Război mondial valutar: e rândul RUSIEI să tragă o salvă

Dupa ani de zile in care americanii si europenii s-au luptat intre ei sa isi dea jos cu moneda proprie, dupa ce elvetienii au avut munitie aproape nelimitata in lupta de a tine francul legat de euro, a venit randul ca razboiul mondial al valutelor sa se generalizeze si sa fie unul declarat.

Dupa ce prin vocea noului prim-ministru Japonia tocmai a dat un nou semnal cum ca “va implemeta o politica monetara curajoasa” [1] (hehe, oare ce sa insemne asta?), a venit randul Rusiei sa traga semnale de alarma:

 

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
1) By “bold monetary policy”, what he means—and what he has said—is to end the independence of the Bank of Japan, and have the government dictate monetary policy directly. (You could argue whether any central bank in any of the developed economies is truly “independent”—or indeed, has ever been so. But for the sake of this discussion, let’s assume that they have been.) (Gonzalo Lira)

S-a fiert coliva turcilor?

“Un mare semn pentru agareni” era formularea folosita intr-o veche profetie cu privire la razboaiele care vor zgudui Europa in al optelea veac prin care autorul dorea sa spuna ca turcii vor prinde curaj mare intr-o anumita circumstanta si manati de acest curaj isi vor taia singuri creaca.

F4 Phantom – doborat de sirieni

Intr-adevar semne mari vad turcii azi si se vad deja o mare putere regionala membra NATO, cu una dintre cele mai mari armate din NATO dupa SUA, cu o pozitie geostrategica extrem de importanta si cu o economie la fel de fierbinte care se supraincinge din cauza cresterii necontrolate: Turcia, precum China si Germania, fiind tari producatoare, beneficiaza acum imens de pe seama crizei creditelor si a crizei europene.

In plus, pe langa cele mentionate mai sus, exista o renastere islamista in Turcia si un presedinte foarte mandru de el si de tara lui si care crede ca poate sa joace un rol mai mare decat a facut-o pana acum Turcia, iesind uneori din sfera imperiului anglo-american si incercand marea cu degetul prin initiative si actiuni proprii.

Cert este in cazul Turciei, ca Rusia nu va tolera atacarea Siriei, nici de turci si nici de NATO. Am mai explicat intr-un articol mai vechi de ce pentru Rusia, Siria si Iranul nu sunt Libia, mai ales de cand Putin a revenit la conducere.

In Siria nu va fi pace prea curand la cum se desfasoara treburile. Opozitia are arme si sustinerea discreta a NATO si precum in Libia va presa continuu in structura actualei puteri care incet-incet va fi nevoita sa foloseasca deplin toate capabilitatile pe care le mai are. Iar doborarea avionului turcesc tocmai asta dovedeste. Regimului lui Assad i-ar conveni escaladarea conflictului tocmai pentru ca stie ca oricum nu poate rezista inflitrarilor si luptei de gherila cu teroristii islamisti, prin urmare va arunca in joc toate armele, iar doborarea avionului turcesc tocmai asta a incercat, sa ii starneasca pe turci si sa dea pe fata un conflict mocnit care deja arde destul de fierbinte.

Bineinteles NATO se teme de Rusia si tocmai de aceea nu a atacat Siria precum a facut-o in Liban, unde situatia era oarecum alta: regimul nu avea suportul populatiei si armata era jalnica. Siria insa are armata si a dovedit ca poate dobora avioane NATO, ceea ce complica lucrurile. Este clar ca NATO daca vrea sa “rezolve” cat mai repede problema anul acesta si sa nu intre in toamna-iarna, cand un razboi nu l-ar ajuta deloc pe Obama in alegeri, trebuie sa faca ceva. NATO ar prefera insa ca atacul sirian sa fie mai fara echivoc pentru a putea justifica in fata Rusiei necesitatea interventiei, ca consecinta a atacarii unui stat membru NATO. Chiar si asa, Rusia nu va accepta bineinteles, din motivele mentionate in articolul anterior.

