si poate afecta economia. Cum decide deci BNR-ul ce sa faca, ce criterii are sa ajunga la punctul culminant in care zice: aici lasam cursul sa creasca si aici il lasam sa scada? Cat despre tinta de inflatie: aceasta este un alt mare mister al BNR-ului, anume cine si cum decide acest numar, cum ajung ei sa hotarasca ca x% este tinta de inflatie pentru anul viitor. Faptul ca si-asa niciodata BNR nu reuseste sa atinga aceasta tinta de inflatie nu a scandalizat pana acum pe nimeni si scaunul lui Isarescu nu a fost nici macar scrutinat de vreo privire amenintatoare, ce sa mai zicem de clatinat …

Sa incetam insa a despica firul in patru si sa acceptam ca Isarescu este taticul nostru si are dreptul sa decida cum evolueaza cursul, are dreptul sa decida pana unde il lasa sa creasca sau sa scada etc. La urma urmei, ce conteaza ca bulgarii au un consiliu valutar care decide valoarea cursului, noi nu avem nevoie de consilii ca suntem mai breji, si prin urmare il avem pe Isarescu care decide singur ce si cum si cand si chiar daca ei fac treaba asta intr-un consens mult mai organizat si disciplinat, noi preferam sa ne mintim ca avem “flotare controlata” desi pun pariu ca nici un politician nu stie ce inseamna asta. Nu-i bai insa, toti romanii au incredere mare ca Isarescu are grija de noi si nu lasa cursul sa creasca prea mult si de aceea Isarescu sta foarte bine in sondajele de incredere ale populatiei. Prostimea nu a inteles deloc pana acum ca si atunci cand cursul a explodat si preturile s-au scumpit peste noapte si multi au trebuit sa taie de la mancare pentru a putea plati rata (ca sa nu mai vorbim de firmele falimentate din cauza volatilitatii), o mare parte de vina in toata treaba asta a avut-o si Isarescu, din simplul motiv ca el este dumnezeul pietei monetare. Raman perplex cum de multe ori unii realizatori de emisiuni (cum ar fi Moise Guran) sau chiar “analisti” cand comenteaza cresterea sau scaderea cursului sau cand fac prognoze, vin si aduc tot felul de argumente aiuristice intr-o parte sau alta, cand in fapt realitatea este ca cursul este oarecum rezultatul unui joc de poker intre Isarescu si speculantii internationali, restul “tendintelor” si “factorilor” fiind gogosi pentru prosti.

In concluzie, cu privire la politica monetara a BNR-ului, indiferent de parghiile si modalitatile cum se aplica si observand de-a lungul timpului declaratiile si reactiile reprezentantilor BNR, putem emite o scurta lista a principiilor defacto care constituie aceasta politica:

  • evitarea unei volatilitati prea mari: BNR-ului nu ii place ca cursul sa scada sau sa creasca cu prea multe procente; deprecieri sau aprecieri continue pe perioade indelungate sunt ok, dar niciodata BNR-ul nu prea permite ca cursul sa sara (in sus sau in jus) cu mai mult de 1%. Nici nu imi aduc aminte daca vreodata in istorie cursul a sarit cu mai mult de 1% de la o zi la alta; daca asta s-a intamplat, probabil atunci Isarescu dormea sau nu era in tara iar pe baiatul pe care l-a lasat in locul lui, l-a luat somnul tocmai cand trebuia sa trimita ordinele la de cumparare sau vanzare ca sa regleze treburile; argumentul principal al evitarii volatilitatii adus de BNR este ca fluctuatiile pe curs afecteaza afacerile si atrag speculatorii, ceea ce ne-ar expune la riscuri si mai mari; parerea mea este ca in primul rand babacii de la BNR nu prea stiu ce sa faca cand e volatilitate mare, ii doare capul sa urmareasca ce se intampla si sa reactioneze cum trebuie, ca sa nu mai zicem ca oricum nu au habar daca cresterea sau scaderea in cauza la un moment dat ajuta sau nu la indeplinirea fie a tintei de inflatie, fie a macrostabilitatii economice, fie de ce nu poate chiar a stabilitatii financiare, caci orice echilibru este rezultatul unei sume de dezechilibre; prin urmare asa cum niciun tatae nu mai danseaza break-dance, astia de la BNR nu suporta volatilitatea;
  • evitarea unei deprecieri semnificative inaintea alegerilor: jocurile politice isi spun cuvantul si la BNR, oricat de independenta ar parea aceasta. Mai ales in ultimul timp cand capete de guvernatori au inceput sa cada atat pe langa noi (Ungaria) cat si prin alte locuri (Marea Britanie, Japonia), frica de detronare este un “factor” care cam suprascrie orice alti factori care decid cursul; acest nescris “gentleman agreement” intre BNR si politicieni este poate secretul rezistentei in scaun a lui Isarescu; orice noua putere stie ca Isarescu sta cuminte in banca lui si nu le face probleme cand vin alegerile, prin urmare Isarescu ramane guvernator pe viata;
  • obtinerea de niscavai profit dupa posibilitati si ajustarea rezervelor in vederea controlului viitor al pietei; in momentele de calm pe piata, BNR intervine in sus sau in jos, dupa cum are nevoie sa isi refaca rezerva de euro, caci lei oricum poate produce cand vrea cat vrea;

