Prima casă în prăbușire?

Lovitură de teatru pe piaţa imobiliară: Programul ”Prima Casă” a intrat în vizorul FMI. Fondul Monetar avertizează că programul reprezintă un risc la adresa stabilităţii sistemului bancar şi recomandă încetinirea programului, precum şi impunerea unei noi limitări a gradului de îndatorare. ”Salutăm decizia guvernului de a reduce treptat programul ”Prima Casă” * Sursa Stati linistiti: prima casa nu a murit, prima casa va renaste sub noi haine si noi incaltari, dar cu aceeasi palarie: statul finanteaza creditele ca sa propteze preturile si sa vanda iluzii sclavilor bancilor. Prima casa este poate cel mai pervers program de mentinere exagerata si peste puterea de cumparare a preturilor imobiliarelor din Romania. Fara Prima Casa, preturile s-ar fi prabusit sau mai bine zis s-ar fi plafonat la un nivel acceptabil pentru salariile romanilor. Insa fara Prima Casa, rechinii imobiliari si sacalii bancari nu af fi facut margini de profit exponentiale comparativ cu ce ar fi insemnat o normalitate si o piata reala a banilor si a imobilelor. Caci si banul este tot o marfa si pretul lui este dat de cerere si de oferta: fara cererea de la creditele Prima Casa, bancile nu ar fi avut cui sa dea credite – sa nu uitam ca Prima Casa constituie o felie majoritara din placinta totala a creditarii. Statul a proptat insa pretul, oferind pretextul unui ajutor social pentru cei care altfel nu si-ar fi permis o casa. Nu la preturile umflate si proptite insa, caci fara Prima Casa preturile ar fi scazut pana acolo unde oamenii si-ar fi permis sa ia credite si sa cumpere apartamente si fara ajutorul statului. Dar boporul nu intelege si statul este vazut ca un dumnezeu atot-puternic care iti da credit si casa desi fara ajutorul lui ti-ai fi luat oricum si casa si credite mult mai ieftine. FMI nu face altceva decat sa macane inutil: guvernul si puterea actuala nu au nevoie deocamdata de FMI si nu le pasa ce zice FMI. De altfel, dezmatul creditelor abia a inceput si nenumarate programe similare cu Prima Casa sunt in proiecte. Avem acel exemplu idiot cu credite pentru dezvoltare personala, pentru educatie, blah blah. Tovarasii incearca sa imite si ei schemele folosite de americani pentru a controla vacile necuvantatoare si nestiutoare care se arunca la credit ca pastravul la faina de oase, fara insa sa realizeze ca spre deosebire de americani care tiparesc dolari, noi platim creditele cu aur, petrol si cu munca copiilor care dupa cum am vazut in cazul Greciei, nu vor putea scapa de plata datoriilor pana nu vor plati dobanda la dobanda la dobanda. Scaderea programului Prima Casa este una contextuala si reprezinta doar o adaptare la niste realitati palpabile: cererea pentru Prima Casa incepe incet sa se evapore deoarece nu prea mai sunt musterii, tot tineretul doritor de case noi inca din primul an de casatorie care are loc de munca cel putin pentru unul dintre cei doi membrii ai familiei si-a pus deja strangul de gat. Prin urmare, e firesc sa taie din Prima Casa

