Banca Transilvania lansează creditul pentru retardați

Probabil ati vazut deja reclama si e imposibil sa nu va fi gandit la acelasi lucru ca si mine, prin urmare nu mai ramane nimic de zis. Iata totusi clip-ul pentru cine nu l-a vazut. Este imposibil ca si agentia + clientul sa nu se fii gandit ca poate merg cam departe prezentand pe clienti ca niste retardati, desi ei probabil oricum asa ii considera. Cand au tras insa linia s-au gandit ca lumea va vorbi despre ei dar cand va veni momentul sa ia un credit, va ignora frustrarea de a intra in pielea de retardat si va cere o oferta si de la Banca Transilvania.

Sună clopotele pentru JP Morgan?

JP Morgan a anunțat o pierdere în trimestrul al treilea de 380 mil dolari după un profit de 5,7 mld dolari anul trecut pentru aceeași perioadă [1]. Totodată au anunțat cheltuieli de 9,2 mld cu litigii … altfel spus amenzi plătite pentru tot felul de ilegalități comise, despre care nu o lungesc aici. La americani este “obiceiul” ca dacă ești persoană și faci o ilegalitate, poliția te arestează, te bate și te bagă la zdup. Asta dacă nu cumva te consideră terorist și te împușcă din prima. Însă dacă ești bancă, orice faci, în cel mai rău caz plătești o amendă. E o practică binecunoscută și încă o dovadă – dacă mai era nevoie – că băncile conduc lumea.

Ce mă miră pe mine în cazul JP Morgan, este cum de tocmai ei și cum de numai ei sunt în situația asta! Un motiv poate să fie că au fost … mai neatenți ca alții. Riscurile și ilegalitățile comise de marile bănci sunt direct proporționale cu capitalul pe care îl au disponibil pentru a face leveraging iar JP Morgan este în top. Ei au inventat derivativele și tot ei sunt cei mai curajoși în marea casă de pariuri care este bursa derivatelor.

Ce trebuie să știm cu privire la marile bănci care conduc lumea este că deocamdată exista niscavai competiție între ele, așa cum e între clanurile de mafioți. Da, bancherii plătesc politicieni, da, ei fac legea, da ei decid cum și încotro se îndreaptă lucrurile, deoarece ei tipăresc bani (FED, leveraging) și ei plătesc acum dobânzi apropiate de zero în timp ce fraierii care muncesc trebuie să se milogească la BCR (Erste Group) și BRD (Societe Generale) nu pentru dobănzi mici, ci măcar pentru dobânzi corecte și transparente care să nu crească cum încep bancherii să piardă la pariuri și au nevoie de cash de urgență.

În ciuda competiției, problema constă în faptul că noi bănci nu pot să apară și mai ales noi bănci … prea mari ca să pice (Too Big To Fail). Iată cum a evoluat “competiția” marilor bănci până în 2009 (!):

 

big-bank-mergers

Deci, JP Morgan a cumpărat Bear Sterns în 2008 și a moștenit o dată cu ea și produsele “toxice” corespunzătoare. În ciuda proptelilor de la FED și a ilegalităților comise, dată fiind volatilitatea mare – cutremurul din 2008 de pe piețele financiare continua, nenumarate replici au loc repetat – roade încet-încet din veriga cea mai slabă și se pare că deocamdată JP Morgan va fi următorul uriaș de lut care se va prăbuși.

 

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

[1] Sursa info: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/155497/cea-mai-mare-banca-din-sua-pierderi.html

Comisia Europeana provoacă cutremur în sistemul bancar românesc

Nici nu am terminat bine articolul de ieri in care tratam (in)capacitatea BNR de a prognoza stabilitatea sistemului financiar, că si a aparut o stire nou care sa imi confirme temerile din articolul de alalta-ieri, intitulat “Dormi liniștit dacă ai bani la bancă?” in care concluzionam:

Eu am totusi o mica ingrijorare. Asa cum europenii au decis sa faca din Cipru un experiment si totodata un model de urmat de acum inainte, nu se stie niciodata cum le trece prin cap si ideea de a experimenta vreo “vacanta bancara” prin Romania. (citeste tot)

Iata deci noua stire:

Bancile din Grecia vor fi nevoite sa-si limiteze operatiunile din Europa de Sud-Est, dupa ce Comisia Europeana a cerut institutiilor de credit sa se angajeze ca nu vor transfera fonduri cu scopul de a-si intari subsidiarele din regiune, au declarat surse apropiate dosarului pentru ziarul Kathimerini, preluat de Mediafax. (Sursa: Hotnews)

Stirea fiind preluata la a zecea mana, cum le sta bine ziaristilor profesionisti din Romania, evident ca nu aflam detalii mai concrete cu privire la ce anume a cerut CE, ce presupune aceasta solicitare si cat de ferm poate fi sau nu impusa, dar mai ales implementata. Imi cer scuze ca nu am avut timp sa investighez mai mult si sa merg la sursa, am cautat insa in alte ziare stirea si fiind proaspata nu am mai gasit-o decat in Adevarul, unde nu aflam in plus mare lucru.

Asadar CE le cere bancilor grecesti sa isi reduca finantarea filialelor, masura care va afecta drastic bancile grecesti din Romania. Iar asta vine intr-un moment total nepotrivit in care creditele neperformante ating noi maxime si una dintre bancile la care aceste credite sunt mai voluminoase ca la altele este tocmai una greceasca: Piraeus Bank. Iata ce declara pe 25 Septembrie 2013 (cel putin data articolului) un director al bancii: “Situaţia rămâne una urâtă. Vedem în continuare cum creditele neperformante cresc de la o lună la alta şi de la un trimestru la altul” (Sursa: Puterea)

Exista totusi necunoscuta principala daca aceasta solicitare are vreo putere, trebuie implementata urgent sau este doar inca o masura de presiune asupra grecilor sa-si vanda asset-urile. Dincolo de acest amanunt, in sistemul bancar romanesc exista atat de multa putreziciune, incat atunci cand au vandut toata reteaua, cei de la Volksbank, desi nu cereau mai nimic pe ea, nu au reusit sa scape de filiala din Romania. Rusii care au cumparat celelalte filiale, nu s-au atins de cea din Romania. Este un mister cum continua aceasta banca sa supravietuiasca, fara finantare de la banca mama si fara cumparator. Poate nu cunosc eu amanuntele prea bine, dar cert este ca nimeni nu a cumparat-o desi presiunea inspre vanzare a fost destul de mare. Deci presiunea asupra patronilor bancilor in directia vanzarii nu are nici un efect atunci cand bancile sunt in realitate insolvente. Chiar daca patronii vor sa le vanda si nu tin la pret, nu poti vinde o galeata cu rahat si sa iei pe ea ceva, din contra trebuie sa platesti tu ca sa scapi de ea.

As face o mica paranteza pentru a explica ce inseamna insolventa in domeniul bancar. O banca insolventa este o banca care daca si-ar vinde acum toate asset-urile (adica ar primi bani pe toate creditele date) nu ar reusi sa plateasca toate depozitele si toate creditele luate de la alte banci si de la BNR. Dar cum in sistemul bancar romanesc nu avem voie sa auzim ca pica vreo banca, pana acum BNR prin inteligenta maestrului Isarescu a reusit sa tina bancile pe linia de plutire, prin magia RMO-urilor despre care am mai discutat si avem asadar un sistem bancar plin de “banci zombi”, adica banci insolvente dar care primesc in continuare lichiditate de la BNR pentru a mentine calmul si pentru a evita detonarea si celorlalte banci care poate nu sunt insolvente (cel putin in aceeasi masura) dar care nu au nici acelea capacitatea sa faca fata unui bank-run.

Care este deci viitorul sistemului bancar romanesc? Nu putem stii si nu putem estima daca aceasta cerere a CE este doar un tunet care nu face decat sa ne trezeasca interesul sau este un tunet care anunta o furtuna naprasnica ce se va lasa cu grindina si precipitatii abundente.