Pe langa aceste principii oarecum proactive, evident BNR-ul reactioneaza la:

  • socuri de moment externe care vin din schimbari majore pe plan international si provoaca exodul rapid al fondurilor speculative sau taie drastic intrarile de capital in contextul setei de creditare a statului;
  • socuri produse de tensiuni politice interne care sperie unii investitori sau determina companiile interne si investitorii sa se orienteze rapid catre o anumita valuta in detrimentul leului;
  • controlarea efectelor altor masuri pe care BNR le ia in domeniul reglementarii si al parghiilor menite sa “ofere lichiditate” si sa asigure “stabilitatea sistemului bancar”; de exemplu, scaderea dobandei de referinta, cu siguranta goneste investitorii in leu, prin urmare cursul creste si daca creste prea rapid, BNR intervine; cat despre cresterea creditelor neperformante si cat se strofoaca BNR-ul sa ascunda efectele “sub pres”, asta e alta discutie, dar evident ca cursul este secundar daca e vreo problema; simplul fapt ca Isarescu se poate gandi sa mareasca peste noapte rezervele tocmai cand unele banci mama s-ar grabi sa isi retraga niscavai dividende, cu siguranta duce cursul in sus, si astfel BNR trebuie sa intervina; astfel BNR controleaza indirect macar pe moment iesirile de capital, dar asta are un cost. Din nou poker …

In general insa, BNR are grija ca leul sa nu se deprecieze prea mult, caci presiunea cam in directia asta este. Rareori BNR este nevoita sa cumpere euro pentru a stopa aprecierea necontrolata a leului, mai ales pentru ca asta nu se intampla prea des, in ciuda razboiului valutar mondial si a deprecierii controlate a valutelor importante in lume. Puseurile de export ale Daciei (desi ma indoiesc ca banii intra dintr-odata) ca si asaltul cumparatorilor de obligatiuni in lei, sunt ocazionale. Vom astepta probabil ca americanii sa tipareasca inca cateva zeci de trilioane ca sa ne ingrijoram ca leul se va intari fata de euro.

Sper ca am reusit pana acum sa prezint sumar o imagine a politicii monetare pe care o face BNR-ul. Sa facem acum cateva speculatii despre ce ar insemna ca aceste politici sa fie implementate de forurile respective si pe alte piete ale economiei, cum ar fi de exemplu piata vinului, piata fortei de munca sau piata energiei. Speculatiile bineinteles ca sunt “subtiri” si nu mi-am stors prea mult capul sa fac “translatia” cat mai realista, deoarece nu asta urmaresc. Ce urmaresc eu este sa demonstrez cat de penibila, anti-capitalista, anti piata-libera, anacronica si expusa riscurilor unor manipularii gresite cu consecinte grave este aceasta politica. Asta fara sa mai luam in discutie eventualele riscuri ale influentarii si controlarii corupte ale acestei politici in vederea favorizarii unor actori. Sutem naivi daca credem ca pe o piata de miliarde de euro nu exista presiuni in aceasta directie. Daca un dispozitiv de spionaj modern care “suge” tot ce se poate de la conacul lui Isarescu costa cateva zeci de mii de euro, oare un investitor care ruleaza cateva miliarde de euro ar fi prost sa nu se gandeasca ca poate Isarescu cand face o degustare cu Vasilescu la conac, nu le scapa lor nici un cuvant de incotro au de gand sa duca cursul maine? In vino veritas …

