Talk-show-ul – mai mult decât un sport naţional

Mulţi spun că băutul şi bătutul nevestei este un sport naţional la români. Nu ştiu cât de adevărată este această afirmaţie, deoarece eu cred că un om beat nu prea mai are putere să îşi bată nevasta, mai ales dacă se îmbată frecvent. Mai degrabă este el predispus să primească bătaie de la nevastă, mai devreme sau mai târziu. Dar chiar dacă ar fi adevărat, dacă băutul şi bătutul este un sport naţional dedicat mai ales bărbaţilor, există un sport mai recent care are atracţie nu doar la bărbaţi, cât mai ales la femei: talk-show-ul. Spre deosebire de alte sporturi, marele avantaj al acestui “sport”, care s-ar traduce în limba română prin “spectacol vorbit” sau mai bine zis “vorbă de dragul spectacolului”, ar fi că permite ca oricine să-l practice, atât actorii principali – vedetele, analiştii comentatori pe diverse teme, moderatorii, cât şi simplii spectatori din faţa oglinzii micului ecran care în rândul familiei şi celor cu care asistă la acest spectacol, pot la rândul lor să comenteze comentariile comentatorilor invitaţi. Sau dacă nu o fac în timpul show-ului, cu siguranţă vor găsi timpul ulterior să comenteze şi să întoarcă pe toate feţele evenimentele zilei, ştirile importante, bârfele cele mai tari etc. De-a lungul indelungatei noastre istorii, poporul roman a inventat numeroase proverbe legate de vorbit cum ar fi “Vorba multa – saracia omului” sau “Vorbele trec, faptele raman” sau “Tine-ti limba-n gura, ca sa ai friptura”. Cu toate acestea, pe masura ce atractia acestui sport a cuprins tot poporul, de la seful statului pana la babele de la sat care stau pe ulita la taclale sa mai traga o mica barfa, aceasta intelepciune acumulata de-a lungul anilor pare a fi ignorata din ce in ce mai mult si romanul isi da frau liber la limba si incepe sa aiba pareri cat mai multe in cat mai multe domenii si de asemenea ii place la nebunie sa si le expuna cat mai vocal si la cat mai multi, ideal la (ZERO)TV sau vreo alta televiziune ca doar zero sunt toate, desi cu totii am auzit de proverbul “Daca taceai filozof ramaneai”. Si nu o data ni s-a intamplat fiecaruia sa ne simtim cu musca pe caciula din aceasta privinta. Cine mai are insa dorinta sa ramana filosof intr-o tara in care pana si presedintele isi doreste cati mai multi tinichigii? Ca niste buni crestini ce suntem, ar trebui sa stim de asemenea ca vom da seama pentru orice vorba desarta, adica orice vorba care nu are rost, este fara sens si prin urmare ne consuma energiile noastre si ale ascultatorilor aiurea, punandu-ne totodata intr-o situatie de risc, anume riscul ca aghiuta sa se interfereze pe “canal”, si din cauza dorintei noastre de a trancani vrute si nevrute cu, dar mai ales fara rost, sa ne puna pe limba lucruri mai putin placute, caci intelept este sa vorbesti mai ales cand ai ceva de folos sa graiesti, dupa cum scrie la Carte: “Din prisosul inimii graieste gura”, iar daca nu din

Read more