Ce va face deci Rusia in cazul unui atac? Intr-o actiune minimala, Rusia va trimite ceva nave inspre Siria, adica prin Bosfor, adica pe langa Constantinopol. Vor avea insa dreptul rusii sa intervina? Bineinteles, ca nu, doar daca intre timp nu vor face un tratat cu Siria, ceea ce este putin probabil. Rusii vor cauta insa si ei motive de harta si vor astepta o miscare gresita a NATO, speculand tot pe irascibilitatea lui Erdogan. Nu excludem deci ca turcii vazand cat de puternici sunt impreuna cu NATO si cat de rapida a fost reactia impotriva Siriei, simtindu-si onoarea spalata, vor incerca sa rezolve oarece probleme mai vechi si cu grecii si vor umbla la granita maritima. Rusii fiind prin zona insa, se vor lega de tratatul armat pe care il au cu grecii prin care se angajaza sa apere proiectul South Stream de orice pericol venit de la o tara adversara. Din pacate nu imi mai amintesc referinta unde am citit negru pe alb aceasta mentiune si unde sa zic eu referirea era specifica la protectie militara. Voi oferi insa pentru cei interesati de relatiile ruso-grecesti, o stire nu foarte veche (Octombrie 2011):

Russia’s (LST) Tsesar Kunikof, a forerunner landing warship, is already in the Aegean and getting ready to enter Evros! For the first time in history, and in the framework of sending a clear message to Turkey that they will stand by Greece’s side, Russian marines will march along side of Greek soldiers in this year’s October 28th “OXI” parade! (sursa)

Este adevarat ca grecii sunt visatori si le place si lor sa se afiseze ca prieteni buni ai rusilor si ca protejati ai armatei rusesti. Paradoxal, caci si Grecia si Turcia sunt in NATO, nu? Iar Turcia incearca sa intre in UE, in timp ce Grecia de asemenea declara ca vrea sa ramana in UE mai abitir ca oricare alta tara, iar ultima votare a dovedit asta. Nu putem asadar sa dam doi bani pe perspectivele grecilor in aceasta privinta, dar sa analizam putin interesul rusilor intr-un potential scenariu pe care l-am mentionat: atacarea de catre NATO a Siriei pe baza unor conflicte cu Turcia sau poate chiar pornind de la doborarea avionului turcesc de catre Siria.

Cert este ca rusii nu vor sta cu mainile in san ca in cazul Libiei cand Medvedev a tradat interesul rusesc si nu a prevazut pericolul extinderii primaverii arabe catre est si nord. Putin insa dupa toate necazurile pe care le-a avut in alegeri si mai ales dupa, prin manifestatiile stridente si continue care il contesta are insa o cu totul alta perspectiva si motivatie. Putem sa intelegem ca Putin nu va accepta precum Assad ca americanii sa-si plaseze cartitele in jurul sau si sa-l sugrume ci va riposta cu prima ocazie, asa cum a facut-o si in Georgia.

Ar mai fi cateva subiecte de tratat la capitolul Turcia/Rusia/Grecia dar le lasam pentru alta data doar mentionandu-le:
– Rusia tocmai a salvat Ciprul de la faliment deschizandu-le o linie de credit pentru recapitalizarea bancilor; nu stiu insa daca chiar le vor oferi 5 miliarde, dar nu m-ar mira avand in vedere ca si Islandezilor le-au dat 1 miliard; pentru milionarii rusi Cipru este a doua tara mama: are impozite mici, are banci “flexibile” deschise catre oamenii de afaceri rusi, este aproape de rusi si bineinteles, ofera turism de calitate
– Turcia are mari probleme daca Siria va pica; culmea culmilor cat de prosti pot sa fie turci si sa nu inteleaga ca daca ei tot accepta ca peste tot statele nationale sa fie destramate si facute bucati (precum s-a intamplat cu Libia), le va veni si lor vremea o data, avand in vedere ca a treia parte din Turcia sunt kurzi care maine poimaine incept si ei primavara kurda;
– relatiile ruso-turce sunt doar in aparenta bune; cata vreme Turcia a incercat sa aiba o voce aparte, a convenit Rusiei; daca insa Turcia va continua sa plaseze sistemul anti-radar al NATO relatiile cu Rusia vor trece evident la extrema negativa instant;

 

UPDATE 1 Iulie 2012: Rusia a fost implicata in doborarea avionului turcesc:

Diplomatic sources say Russian technicians at Syria’s missile battery control centers played key role in interception and shooting down of Turkey’s F-4E Phantom II (Sursa: Worldnews)

Rusia: ameninţări sau doar vorbe în vânt?