Sa luam asadar in considerare piata vinului. Dupa cum stim in Romania se produce destul de mult vin si in ultimul timp, noi jucatori au intrat cu preturi de dumping pe piata vinului, atat de la noi cat si din UE. Mai exact, SUA (California), Noua Zeelanda, Australia, Chile si chiar China au podgorii imense si productii asemenea si se lupta cu producatorii traditionali pentru cota de piata. Pentru asta practica preturi de dumping – neprofitabile – pentru a obisnui clientii cu preturi mici si pentru a duce in faliment competitorii. Pe de o parte fac dumping la preturi si pe de alta chinezii cumpara podgorii in Franta. Desi acum ii costa, investitia lor va da rezultate pe termen lung. In acest context international, vinul romanesc se lupta cu disperare sa isi mentina macar o felie pe piata romaneasca, ca sa nu mai zicem ca la export, abia am scos capul. Deci daca ar fi sa aplicam principiile politicii monetare ale BNR-ului pe piata vinului ne-am trezi in situatia de a fi nevoiti sa reducem cumva importurile de vinuri si prin urmare fie ar trebui sa bagam tarife vamale, fie sa limitam la o anumita cantitate volumul importurilor, fie sa oferim subventii producatorilor locali. Cum sa poti face asta insa in UE, in ziua de azi, in capitalism si in piata libera? Nici macar nu ai voie sa ajuti producatorii romani cu subventii altele decat cele de care au parte toti europenii, adica si francezii si spaniolii sau italienii. Dar chiar si asa, ce te faci cu noii veniti (SUA, China, Chile etc). Pe de alta parte, ce sens ar avea sa luam dreptul romanilor de a bea vin ieftin si bun chiar daca este din export. Este imposibil sa decizi daca e mai bine sa restrictionezi importurile in detrimentul producatorilor locali, daca luam in considerare dreptul consumatorilor de a avea accesul la produse ieftine si bune, fie ele si din strainatate. Asadar, pe piata vinului aplicarea principiilor aplicate de BNR pe piata monetara ar fi total absurd si total antieconomic. Pentru a ajuta eficient si durabil sectorul viticol, ar fi nevoie fie de cresterea puterii de cumparare a romanilor si poate de stimularea invatamantului in domeniul viticulturii, in ideea de a produce specialisti care sa vina in intampinarea nevoilor acestui sector. In nici un caz insa nu ar fi realiste tarifele vamale sau alte subventii deoarece suntem membri UE si daca la politica monetara europenii ne-au lasat sa avem independenta, in ceea ce priveste comertul si agricultura, trebuie sa ne aliniem strict la cerintele UE. Ca o mica paranteza, agricultura in UE e oricum data peste cap din cauza proastelor reglementari si interventionismului stupid. Aceste disfunctionalitati au dus ca in prezent UE sa ramana mult in urma in ceea ce priveste productia si sa avem astfel probleme serioase privind securitatea alimentara. Adica papica. Altfel spus, asa cum BNR face varza sistemul bancar romanesc, la nivelul UE desi politica agrara a fost mult mai orientata spre principii de piata libera si capitalism, chiar si cu interventionism mai putin, tot s-a ajuns la disfunctionalitati care nici macar nu sunt prea legate de actuala depresiune economica mondiala. In China insa unde capitalismul este in floare, piata vinului sta cu totul altfel …

Sa trecem acum la piata fortei de munca. Dupa cum bine stim, Romania sufera de o hemoragie in ceea ce priveste exodul capetelor. Multi romani profesionisti s-au scarbit atat de mult de coruptia si hotia din tara noastra incat si-au luat talpasita si pleaca in afara. Dar nu doar specialistii, ci tot romanul tanjeste dupa un loc de munca in UE, oriunde, caci la noi nu exista locuri de munca iar cele care exista sunt prost platite. Asadar, ce ar face Isarescu daca ar fi Ministrul Muncii, cum ar face el “macrostabilitate” pe piata fortei de munca? Din start, fiind membri UE, ni se pare absurd sa aducem in discutie taierea dreptului oricarui roman de a pleca si a munci in strainatate. Oare ce “masuri de control” ar aplica Isarescu? Optiunile ar fi: interzicerea plecarii, marirea salariilor, oferirea de locuri de munca la stat, impunerea unei taxe pentru cei care vor sa plece la munca in afara. Suna cam toate aiuristic, nu ai cum sa faci asa ceva. Reglarea pietei fortei de munca nu este deloc usoara si nu e o treaba care mai poate fi facuta fiind membri UE. Dezvoltarea sustenabila, cresterea productivitatii, restructurarea statului si oferirea de servicii sociale similare cu cele oferite prin alte parti, dezvoltarea accelerata a economie ar fi singurii factori care ar duce la reglarea lucrurilor pe piata muncii, extrem de “volatila”. Iata deci cum problemele sunt strans legate intre ele si doar masuri de reglementare aiuristice, copiate din principiile politicii monetare a BNR-ului – care oricum nu pot fi implementate – nu ar putea sa ajute aceasta piata.

Cat despre piata energiei ce sa mai zicem? Daca ar fi sa aplicam aici “tehnicile” BNR, am avea un fel de ANRE care insa ar avea capacitatea sa manipuleze pretul energiei si sa il mentina jos astfel incat cetatenii sa poata plati in continuare facturile la curent si la gaze. Nu ar mai sari pretul benzinei ca barza in sus atunci cand pretul petrolului ar exploda, caci  acest ANRE a la BNR ar functiona ca un buffer care ar prelua tensiunile si astfel am fi feriti de mari surprize. Problema ar fi insa ca daca banii pot fi tipariti, energia nu poate sa fie produsa fara costuri. In domeniul energiei, in ultimul timp productia la noi a crescut foarte mult in timp ce consumul – avand in vedere criza economica – a scazut foarte mult. Prin urmare, producatorii romani se indreapta inspre export. Aceasta este evident un mare dezavantaj pentru consumatorul roman care plateste preturi la nivel european. Un ANRE a la BNR ar lua masuri drastice ca sa impiedice aceste exporturi si ar impune producatorilor ca daca vor sa exporte, sa vanda la preturi mai mici si consumatorului roman. Acelasi lucru face BNR-ul cand cursul incearca sa o ia in sus, dar guvernul are nevoie de finantare urgenta si prin urmare stiind ca Ministerul Finantelor va face o achizitie importanta de valuta, BNR-ul are grija ca cursul sa ramana stabil. Deci in domeniul energiei, desi oricum in prezent nu avem o piata libera si sunt multe hibe si aici, daca s-ar aplica principiile monetare al BNR-ului. efectele asupra oamenilor si afacerilor ar fi extraordinare: pretul la energie ar fi mult mai mic, romanii ar plati mai putin pentru gaze. S-ar vedea asta intr-adevar in declaratiile de profit ale firmelor, dar asta e problema lor. In paranteza fiind spus, ungurii de exemplu au facut asta si in timp ce la noi se scumpesc utilitatile la ei se ieftinesc. Evident, un pas inspre bine in domeniul energetic ar fi macar impunerea unei pieti libere, dar deja e prea tarziu asta avand in vedere felul cum s-a facut privatizarea marilor jucatori. Iata deci un domeniu in care principiile politicii monetare ale BNR-ului ar avea niscavai rezultate bune, chiar daca pretul platit ar fi lipsa unei piete libere. Dar avand in vedere specificul pietei si importanta strategica a acestui domeniu, poate ca o politica anti-capitalista si anti-piata libera, ar fi acceptabila pe acesta piata. Dar asa ceva nu vom vedea prea curand in Romania: ca principiile de reglementare ale unei piete sa favorizeze si sa protejeze consumatorul sau sa stimuleze dezvoltarea economica.