Read more

Prima casa, nu chiar primul hop

TRAGEDIE: O banca din Romania a crescut avansul la programul “Prima casa“; de la 5% la 10%. … Oricat de mult mi-am propus sa ignor sa mai zic ceva despre acest program socialist aberant, mereu apar noi si noi informatii care denota cat de putred si cat de gresit este acest program. De unde sa incepem? Caci materialul de mai sus ne ofera nenumarate aspecte de subliniat … Sa incepem mai intai prin a repeta esenta acestui program: o proptire artificiala a pretului imobiliarelor care avantajeaza in primul rand sistemul bancar oferindu-i un mic respiro in urma crizei financiare din 2008 (fara Prima Casa, multe banci nu ar mai fi dat nici un credit, deci no credit, no profit, no cascaval) si in al doilea rand este o taxare ascunsa care aduce beneficii statului. Voi explica dece: fara Prima Casa, pretul pe piata imobiliara a apartamentelor ar fi real (si nu unul pompat) prin prisma costului ridicat al riscurilor si a dobanzilor mai mari. Astfel, si consumul ar fi mult mai redus (cel putin pentru o perioada) si ar trebui sa trecem printr-un soc, in pricipal in domeniul bancar care fiind obligat sa reevalueze asset-urile la pretul pietei, ar trebui o capitalizare si mai mare (deci patronii ar trebui sa aduca si mai multi bani de-acasa decat au fost nevoite de pierderile cauzate de creditele “neperformante”). Consumul crescut, preturile mari sunt un mare avantaj pentru stat care incaseaza taxe. Nu mai zicem de toate sectoarele proptite indirect prin Prima Casa: constructii, retail, servicii etc. Sa facem un mic exercitiu de imaginatie si sa ne gandim ce s-ar intampla daca nu ar exista Prima Casa: mai putine credite, mai putine apartamente vandute, mai ales noi, mai putine familii care sa se mute in case noi, care sa renoveze noile achizitii, care sa faca contracte noi la curent / internet / gaze / utilitati, care sa isi cumpere perdele, mobila si toate cele. Bineinteles, un mic soc ar fi si pentru publicul tinta al acestui program care nu ar mai beneficia de credite accesibilie – ar zice promotorii programului. Realitatea este insa ca aceasta defavorizare ar fi de scurta durata, in cele din urma preturile la imobiliare si la credite ajungand atat de jos incat cei care cumpara acum un apartament cu 45.000 EUR l-ar putea cumpara fara Prima Casa casa cu 25.000 EUR deci un pret mult mai mic. Nu doar ca pretul ar fi mai mic, insa bancile nevand cascaval garantat de stat si posibiltiatea sa faca profit fara stres, ar fi nevoite sa reduca si conditiile la creditare si sa ofere si dobanzi mult mai competitive. Bineinteles, nu toate bancile ar mai supravietui fara Prima Casa si mai ales nu toatear mai face profit (din cele care fac acum). Insa “dusul rece” ar trece repede, mai repede decat ai zice peste! Sa ne intoarcem insa la stirea de mai sus. Asadar, bancile nu pot duce in spate nici macar o parte a garantiilor asumate pana acum de stat. Ne-am imagina ca dupa atat timp de

Read more

Ce spune un broker despre Prima Casă

Petrila – Broker de credite: “Fara Prima Casa, pretul apartamentelor ar fi cu 5-10% mai mic…” – conform Video ZF Live. Este uimitor cum la un ziar care se numeste financiar, basmele imobiliare ale brokerilor de credit sunt propagate si netaxate. Tare as vrea sa stiu si eu cum intr-o piata in care 90% din credite sunt cele de tip Prima Casa, cum ar creste preturile doar cu 5-10%. E ca si cum ai spune, ca daca rupi 3 picioare la un scaun cu 4 picioare, acesta doar se inclina nitzel …