Scutul asta este un pericol pentru noi chiar daca voi predindeti altfel si nu vom da inapoi sa il atacam preemtiv, adica nu vom astepta sa ne atacati voi. Cam asta ar fi pe romaneste declaratia sefului de stat major, generalul Nikolai Makarov. Iata insa textul in engleza, varianta cea mai apropiata pe care am gasit-o a declaratiei originala:

Russia could use a pre-emptive strike against missile defense systems in Europe but only as a final solution, the Chief of General Staff Nikolai Makarov said on Thursday. “The placement of new strike weapons in the south and northwest of Russia against [NATO] missile defense components, including the deployment of Iskander missile systems in Kaliningrad region is one possible way of incapacitating the European missile defense infrastructure,” RIA Novosti quoted Chief of the General Staff Nikolai Makarov as saying on Thursday. (Sursa: The Moscow News)

Stirea desi a aparut pe prima pagina pe la noi, dupa prima zi, s-a cam fumat. Luata cu noul guvern, cu maririle de salarii si cu alegerile francezilor si ale grecilor, presa romaneasca a cam uitat si a lasat balta subiectul. Intre timp, anglo-americanii isi trimit si ei preemtiv propagandistii in Romania ca sa ne asigure ca rusii doar bolborosesc aiurea, nici vorba sa ne atace.

Doar doua lucruri vreau sa subliniez referitor la subiectul scutului:

1. Rusia cere garantii semnate NATO ca scutul nu va fi folosit impotriva lor. Este de bun simt ceea ce cer rusii, nu conteaza ce zice NATO, vorba volent, scripta manent. Sa nu uitam ca secretarul general al NATO a declarat ca NATO nu va ataca niciodata Libia si peste doua saptamani avioanele NATO bombardau Tripoli. Ce incredere sa mai aiba rusii in astfel de declaratii? De ce tin cu tot dinadinsul americanii sa nu le dea rusilor scris ceea ce pretind in vorbe: ca nu vor folosi scutul impotriva rusilor? Nu cumva au alte ganduri? Americanii se fac ca nu aud ingrijorarile rusilor si se fac ca nu le inteleg.  Ei le zambesc rusilor si le zic: stati linistiti fratilor, calmati-va, nu avem nimic cu voi, va suntem prieteni, nu vom folosi niciodata scutul impotriva voastra, ce v-a venit? Motivul real insa pentru care americanii nu vor sa dea in scris aceste garantii este pentru ca la americani mai sunt oarece republicani care ii urasc de moarte pe comunisti si ar fi gata sa porneasca oricand un razboi mondial. Scutul tocmai rostul asta il are, sa garanteze avantajul primei lovituri americanilor pentru ca apoi, cand vor reactiona rusii, sa le anihileze raspunsul. Bineinteles, o prima lovitura cu arma nucleara, altfel nu are sens. Este greu de crezut, dar se pare ca americanii au o dorinta nestapanita de razboi, exista o mana de americani care ar fi gata oricand sa porneasca un nou razboi mondial nuclear, nu au liniste pana cand nu anihileaza toata rasa umana. Cum altfel explicam ca “printul pacii” Obama a marit exponential razboaiele pe timpul guvernarii lui depasindu-l pana si pe razboinicul Bush, iar daca in armata americana nu mai erau cativa generali cu capul pe umeri, Iranul era acum deja atacat de multa vreme si cine stie in ce situatie ne aflam.

Pe scurt in strategia militara conteaza capabilitatile nu intentiile deoarece acestea din urma se pot schimba oricand, din varii motive. Nu ma intereseaza ca tu imi esti prieten cata vreme ai indreptat spre mine un pistol: te poti razgandi oricand, m-as simti mai confortabil sa imi fii dusman dar sa nu ai pistolul indreptat spre mine, de aceea daca nu intorci pistolul dinspre mine, te avertizez ca am si eu o arma si poate cand o sa mi se puna pata o sa iti anihilez pistolul tau. Cam asta este raspunsul rusilor

2. URSS-ul o singura data a amenintat o tara NATO cu lovituri: cand englezii vroiau sa ocupe Egiptul in razboiul din 1956 din Canalul Suez. Atunci rusii au amenintat pe britanici ca daca incearca sa ocupe Egiptul vor intra si ei in razboi. Iar atunci situatia era cu totul alta: o tara aliata a rusilor fusese atacata, deci aveau motive serioase. De atunci, cu tot razboiul rece si cu toate tulburarile prin care au trecut relatiile URSS/Rusia – NATO, un eveniment ca acesta, ca Rusia sa ameninte NATO cu lovituri preemtive nu s-a mai intamplat. Oare nu gandesc rusii ce spun, oare nu realizeaza ca o asemenea declaratie nu este cu nimic mai prejos decat cu amenintarea unui nou razboi mondial?