Evident, toata teza mea ca politica monetara a BNR-ului ar trebui sa fie capitalista si sa favorizeze piata libera si nu bazata pe voia unui singur om, poate fi pusa la zid de argumentul ca piata monetara este una strategica si are anumite particularitati. Asta poate voi trata intr-un alt articol, deocamdata spun ca bulgarii care mananca multi castraveti nu sunt de acord si ei au reglat lucrurile mult mai simplu si mai eficient. Au un consiliu valutar care se intalneste de vreo 2-3 ori pe ani si stabileste cursul levei. Astfel toti oamenii stiu o treaba, firmele stiu sa isi regleze bine costurile, nu sunt la voia intamplari si nu trebuie sa invete tehnici avansate de hedging doar ca sa nu se arda la partida de poker a BNR-ului cu speculatorii. In plus, cursul fiind controlat, speculatorii nici nu sunt deloc interesati de Bulgaria. E adevarat insa ca consiliul ala trebuie sa fie toba de economie si sa faca studii si analize multe inainte de a stabili un curs, altfel apar probleme.

In final as mai sublinia doar ca pietele “flotante” sunt pentru speculanti precum gramezile de rahat pentru muste. De aici isi storc ei profiturile, caci altceva nu prea a mai ramas de speculat dupa spargerea bulei imobiliarelor si a creditelor. Banii gratuiti tipariti de americani, japonezi s.a. ajung in asa numitele hedge-funds (desi cam toti fac asta acum) care speculeaza in zonele de risc unde dobanzile sunt mai mari in tentativa de a face profit cat mai mare si cat mai repede. Fenomentul se numeste “carry trade” si este destul de cunoscut pana si de pensionarii de la BNR. Mai nou insa, avand in vedere razboiul valutar acut, pe fondul depresiunii economice si lipsa altor optiuni de a face profit, principala “actiune” se duce pe acele monede care au cursul “flotant”. Noi suntem o piata mica in acest razboi si ne luptam aiurea cand am putea sa stam cuminti in banca noastra, cum fac bulgarii. Insa noi suntem mai breji si Isarescu in care avem atata incredere e mai destept decat cei ca Soros care manipuleaza miliarde si pot sa dea jos peste noapte cu moneda unei tari daca isi pun mintea. Faza nasoala e ca greselile lui Isarescu ne costa pe noi toti, chiar daca BNR se lauda ca are trezorerie proprie si nu ia bani de la guvern. Nici nu are nevoie daca oricum poate tipari dupa cum doreste atunti cand isi fura tzepe. Mai conteaza ca nu atingem “tinta de inflatie”? Nu o sa ii mai aleaga populatia la alegerile urmatoare?

Prima casă și la britanici: un program moronic

“Un program moronic”, “o nebunie”, FMI se opune, etc. Asa a fost primita ideea prim-ministrului Osbourne de a lansa si la britanici un program similar cu “prima casa” unde – spre deosebire de la noi – statul va garanta doar 20% din totalul creditului.

Sunt atat scarbit de programul asta “prima casa” incat nici nu mai vreau sa zic nimic, decat sa traduc fragmente dintr-un articol ca sa vedeti cum reactioneaza o presa sanatoasa fata de asemenea aberatii economice si neocomuniste:

Schema prim-ministrului Osbourne de a stimula sectorul de imobiliarele prin garantarea creditelor a fost catalogata “cea mai proasta idee economica in ultimi 30 de ani” de catre un analist economic din Londra. Albert Edwars, care conduce echipa de strategie globala a Societe Generale – culmea, angajat al unei banci! (nota noastra) – a spus ca programul va umfla artificial preturile imobilialelor si va arunca si mai mult tinerele familii in servitori angajati pe viata.

Edwards – un strategist de profil inalt a spus ca schema va propta artificial preturile in piata si va amana corectia acestora la niveluri acceptabile. Cei care cumpara pentru prima data o casa au nevoie de case ieftine nu de disponibilitatea creditarii care va umfla si mai mult preturile. (Sursa)

Dar nu doar Edwards este critic, ci toata lumea, inclusiv GUVERNATORUL BANCII CENTRALE A MARII BRITANII – Mervyn King:

“Inainte de criza noi am avut o piata a creditelor imobiliare destul de sanatoasa, cu oferta si cerere aflata in competitie. La asta trebuie sa ne intoarcem.  […] Nu vrem sa avem ce au americanii, o piata a creditelor imobiliare garantate de stat. Ei incearca acum cu disperare sa scape de asta si nu stiu cum sa o faca.”