Read more

Revolta băncilor este doar prima etapă

Oare care lege din istoricul recent a avut efecte nasoale încă înainte să fie adoptată? Eu unul nu îmi aduc aminte. Personal, mărirea avansului, mi se pare însă un efect pervers pozitiv. Orice contracţie a creditului din orice motiv nu poate fi decât bună, în ideea că ne va feri de crash-ul viitor. După cum spunea şi Jim Rikards cu privire la Rusia, una e să cazi de la etajul 30 (cum ar fi SUA) şi alta e să cazi de la etajul 5 (cum ar fi Rusia). Altfel spus, de vreme ce crashul cel mare încă nu a venit şi ce s-a făcut momentan doar a amânat puţin mai în viitor efectele tsunami-ului, un avans mai mare acum va însemna o rată a falimentelor mai mică şi un număr de tragedii mai mic când barajul proptelilor băncilor centrale va cădea. Am fost împotriva acestei legi din două principii: o lege nu se aplică retroactiv oricât de bună ar fi ea; un stat de drept şi o economie solidă nu se construiesc cu legi aplicate retroactiv; nu e treaba parlamentului să propună instrumentele financiare cele mai potrivite; deoarece parlamentarii habar nu au despre finanţe, nu este treaba lor să determine dacă e mai bine ca ipoteca să fie de ajuns pentru darea în plată sau banca să poată urmării clienţii nedeterminat; nu asta înseamnă protecţie; nu m-ar interesa atât de mult aspectul responsabilităţii dacă totuşi legea era bună; nu repet aici însă de ce legea e proastă şi e încă un pas la fel de prost ca si Prima Casă; Adevărata protecţie a consumatorului de produse financiare din România ar trebui pornită cu profesionalizarea şi responsabilizarea organismelor de relementare: BNR şi ASF. Vedem haosul din asigurări în contrast cu salariile mizerabile şi sistemul mafiot prin care se fac angajările. Dar să nu ne amăgim: BNR nu e departe nici ea, acolo însă ajung doar personajele mai deocheate, care dau seamă nu la nivelul partidului ci unor foruri mai înalte. Apropos de foruri înalte, sunt tare curios care e opinia şi poziţia conducătorilor, bineînţeles nu a păpuşilor de la Cotroceni sau Victoriei. Pentru că deocamdată nu am auzit nimic de la Ambasada SUA şi mesajele de la Comisia Europeană sunt gargara normală care vine din reflex la orice mişcare a vreunui minion, cum s-a întâmplat cu Ungaria. Să revenim însă la responsabilitatea şi rolul parlamentului. Oricât de lipsiţi de pregătire şi cunoştinţe despre sistemul financiar, parlamentarii nu aveau cum să nu fie revoltaţi de lipsa legii falimentului. O bună perioadă de timp am crezut ca frâna la această lege sunt băncile care presează BNR-ul care presează parlamentul. Ori de data asta, parlamentarii au dovedit că pot să îl facă preş pe Isărescu de unde putem clar deduce că dacă aveau 2 neuroni, legea falimentului era de mult trecută şi condiţiile erau cinstite şi productive. O lege a falimentului ar fi făcut inutilă actuala lege a dării în plată deoarece inechităţile şi dezechilibrele s-ar fi rezolvat prin faliment: singura cale de uscat putreziciunea întro economie de piaţă normală. Karma finanţelor însă se răzbună şi

