Ce vine dupa dobanzile negative?

Poate ar fi mai potrivita intrebarea ce vine dupa falimentul Deutsche Bank dar pentru ca evenimentele punctuale sunt mai greu de analizat, sa urmarim trendurile. Este evident cred deja ca stimularea financiara de pana acum nu a facut decat sa amane consumarea reala a crizei prin raderea datoriilor. Prin urmare, suntem in punctul unei deflatii globale accentuate, coroborata cu o potentiala criza bursiera care poate da jos in primul rand cu marile banci. Sa vedem cateva fenomene care pot avea loc dupa ce ciclul actual al trecerii la dobanzi negative se va consuma si bancherii centrali vor intelege si ei in sfarsit ca tiparnita nu functioneaza. Premiza de la care pornim este ca niciodata bancherii centrali nu vor recunoaste ca au gresit, ci cel mult vor declara ca masurile lor curajoase nu au fost compensate cu alte masuri din partea politicienilor. De exemplu, in situatia actuala, bancherii centrali pot justifica ca desi ei au ajutat statele sa nu intre in faliment prin micsorarea dobanzilor, statele nu au facut restructurarea si nu au taiat cheltuielile incat sa elimine deficitele si sa schimbe ratio-ul datorie/PIB. Dar sa trecem la scenarii. Ce urmeaza deci dupa dobanzi negative? Dobanzi si mai negative Dupa 0, luand-o in jus, dai de -1, apoi de -2 si pana la -100 mai e mult. Se intelege ca -100 inseamna confiscarea banilor si probabil viitorul stat antihristic mondial in care toti vor fi una si una vor fi toti si nimeni nu va mai avea bani si conturi, avand acces la un numar limitat de alimente, produse, servicii, etc. Comunism pur. Din pacate – sau din fericire – omenirea trebuie speriata bine ca sa poata accepta asa ceva, deci urmeaza razboaie si crize extreme pentru ca supravietuitorii sa poata ceda la drepturile esentiale ale omului: libertatea de expresie, dreptul la proprietate, libertatea religioasa etc. Confiscarea depozitelor / blocarea banilor Legislatia este deja pregatita in toata europa si cand bancile o sa pice, depozitele o sa fie primele executate. Bineinteles probabil se va mentine limita de garantare insa accesul la bani se va face greoi, cu taraita, cum s-a intamplat in Cipru sau mai recent in Grecia. Masura probabil nu va fi temporara ci generala, devenind status-quo-ul. Bineinteles tranzactiile cu sume peste o anumita limita vor fi permise, daca vor primi aprobarea comisiilor speciale. Va exista o lista de tranzactii permise cum ar fi de exemplu plata impozitelor sau achizitia de imobile. Insa nimeni nu va putea sa-si retraga banii din banca ci maxim o suma cash limita de genul 50E/zi. Interzicerea cash-ului Deja se discuta despre asta si deja sunt tari care se pregatesc. Ziarul Financiar a scris un articole pe tema asta, recent. Nu mai adaugam nimic decat ca este foarte ciudata obsesia pentru interzicerea cash-ului din urmatoarele motive. Cauza principala ar fi siguranta si securitatea: bineinteles, ambele sunt aberante, e ca si cum ai interzice cutitele pentru ca mai sunt unii care le folosesc ca sa ucida. Nu asta este cauza reala ci teama de bank-run-uri. De asemenea, cash-ul aminteste oamenilor ca banii nu sunt doar niste cifre in calculatoarele bancilor, ci

Read more

Ce legatura este intre Emag si NIRP?