Isarescu al nostru insa nici nu spera la o asa mana cereasca pentru bancile care daca nu era programul prima casa si preturile se spargeau drastic pana acolo unde le e nivelul (la 20-30% din maximul bulei), aveam o mare problema. Nu atat afacerile generate de prima casa bancilor au fost marele castig pentru acestea, cat faptul ca preturile au fost mentinute sus artificial si prin urmare activele bancilor nu s-au dezumflat prea mult si nu au fost nevoite sa mai acopere si caderile de aici dupa ce ca si-asa aveau de acoperit gaurile din creditele neperformante. Nici nu imi pot imagina ce s-ar fi intamplat cu bancile daca nu exista prima casa. Pont insa sa fac cateva speculatii:

– cateva banci ar fi fost nevoite sa inchida usile si sa se vanda la altele banci mai serioase si mai eficiente;
– romanii ar fi fost in stare sa cumpere imobiliare la preturi sub jumatate fata de cele actuale;
– piata imobiliara si-ar fi revenit cu adevarat de vreme ce preturile ar fi scazut, lumea ar fi avut si mai multi bani sa cumpere si ar fi inceput sa recapete incredere in economie; cresterea vanzarilor de apartamente ar fi deblocat si constructiile si consumul in general (cine isi cumpara un apartament, cumpara si vopsea, si termopane si becuri, etc)
– multe afaceri mai ales mici si mijlocii ar fi beneficiat de costuri mai mici si prin urmare de eficienta mai buna (preturi mai mici la imobiliare => chirii mai mici la birouri, sedii, etc => costuri mai mici de operare + curaj mai mare pentru cei care vor sa deschida sau sa extinda o afacere).

Fara prima casa, intreaga economie ar fi fost stimulata la o dezvoltare organica asa cum un camp de legume creste spectaculos cand rupi buruienile si uzi cu apa; prin “prima casa” guvernul nu a facut decat sa arunce cu ceva azot si chiar daca la inceput a ajutat putin plantele sa creasca, mai tarziu buruienilor “au supt” tot si soarele prajeste groaznic, prin urmare si “productia” va fi pe masura.

Cata vreme statul intervine artificial in economie, in orice domeniu si nu lasa macar bruma de capitalism pe care o avem sa se dezvolte natural, vom avea parte numai de propteli ineficiente si intazieri indelungate. Multi se jelesc de mostenirea marilor combinate si intreprinderi de stat capusate si distruse de politicienii corupti si camarila de firme cu care vin ei. Marele tun insa in Romania a fost programul prima casa prin care s-a facut cel mai mare rau prin proptirea preturilor la imobiliare si blocarea unei evolutii firesti macar pe piata imobiliara. Reglajul pietei imobiliare ar fi produs unde de soc si in sistemul bancar si ar fi fost facuta putina curatenie si aici. Din pacate, neocomunistii si birocratii de la BNR sunt niste pampalai care le tremura chilotii pe ei de frica ca trebuie sa gandeasca si sa faca fata la orice schimbare si orice volatilitate. Fiind incompetenti si prosti pana la cer, putinii neuroni pe care ii au ii folosesc in construirea mijloacelor de a mentine status-quo-ul (macrostabilitate maxima desi mortala) si argumente care sa justifice actiunile lor (vezi cartoful lui Isarescu si inflatia). Cat despre politicieni, chiar daca i-ar duce capul sa inteleaga ca prima casa e o masura comunista, cata vreme nu ii afecteaza cu nimic si asa vine de la directiune evident ca au votat pentru si vor vota si mai departe si daca s-ar vota primul tractor, a doua casa, prima masina de lux, etc – orice numai sa nu li se taie lor diurnele si nici pensiile ca nu cumva sa ramana fara scaun.

Cu ce ordine va veni Isărescu de la întâlnirea Bilderberg?