Read more

Vine primăvara: cresc preţurile la imobiliare

Deşi pe piaţa creditelor se anunţă iarna, pe piaţa imobiliară vine primăvara şi preţurile cresc. Cresc mai bine zis, preţurile la cerere, căci preţurile reale (la vânzare) nu putem ştii cum evoluează deoarece nu exista un indice real care să măsoare şi să ne indice cum stăm. Ca o mică paranteză: menţionam într-un articol trecut că România este o ţară bananieră şi pentru că nu are o lege a falimentului personal. Tot un indicator la nivelului subdezvoltării infrastructurii este şi lipsa unui indice al imobiliarelor. Nu doar notarii se feresc să facă aşa ceva, deşi pe ei nu i-ar afecta cu nimic. Dar nici măcar băncile şi nici atât agenţiile imobiliare nu accepta ideea unei transparenţe şi informări corecte a publicului, tocmai din cauza amatorismului. Sunt câteva bresle în România care încă nu s-au copt dupa 25 de ani de piaţă liberă. Cei care lucrează în aceste bresle sunt în general rataţi care au eşuat în altele sau independenţi care s-au lăcomit de fierbinţeala specifică domeniului în vremurile bune şi acum au rămas blocaţi în speranţe de mai bine. Mă refer bineinţeles la agenţiile imobiliare deşi aş mai putea enumera câteva bresele: dealerii de maşini second, contrucţiile, firmele de catering etc. Puţini realizează importanţa brandului în aceste domenii şi puţini considera profesie ceea ce fac. Puţini se văd în domeniul asta până la pensie, prin urmare nu contează onoarea, nu contează crearea unui nume bun, ci contează să-ţi ia banul acum, ce se întămplă după nu mai contează. Am făcut ditamai paranteză ca să spun că un indice imobiliar corect, ar fi firesc şi ar ajuta pe toată lumea ca să se pozitioneze corect în piaţă: şi pe cumpărători, şi pe vânzători şi când cei doi sunt mulţumiţi nici agenţiile nu vor avea de pierdut. În schimb, în România agenţiile imobiliare nu au alt scop decât să-ţi ia comisionul cât mai repede şi cred că singura cale prin care pot face asta este să preia anunţurile din surse mai puţin populare şi să le reposteze pe alte surse, câştigând şi ei o boabă din neatenţia cumpărătorilor coroborată cu lenea sau nepriceperea vânzătorilor. Olx va elimina însă în curând agenţiile care nu realizează că ajutând olx (sau ziarele) să aibă content, îşi taie singuri creaca. Aşadar lipsa unităţii, asocierii şi a profesionalismului, face ca agenţiile imobiliare să nu poată trece la un nivel profesional care să permită nu doar realizarea unui index imobiliar sau oferirea de un serviciu real clienţilor, dar prin participarea haotică în războiul anunţurilor imobiliare, agenţiile nu pot aduce nici o valoare adaugată în plus, prin urmare, nici nu vor câştiga nimic. Ca un mic paradox, individualismul din bresla agenţilor imobiliari se vede şi prin abordările diferite pe care acestea le au la marea problema care este olx. De exemplu, majoritatea au început să posteze anunţurile fără a specifica o adresă exactă. În loc să zică Strada Ioana Radu, de exemplu, zic: în jurul Liceului Traian Vuia. Unele, pe langă adresă, modifică şi parametrii anunţului pentru a face imposibilă identificarea acestuia cu unul privat. De exemplu, unii modifica suprafaţa terenului,

Read more

În sfârşit, Isărescu nu mai vrea prima casă

“Daca nu era prima casa, nu ne puteam lua casa niciodata” – declara ignorant un intervievat. Stirea zilei ar fi ca banii la prima casa pe anul curent se cam termina si de asemenea ca Isarescu trage semnale de alarma cu privire la prima casa pentru ca s-ar cam fi incins intre timp tiparnitele, ruleaza atat de tare incat nici macar Isarescu nu le mai tine in frane. Spun ca “prima casa” este in esenta si o tiparnita de bani pentru ca prin inlesnirea creditarii, banul este “subventionat” prin increderea si garantia pe care statul o ofera creditacilor. O suta de milioane de lei ar insemna cu totul altceva astazi daca nu ar fi existat prima casa, de exemplu in loc sa insemne 10% din pretul unei garsoniere amarate intr-un cartier marginal, 100 de milioane vechi ar fi insemnat astazi poate 50% din pretul unei garsoniere amarate din acelasi cartier marginal. Despre prima casa am scris cateva zeci de articole si le recomand celor care mai spun prostii de genul “fara prima casa, asa si pe dincolo” fara sa inteleaga mecanismele simple ale pietei si ale subventiilor care proptesc preturile. Tare ma tem ca banii pentru prima casa nu doar ca vor continua dar vor si creste. Daca nu ma insel, chiar acum o luna doua, erau discutii sa fie lansata “a doua casa”. De altfel regulile programului s-au tot modificat in timp, s-au inlesnit conditiile cu privire la detineri, s-au marit sumele acoperite etc, pas cu pas s-a largit baza pentru ca clientii targetati treptat se epuizau si trebuia o noua categorie de aspiranti la “ninja” (no income no job or assets) sa fie angrenati in hora catre iad care ii va cuprinde pe actualii creditaci care isi fac expunere maxima prin intermediul acestui program si nu se gandesc ca dobanzile nu vor merge la infinit (a se citi 30 de ani) doar in jos. Dar si despre credit am mai vorbit … Este interesanta insa ingrijorarea lui Isarescu si mie imi produce un “deja vu” cu anii 2007-2008. Dar vom trai si vom vedea. Oricum Isarescu este un ipocrit, el fiind nu doar arhitectul si promotorul acestui program de propteala a pietei imobiliare si salvare a bancilor in detrimentul sperantelor ca preturile imobiliarelor din Romania sa se apropie de salariile oamenilor, ci chiar omul care a incurajat si a garantat bancilor sa se bage in acest program, pentru ca totul va fi bine [1]. Faptul ca Isarescu trage astfel de semnale, FARA SA FACA NIMIC (la urma urmei, oare stabilitatea financiara si a sistemului bancar nu e datoria lui?) mie imi spune un singur lucru: dupa viitoarea criza, Isarescu o sa vina iar sa zica: eu am tras semnale, dar mai mult nu am putut sa fac! ~ ~ ~ ~ ~ ~ NOTE [1] Mugur Isarescu despre Prima Casa: Garantia de stat va fi acordata imediat in caz de neplata a ratelor