Asadar, vorbesc rusii aiurea, fac doar amenintari, joaca ei poker sau chiar ar fi in sa atace NATO preemtiv? Cred ca o privire in urma cu cativa ani, la razboiul din Georgia ne poate clarifica. Din pacate, la noi presa inca e blocata in problemele efemere ale politichiei mioritice in loc sa traga semnale de alarma la problemele cu adevarat importante. Singura speranta care ne ramane, este acel “final solution”, insa cine stie ce inseamna pentru ei asta, poate sa insemne un deadline, pana la devenirea functionala a scutului, ceea ce inseamna ca peste 2 ani Deveselul va fi bombardat.

Scutul trebuie oprit, daca mai exista oameni cu cap in Romania, trebuie sa faca tot ce pot pentru a ne scoate de sub gheara vulturului care ne foloseste ca momeala pentru urs!

Rusia îşi afirmă puternic opoziţia faţă de avanasul SUA în Orientul Mijlociu

Pe masura ce atacul asupra Iranului pare doar o chestiune de timp iar deturnarea regimului din Siria a prins momentum, Rusia pare sa isi accentueze in ultimul timp semnalele ca se va opune expansiunii imperiului anglo-american in aceasta regiune. Dupa mai multe declaratii si luari de pozitie care au culminat cu veto-ul din Consiliul de Securitate cu privire la condamnarea Siriei, Rusia a trecut la fapte: ieri – 23 februarie 2012 – a trimis cinci (!) bombardiere strategice peste Marea Neagra.

Deocamdata din relatarile fragmentare din presa nu am inteles care era destinatia acestor bombardiere si daca rusii intretin in prezent alte misiuni in Marea Neagra. Ce stim insa este ca rusii nu au notificat turcii in legatura cu acest zbor si au trecut la 40km de spatiul aerian bulgar. Nu sunt expert militar insa inteleg cat de grav poate fi un zbor de bombardiere strategice supersonice care pot oricand ataca tinte inamice importante care nu este notificat! Oare sa fi uitat rusii, sau sa nu le pese? Cu siguranta nu, acesta misiune nu este altceva decat o avertizare care urmeaza unui lung sir de mesaje ferme transmise de Rusia si care in esenta avertizeaza SUA in privinta Iranului si a Siriei: pana aici!

Iata insa un rezumat al actiunilor recente ale Rusiei cu privire la Siria si Iran:

  • 18 IAN 2012: Iran nuclear: Russia’s Lavrov warns against attack (BBC / Capital)
  • 24 IAN 2012: America, ingrijorata ca Siria ar fi cumparat avioane militare din Rusia (Ziare.com)
  • 07 FEB 2012: Syria: Russia and China chain the dogs of war / despre votul in Consiliul de Securitate al ONU / (Pravda)
  • 13 FEB 2012: Ruşii sunt dispuşi să trimită militari în Siria / ca forta de mentinere a pacii; stim insa cum “mentin” rusii pacea in Transnistria / (Capital)
  • 22 FEB 2012: Russia warns Israel not to attack Iran (Jerusalem Post)
  • 23 FEB 2012: Russian Bombers over Black Sea Alert Bulgarian, Turkish Air Forces (Novinite)
  • 23 FEB 2012: MEDVEDEV TELLS UAE PRESIDENT FOREIGN PRESSURE ON SYRIA UNACCEPTABLE  (Interfax)
  • 23 FEB 2012: RUSSIA, CHINA REAFFIRM SHARED POSITION ON SYRIA – END TO VIOLENCE, GOVT-OPPOSITION TALKS WITHOUT PRECONDITIONS, NO FOREIGN INTERFERENCE – RUSSIAN FOREIGN MINISTRY (Interfax)

Este evident ca daca in privinta primaverii arabe, Rusia nu prea a avut posibilitatea sa faca ceva, “revolutiile” fiind specialitatea CIA, desi nici rusii nu stau prea prost cu contrarea acestora (vezi revolutia esuata din Ucraina, Belarus si interzicerea in Rusia a ONG-urilor straine – canale de propaganda ale institutelor americane de inginerie sociala) alta este situatia in cazul Siriei si a Iranului.