Desi nu prea au aparut stiri legate de asta si nu bag mana in foc ca Isarescu chiar e la Bilderberg acum, sa presupunem ca Mugurel este si el invitat si ca sta cot la cot cu “oamenii care conduc lumea”, dupa cum este numit grupul Bilderberg. As avea de facut o mica paranteza cu privire la preconceptia asta ca cei de la Bilderberg conduc lumea. Eu nu cred ca e prea adevarata, adica nu este corecta 100%. Personal am o viziune asupra raului – vazut si nevazut – putin diferita decat mentalul colectiv fie el mainstream sau alternativ. Anume, nu astia de se intalnesc la Bilderberg conduc lumea, ci prostii de noi care stam cu mainile in buzunar si il apreciem pe Isarescu, il vedem ca pe un mare profesionist si mare om care rezolva problemele macroeconomice prin integritatea si profesionalismul BNR-ului, blah, blah, blah. Evident, prostimea e de vina, marea prostime, boporul, atat cea tacuta si docila denumita pe scurt “couch potatoes” care nu prea se obosesc sa gandeasca cu propriul creier si “se alimenteaza” de la conducta de deseuri informationale si de “entertainment” pe care le furnizeaza presa conventionala si pe langa acestia, mai sunt de vina, oamenii din presa si asa-numitii “analistii” (economici, politici sau geopolitici) care nu isi fac treaba cum trebuie si nu realizeaza misiunea importanta pe care o au de a analiza lucrurile in ansamblu si de a fi ageri, atenti, critici si suspiciosi PE TERMEN LUNG, nu doar pentru BREAKING NEWS. Prin contractarea duratei perceptiei informationale dar mai ales a perceptiei emotionale colective, oamenii devin din ce in ce mai superficiali cu privire la evenimente ajungandu-se la un status quo penibil in care daca dai drumul la televiziunile de stiri in toiul zilei, vezi de exemplu pe toate canalele transmisiune in direct de la Jilava unde urmeaza sa intre sau sa iese Becali si asta e breanking-news-ul zilei in timp ce leul pica, Romania saraceste instant, indicatorii economici arata din ce in ce mai nasol, politicienii isi baga picioarele in constitutie si Isarescu merge la Bilderberg sa primeasca ordine. Sfarsit de paranteza.

Asadar, sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa zicem ca Isarescu a mers la Bilderberg, sa presupunem prin absurd ca astia chiar taie si spanzura in politica si economia mondiala sau cel putin europeana si ca evident Isarescu va merge acolo doar ca sa ia niste notite nu ca sa apere cauza poporului roman. Intr-un asemenea scenariu fantasmagoric (desi nu putin probabil), ne-am putea intreba ce notite va lua Isarescu mai ales in contextul in care lucrurile incep sa se incinga din ce in ce mai mult, atat in Europa cat si in toata lumea. Am fi tentati sa gandim ca “directiile” care se formeaza la Bilderberg sunt ferme, specifice, directe, sunt explicite si cei chemati acolo au doar rolul sa le urmeze orbeste. Cred ca este foarte gresit. Foarte probabil la Bilderberg, ca si la alte astfel de intalniri similare, discutiile sunt politicoase, tehnice, organizate in jurul unor teme, cu vorbitori motivationali si inspirati pentru fiecare topic. Peter Schiff a facut si el o mica de astfel scenarita despre cum de exemplu bancherii centrali ai tarilor mari ii conving pe cei mici sa ia si ei “drogul tiparnitei”. Dincolo de specificul organizarii si al comunicarii, evident ca la astfel de intalniri se discuta despre starea lumii, se cade de acord asupra unor trenduri, se arunca in fata cateva personalitati, se promoveaza unele directii mai mult sau mai putin explicite inspre care “ar fi bine” ca lumea sa se indrepte si implicit toti cei chemati fie se “ajusteaza” cand ajung acasa, fie data viitoare nu vor mai fi invitati la Bilderberg si le va fi foarte ciuda, mai ales vazand ca ce s-a discutat data trecuta chiar s-a intamplat si ei au esuat in “a se alinia” mersului lucrurilor.

Nu voi mai exemplifica cu amanunte concrete, cu liste de personalitati sau alte speculatii, exista numeroase alte surse din care cei interesati despre Bilderberg o pot face. Voi spune doar ca este tragic ca de la noi au gasit sa cheme tocmai un bancher central si indiferent de ce ordine va primi Isarescu, ma mira ca oamenii nu inteleg parghiile de actiune prin care suntem dominati: finantele, banca centrala. Nu s-au sinchisit bilderbergii sa invite nici pe Ponta, nici pe Antonescu, nici macar pe “mother and father” al programului nostru cu FMI-ul  (fostul ministru de finante) ci doar pe Isarescu. Este poate de ajuns acest semnal pentru a ii garanta lui Isarescu un job pe viata si pentru a avertiza politicienii romani sa nu incerce la la urmatoarele alegeri ale guvernatorului BNR sa le treaca altceva prin cap.

Si ce ordine va primi totusi Isarescu? Cred ca deja cateva semnale am primit zilele trecute, prin schimbarea majora de raportare emotionala a bancherilor cu privire la insolventele din economie. Iar acesta este cuiul lui Pepelea: va avea economia romaneasca creditare sau nu? Pentru ca daca da, Romania se va dezvolta, daca nu Romania va ramane tara bananiera. Si pe acest subiect avem ceva noutati, chiar inainte de Bilderberg …

27 SEP 2012: CEC: Ne temem de insolvenţe, avem o mare angoasă când auzim de un client ajuns în această situaţie

Creditorilor le este teamă de intrarea în insolvenţă a companiilor pentru că, deşi împrumuturile sunt garantate, din cauză că procedurile durează mult, şansele de a maximiza gradul de recuperare a garanţiilor se reduce, a declarat Mirela Iovu, vicepreşedinte CEC Bank.

Cum este si logic, in vremuri nu prea indelungate, bancherii se temeau de insolvente pentru ca daca clientii nu platesc creditele, banca pica. Si de asemenea, daca insolventele cresc, banca nu mai are cu cine sa faca afaceri si nu mai are sens sa existe: de la cine mai ia bani si cui ii mai da bani? Ce rost mai are un sistem bancar fara un sistem economic pe care sa il serveasca?