Despre NIRP, am comentat putin aici. Despre Emag, puteti citi putin aici unde mentioneaza ca emag a avut o pierdere in 2013 de 7 mil lei. Emag nu ar fi singurul mare site online care se umfla ca o gogoasa desi se pretinde a fi un elefant, dar sa ne rezumam la site-urile care se umfla cu NIRP nu cu alte substante poate si mai toxice. Inca de cand am auzit de cifra cu care ar fi cumparat Naspers emag-ul, am ridicat din sprancene pentru ca unii indicatori emag nu aratau bine deloc, cu exceptia cresterii vanzarilor. Evident, una este ce arata cifrele din bilant, alta e realitatea si planurile investitorilor. Teoria oficiala este ca emagul nu urmareste profitul ci ca investitorii au venit pe termen mediu-lung, ii intereseaza viitorul indepartat si acum nu conteaza daca va face sau nu profit. De altfel, in interviul dat de Iulian Stanciu, acesta chiar mentioneaza ca profitul operational in Romania este pozitiv si ca pierderea vine din investitii. Poate sa fie asa, aceasta este explicatia oricarei firme care este pe minus: stam bine la profit operational, am intrat pe plus, doar ca facem investitii. Imi amintesc cu amuzament, o discutie cu un manager mid-level al unei companii mari de comert electronic din vara anului 2011 in care la intrebarea cum stau, mi-a spus ca stau bine, au intrat pe profit operational, ceea ce nu era deloc rau la volumul lor. Evident, marea problema e ca in acel an au avut o pierdere de 18 milioane lei, ceea ce nu e bine deloc, indiferent de ce target aveau ei care fie el si pe 10 ani, o sa traga destul de mult pentru a scoate profiturile care sa acopere aceste pierderi. Culmea e ca profitul operational, nu le-a adus profit nici anul urmator, cand pierderea a fost doar 500.000 lei Sunt multe firme care merg pe negativ, nu doar in online. Exista insa cateva particularitati al online-ului in Romania: este pe crestere (1) si cifrele sunt pe bune (2). Adica, cu greu poti face evaziune intr-o firma online si sa poti declara pierdere doar ca sa nu platesti impozite si cu privire la (1), fiind un domeniu pe crestere, sunt create conditiile unei exuberante incuantificabile care poate fi folosita ca leverage la obtinerea de creditare incrementala, direct proportionala cu cresterea volumului vanzarilor. Si asta mai ales cand proprietarul este o companie cat mai mare si se poate apropia cat mai mult de izvorul miraculos al creditelor gratuite pe care le ofera FED-ul si BCE-ul bancilor si pe care acestea oricat de mult ar vrea sa pastreze “mana” doar la ei, sunt nevoite sa mai dea cate putin si mai departe in jos, catre companiile mari, multinationale, fonduri de investitii etc care au astfel acces la credite din ce in ce mai mari, indiferent de profiturile obtinute, cu conditia sa umfle gogasa cat mai mult. Nu stiu in ce masura ma fac inteles. As dori insa sa fac o paralela cu “paradoxul” (sa folosim si

Read more

De la ZIRP la NIRP

Banca Central Europeana tocmai a pus pe foc ultima galeata de apa pe care o avea. Urmeaza acum galetile de benzina, dar despre asta, alta data. Sa definim insa termenii: ZIRP = Zero Interest Rate Policy – atunci cand bancile nu primesc nimic de la BCE pentru ca-si tin banii in depozite NIRP = Negative Interest Rate Policy – atunci cand bancile platesc penalizare la BCE pentru faptul ca tin banii “blocati” in depozite la BCE in loc sa ii “investeasca” in economie si sa dea drumul la credite Contractia creditarii: marele baubau catre care se tot arunca de peste 5 ani de zile explicatia pentru criza in care ne aflam. Ce sa faca bancherii centrali in situatia asta? S-au gandit ei sa micsoreze dobanda de referinta pentru ca bancile sa acceseze cat mai usor bani si sa ii pompeze mai apoi in economie pentru a “reporni motoarele”. Cu ocazia asta, totodata, vor salva si bancile de la faliment pentru ca avand in vedere prabusirea pietei imobiliare, lantul detonarilor derivatelor, contractia economica si deflatia preturilor, bancile ar fi fost insolvente daca trebuiau sa confrunte realitatea. Prin urmare, BCE s-a facut ca nu vede gunoiul de sub pres si a deschis conducta, oferind bancilor oricati bani vor, pentru ca, dupa cum ne anunta dragul de Draghi: “vom face orice ca sa salvam europa”. Si pentru ei “salvarea Europei” insemna imbogatirea bancherilor si mentinerea marelui jaf care inseamna moneda fiat. Sa revenim la NIRP, ce inseamna asta si de ce a fost nevoie de inca o miscare in jos a dobanzilor, in teritoriul negativ. Dupa cum chiar ei incearca sa explice, bancherii central-europeni sunt oameni buni. Ei vor sa creasca inflatia. Ajuta cu ceva pe omul de rand asta? Nu e bine daca scad preturile? Ei bine, nu! Pentru ca daca preturile scad, bancherii isi pierd painea si niscavai banci trebuie inchise. In plus, trebuie urgent gasita o solutie ca sa nu pice toata sandramaua (adica toata economia, prin implozia sistemului fianciar). Dar sa ii lasam chiar pe ei sa se explice: A central bank’s core business is making it more or less attractive for households and businesses to save or borrow, but this is not done in the spirit of punishment or reward. By reducing interest rates and thus making it less attractive for people to save and more attractive to borrow, the central bank encourages people to spend money or invest. If, on the other hand, a central bank increases interest rates, the incentive shifts towards more saving and less spending in the aggregate, which can help cool an economy suffering from high inflation. This behaviour is not specific to the ECB; it applies to all central banks. Deci, dupa cum putem trage concluzia, NIRP e bun pentru ca si altii fac la fel. In plus, stimuleaza creditacii sa se arunce si mai mult in credite si astfel sa devina sclavi pe viata. Traim intr-o lume complexa in care normalul este anormal si anormalul e norma nu doar la Eurovision

Read more