Pe langa faptul ca prin caderea Siriei si atacarea Iranului, SUA s-ar apropia periculos de zona de interes a Rusiei si totodata ar dobandi  controlul total al celei mai bogate regiuni in petrol din lume, Rusia simte ca este momentul sa se reafirme si sa calmeze pornirile razboinice ale americanilor. Rusii cu siguranta nu au uitat provocarea georgiana unde americanii au incercat sa vada puterea de reactie si fermitatea armatei rusesti si prin urmare sunt constienti ca orice ezitare in cazul Siriei si a Iranului ii va costa imens in relatia cu SUA dupa batalia pierduta a sistemului radar anti-racheta.

Daca in cazul Iranului, Rusia ar avea mai mult de castigat (prin explozia pretului petrolului) decat de pierdut (prin pierderea contractelor in domeniul nuclear si prin avansul americanilor), in cazul Siriei, Rusia nu doreste sa piarda capul de pod pe care il are in Siria, prin singura baza ruseasca din Marea Mediterana si totodata nu agreaza perspectiva instabilitatii politice si a anarhiei care ar urma unui atac similar celui din Libia.

Reactia Rusiei cu siguranta nu se va opri aici si nu putem nega ca asistam la un mic razboi rece in prezent intre Rusia si NATO. Spun mic pentru ca e din scurt si nu pentru ca nu ar avea gravitatea razboiului rece. Este doar o iluzie daca ne imaginam ca Rusia va sta cu mainile in san uitandu-se cum SUA cucereste tarisoara cu tarisoara in Orientul Mijlociu, stiind ca statia urmatoare va fi bineinteles fostele state sovietice. Nu putem estima pana unde va merge reactia Rusiei, stim insa ca Rusia castiga imens din cresterea pretului petrolului, economia Rusiei a trecut cu bine prin criza, Putin mai are putin pana sa se declare ţar si asa cum americanii au nevoie de  razboiul impotriva terorismului pentru a mentine sistemul ticalosit la putere si pentru a justifica cheltuielile imense in domeniul militar, este foarte posibil ca Putin sa se inspire si el putin de la americani si sa realizeze ca implicarea in razboi nu l-ar face decat sa isi castige presedentia pe viata.

Rusia vs Turcia

“Under the UN Convention on International Law, among 162 other signatory states, including Cyprus, each state has sovereign rights in its EEZ for exploring, exploiting and protecting both live and non-living natural resources, including water, the seabed and subsoil,” said Lukashevich in comments made on August 19th and reported by Defencenet.gr (in Greek).

http://www.cyprusnewsreport.com/?q=node/4540

Dar de ce i-ar ajuta rusii pe ciprioti? Iataun motiv: Russia May Lend $3.4 Billion to Cyprus as Fiscal Woes Mount. Dar oare rusii chiar nu ii inghit pe turci? Iran zice ca sistemul de radar al NATO pe care il detine Turcia va fi o amenintare pentur rusi. Si americanii inca nu au plasat scutul antiracheta la turci

Tocmai cand incepusem sa nu prea mai cred in profetii legate de … Marea Grecie, iata ca nu suntem departe de implinirea lor.

Confruntarea SUA cu China şi Rusia

Webster Tarpley descrie inca din 2008, inainte de alegerile care l-au facut presedinte, traiectoria lui Obama si evolutia SUA catre o confruntare cu Rusia si China in vederea asigurarii dominatiei americane pentru urmatorii 100 de ani.

Elitele vor sa puna Iranul in razboi cu Rusia pentru a-i distruge asa cum au reusit sa distruga URSS-ul cu Afganistanul. SUA nu poate lupta direct cu Iranul si nici atat cu Rusia, prin urmare dusmanul trebuie atacat prin invaluire. In Pakistan americanii practica tactia “divide et impera” pentru a contracara tendinta istorica a Pakistanului de a se intoarce spre China.

Japonia si Taiwan au refuzat pactul cu SUA pentru destabilizarea Chinei. Tarpley prezice din 2008 razboiul din Africa care are ca scop principal taierea macaroanei chinezilor de la petrol. Astfel, chinezii o sa fie nevoiti sa se indrepteze spre petrolul rusesc si astfel vor intra in conflict cu rusii. Scopul final al neoconservatorilor acesta este, sa ii puna in razboi pe chinezi cu rusii. Obama vrea sa foloseasca Europa ca o unealta in razboi cu rusii.

1 2 3 4