Din septembrie insa nu stiu ce s-a schimbat si cum de lucrurile s-au intors cu susul in jos:

28 MAI 2013: Bancherii: Insolvenţa nu ne mai sperie, a devenit ceva banal.

După cinci ani de criză şi 100.000 de dosare de insolvenţă, băncile din România spun că intrarea în incapacitate de plată a clienţilor a devenit un fenomen banal, la ordinea zilei, care nu le mai sperie. Problema acestor firme este însă că nu se pot „însănătoşi“ fără fluxuri noi de capital, iar băncile evită în prezent preluarea de acţiuni în schimbul creditelor pentru a nu se asocia cu eventuale falimente.

Paradoxal! – am putea spune, si declaratiile nu vin de la un neica nimeni ci chiar de la directorul departamentului de recuperatori ai BRD-ului. Ce bancher e ala care nu se mai teme de insolvente, ce meandre ale limbajului si retoricii au ajuns sa foloseasca bancherii de azi incat sa spuna astfel de gogomanii? Declaratia asta ar fi trebuit sa puna pe jar toata clasa politica pentru ca denota o stare a lucrurilor extraordinar de periculoasa. Si nu doar o stare a lucrurilor putem gasi in aceasta declaratie ci un angajament ferm al bancilor sa nu ofere creditare economiei.

Daca bancherii au ajuns sa spuna ca ii doare in cot de firmele care falimenteaza (sub 5% din firmele intrate in insolventa isi revin si chiar si astia nu prea mai platesc creditele), fie ele private sau de stat, in contextul in care din ce in ce mai multi giganti industriali inchid portile, ceva este putred in Romania si mai ales la BNR. Pentru ca daca BNR nu ar tine pe linia de plutire neconditionat bancile, ci ar crea un cadru competitiv sanatos in domeniul financiar, insolventele fie ar matura cu bancherii, fie s-ar propaga in nivelurile mai superioare, adica la regiile de stat, la administratiile publice si in final la intreg statul romanesc. Ori nu stiu cum vi se pare voua, dar avand in vedere semnalele, CSAT-ul deja ar cam fi trebuit sa se intalneasca pe tema asta si sa stabileasca un plan. Nu de alta, dar bine ar fi sa nu ajungem ca grecii pe ultima suta de metri si sa ascundem sub pres problemele pentru ca vedem ce au patit ei.

Daca grecii aveau oameni capabili si curajosi, in 2008 intrau in default si renuntau la moneda euro iar acum inevitabil ar fi inceput deja cresterea economica. Insa pentru ca nu s-a intamplat asa, dupa 5 ani de stres, chinuri, sinucideri si haos, Grecia inca nu a fost pusa in genunchi de tot, inca este in picaj, nici macar turismul nu a incetat sa mai scada. Asadar, ai nostri ce mai pazesc? Daca lectiile istoriei sunt greu de invatat, macar breaking news-urile sa le citim cum trebuie … Iata ca Grecia e langa noi si am vazut ce au facut si ce au patit. Acum vedem cum la noi bancherii anunta ca ii doare in cur de economie ca si-asa Isarescu le pompeaza linii de credit fara limita deci nu e nici o problema daca sunt multe insolvente. Cat de greu e sa aduni 1 cu 1 si sa realizezi ca intr-un astfel de status quo al sistemului bancar economia nu are nici o sansa sa isi revina si e doar treaba de timp pana cand vom ajunge si noi ca grecii?

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

UPDATE 10 IUN 2013:

Potrivit Ziarului Financiar, la reuniune participă şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, iar această nu se întâmplă pentru prima dat (Sursa: Cotidianul)

UPDATE 9 IUN 2013:

În sectorul bancar ministrul finanţelor Daniel Chiţoiu a constatat după şase luni că băncile nu mai raportează profit, ci pierderi şi astfel nu au de unde să plătească impozit pe profit, iar bugetul de stat suferă. Băncile sunt mai mult preocupate să-şi acopere, din marja obţinută dintre depozite şi credite, pierderile din creditele neperformante. Atât timp cât nu vor fi obligaţi să îşi scoată creditele neperformante în afara bilanţului (adică să facă un AVAB privat), să vină cu bani noi de acasă, bancherii nu vor relua creditarea şi nici nu vor ieftini împrumuturile. (Sursa: Ziarul Financiar)

Cum subvenționează BNR băncile

Aveti probleme financiare? Nu faceti fata cu plata ratelor si a intretinerii? Salariul nu va ajunge ca sa duceti un trai normal fara griji? Faceti-va banca si veti trai din subventiile indirecte ale BNR.