Read more

Bona – stăpâna (primei) case

“Prima casa, dulce casa” scria pe o reclama ieri intr-o banca. Mi-a venit sa scriu cu pixul in continuare: “Dulce casa, viata grea, banca e stapana mea” dar recunosc ca mi-a fost frica sa nu ma vada ne-a Costel, agentul de paza plictisit care pare totusi cel mai optimist angajat al bancii, daca e sa judecam dupa față si dupa voiosenia cu care aduce filele de la imprimanta catre operatorii care parca sunt prinsi cu lanturi de scaune, atat de stresati si ocupati sunt incat nici macar sa se ridice pana la multifunctionala sa puna mana pe ce au printat nu isi permit. Luxul de a face macar o ridicare si o sculare de pe scaun – cateva secunde, dar totusi un minim exercitiu fizic atat de necesar – a ajuns de mare pret in ziua de azi. Pentru prietenii mei de pe Facebook, am sharat mai ieri un articol de pe blogul Basme Imobiliare in care autorul isi pune intrebarea – si da un raspuns – de ce sunt atatia tineri care s-au patimit sa faca un credit, si-au luat un apartament si au ajuns in final sa lucreze fie in alta localitate (s-au mutat din provincie in Bucuresti) fie au plecat in strainatate. Explicatia ar fi … The Big Wombassa – cititi articolul. Evident articolul a starnit multe patimi si multi dintre cei vizati s-au grabit sa se justifice. E firesc si viata e complexa. Sunt multi oameni care fac alegeri gresite si e greu sa accepte ca au gresit. La o alta banca mai ieri m-am intalnit cu un fost vecin din copilarie cu care nu ma mai vazusem de mult si despre care auzisem doar ocazional ce mai face. Din doua-trei vorbe cate poti schimba la o coada la plata ratei am aflat: s-a gramadit la credite tot ce a putut si deocamdata, a ajuns pana la 35 de ani sa avanseze cu casa de vis pe care a dorit sa si-o construiasca la un sat la vreo 20 km de Craiova. Parea foarte multumit desi mai degraba incerca sa simuleze satisfactia: a ajuns cu ea la rosu, a montat o centrala si si-a amenajat o camera. Se duce vara cu copiii, mai sta pe-acolo, in rest tot in oras sta, la apartament. Nu stiu daca “primul apartament” sau doar chirie, nu am intrat in detalii. Adevarul: s-a aruncat la credite in perioada de “boom imobiliar” si desi nu s-a ars prea rau (un pamant a reusit sa il vanda chiar inainte de crash) mare lucru nu a facut, adica s-a bazat ca isi face treptat casa, ca si-o construieste pe masura ce are bani dar deocamdata inca nu e locuibila si nici nu pare sa aiba planuri sa se mute. Are insa un loc unde sa se duca cu copiii vara, se justifica el. Mi-am amintit atunci de anunturile de prin ziare care suna cam asa: “gazduire gratuita pentru intretinere casa vacanta”. Nu am vrut sa ii zic, pai daca vroiai doar un loc unde

Read more
1 2 3