Asadar:

14 Februarie 2013Finantele au vandut obligatiuni de 400 milioane lei, oferta de 6 ori mai mare.

> dobanda oferita de Ministerul de Finante: 5,73%/an

> bancile cumpara obligatiuni de la Ministerul de Finante (parte a guvernului, parte a statului, deci de la noi); cu ce bani? vezi mai jos;

11 Martie 2013BNR nu limiteaza nici săptămâna aceasta împrumuturile prin repo

> bancile ia credit de la BNR (institutie publica, deci parte a statului, deci ia de fapt de la noi) cu dobanda de 5,25% si pun garantie obligatiunile cumparate (poate chiar pe 14 februarie)

DIFERENTA: 5,73-5,25=0.48% (aproximativ 2 mil lei, dintr-un foc)

NICIODATA dobanda ceruta de BNR nu depaseste dobanda oferita de Ministerul de Finante, deoarece atunci bancile nu ar mai face profit din aceasta schema ci ar pierde.

Datele mentionate mai sus nu conteaza, sunt doar doua exemple recente; atat vanzarile de obligatiuni cat si licitatiile repo au loc periodic, BNR are grija sa ofere bancilor cati bani vor la dobanzi inferioare celei pe care bancile o primesc de la guvern. Iar cum guvernul are nevoie de bani si cum guvernul trebuie sa imprumute de la banci si cum BNR-ul nu are voie sa dea bani direct guvernului tocmai din ideea de a nu crea tentatia ca guvernul sa se imprumute atat de mult incat sa se produca inflatie, magia se intampla. Cu toate acestea, desi de juro guvernul nu se imprumuta de la BNR, de facto o face, pentru ca banii bancilor nu vin in nici un caz de la deponenti, ci de la BNR. Daca bancile ar avea atat de multi bani incat sa imprumute guvernul, nu ar mai fi atat de insetate sa lichiditatea oferita de BNR ci ar sari peste.

Iata deci cum prin aceasta schema de finantare ilegala a statului si imbogatire neavenita a bancilor se prejudiciaza nu doar principiile capitalismului dar se stimuleaza perpetuarea (caci nu de acum s-a inceput asta) unui sistem bancar nefunctional, nedrept si anti-dezvotare.

EXPLICATII OFICIALE: BNR va raspunde ca bancile au nevoie de lichiditate si ca trebuie sa le ajute cumva; insa nevoie de lichiditate are si somerul care nu mai poate plati ratele sau pensionarul care nu mai face fata cu pensia infima la plata medicamentelor si a intretinerii.

ALTE ARGUMENTE OFICIALE: BNR face profit din treaba asta. Da, dar profit fac si hotii iar rolul BNR este in primul rand de MENTINERE A STABILITATII PRETURILOR. Ceea ce contravine drastic prin abuzul acestor operatiuni deoarece cresterea de lichiditate produce inflatie, aceasta este definitia inflatiei, orice student la finante-banci cu asta incepe lectia despre inflatie.

JUSTIE: canci, procuratura si alte organisme care ar trebui sa ii bage la puscarie pe mafiotii din conducerea BNR dorm. Ii intelegem, matematica ii depaseste pe procurori. Din pacate somnul ratiunii naste monstri, iar sistemul bancar din Romania este un monstru cu multe si periculoase capete.

Asadar, dragi romani care aveti nevoie de bani gratuiti. Transformati-va si voi in banca, doar atunci BNR va avea grija de voi si nu va va lasa cand veti trece prin momente dificile.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

Un mic Nota Bene: la emisiunea “Din interior” de la Digi 24, din data de 10 Martie 2013, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isarescu declara:

Banii de care noi avem nevoie trebuie sa fie bani facuti si nu bani contrafacuti. In perioada de boom pana in 2008 inaintea crizei lumea toata a mizat pe bani contra-facuti si au aparut si pe la noi bani contra-facuti, adica nu aveau o legatura puternica cu pamantul. (nu erau facuti din activitati productive, erau facuti din speculatii)

Desi adevarata, afirmatia nu corespunde totusi actiunilor BNR, caci banii pe care BNR ii imprumuta bancilor nu sunt deloc facuti ci bani contra-facuti care nu au nici o legatura cu pamantul. Prin tiparirea de bani, BNR nu face decat sa scada valoarea banilor si sa saraceasca pe cei de jos. Evident scaderea valorii banilor nu are loc in momentul in care bancile beneficiaza de ei, ci mai tarziu cand acestia ajung jos. Mai devreme sau mai tarziu toti acesti bani gratuiti pe care BNR ii ofera bancherilor vor ajunge jos si vor produce inflatie. Inflatia pe care o traim acum este de asemenea consecinta acestui tip de actiuni precum si a altor actiuni prin care BNR propteste bancile care in fapt sunt insolvente daca ar fi sa contabilizeze asseturile la valoarea pietei de astazi

Un alt mic Nota Bene: faptul ca in ultimul timp BNR ofera sume NELIMITATE la operatiunile repor este un semn de alarma. Fie bancile chiar stau extrem de prost si BNR nu are cohones sa le lase sa pice pe cele catre trebuie (lucru deloc greu de presupus), fie BNR nu doreste sa micsoreze dobanda de referinta (lucru de altfel si declarat) si cauta astfel sa practice un quantititive easing a la mioritza, care este croit cu dedicatie pentru banci. Cat va mai dura oare pana cand sistemul bancar va inghiti toata economia Romaniei prin aceste transferuri de bani intre BNR, banci si guvern?

1 2 3 4