Este adevarat ca CE ar fi penibila sa isi dea cu stangul in dreptul si sa puna gaz pe foc prin amenintarea bancilor grecesti sa nu mai finanteze (macar atat cat o fac, la nivel de avarie) filialele din Romania si Balcani. Nu dorim sa mergem pana acolo incat sa sustinem ca CE doreste sa provoace o criza bancara in Romania, mai ales ca in ultimul timp se discuta despre un fond de salvare a bancilor din tarile UE dar care nu sunt membre in Zona Euro.

Dar daca ce s-a intamplat in Cipru, s-a intamplat cu o tara membra in Zona Euro, de ce am exclude o noua criza bancara in Romania provocata tocmai de fermintatea CE ca grecii sa nu mai faca afaceri ci sa-si plateasca ratele catre Troika?

BNR și stabilitatea financiară

Sa zicem ca sunteti un mare om de afaceri, cinstit, patriot, care are si bani multi dar este si un cetatean model care doreste sa nu fuga cu banii in strainatate ci sa ii investeasca in bancile din Romania pentru ca avem un guvernator la BNR foarte profesionist si care tine lucrurile in frau. BNR este una dintre institutiile cu cea mai mare incredere, toata presa si toti oamenii cand zic BNR, se gandesc: ce bine ca il avem pe Isarescu, ce bine este cand il vedem pe domnul Vasilescu cum vine la televizor si calmeaza situatia, ce frumos explica ei cum merg lucrurile si cum trebuie sa stam linistiti.

Dar pentru ca sunteti un om serios si nu va luati doar dupa impresii si declaratii, cititi si Rapoartele asupra Stabilitatii Financiare publicate de BNR. Bineinteles, acestea sunt documente destul de mari (cam 200 pagini fiecare) si destul de tehnice. Cel mai probabil, nu le veti citi sau nu veti trage concluzii doar din ele ci veti urmari presa. Sa vedem asadar, ce putem gasi in presa anului 2011 cu privire la stabilitatea financiara. Nu uitati, sunteti milionar in anul 2011 si aveti bani de investit. Cititi Ziarul Financiar si iata ce aflati:

Maximul creditelor neperformante ar putea să fie atins în acest an, însă există o serie de factori, precum gradul mare de îndatorare a populaţiei şi eficienţa moderată a procesului de restructurare, care menţin presiunea asupra portofoliilor de credite, potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare publicat de BNR. (Ziarul Financiar, 12 SEP 2011)

Iata deci o informatie interesanta: in ciuda evolutiei tumultuoase a creditelor neperformante, BNR ne asigura ca, probabil, maximul va fi atins in 2011. Acum la 2 ani departare, putem evalua in ce masura a avut dreptate BNR. Iata ce valori are indicatorul intitulat “rata creditelor neperformante”, conform Buletinului Lunar 7/2013, Anul XXI, nr. 237, publicat de BNR pe data de 27 SEP 2013, pagina 57:

2011 – 14,33%
2012 – 18,24%
2012 iul – 17,30%
2013 iul – 20,93%

Din acelasi tabel putem observa cum in luna iulie 2013 (ultima disponibila, de altfel) acest indicator a atins cote maxime, deci previziunea din Raportul asupra Stabilitatii din 2011, nu s-a indeplinit, ba din contra. Declaratia de atunci, ar suna la fel de hilar si acum, dupa parerea noastra. De ce?

Dupa parerea noastra de nespecialisti, pentru ca suntem intr-un mare rahat despre care am tot vorbit si lucrurile nu se vor schimba decat poate dupa ce Isarescu va fi dat jos de la conducerea BNR. Dar astea sunt doar estimari si pareri, evident, noi nu garantam pentru ele.

Iata si alte pareri de-ale noastre cu privire la stabilitatea sistemului bancar romanesc din aceeasi perioada in care a fost publicat raportul optimist al BNR-ului care s-a dovedit ulterior total defazat de realitate:

Elitele par nelinistite ca cei care au depozite inca nu s-a gramadit pe banci sa dea jos cu ele ca sa poata sa treaca la urmatoarea etapa a crizei. Haosul si tulburarile sociale inca nu au atins nivelul scontat, lumea e mai bleaga si mai rabdatoare decat se asteptau ei. Grecii care erau vazuti ca cei mai duri si cei mai rai cu guvernul atunci cand e vorba de taieri, inca rezista si inca nu au dat foc la toate bancile si la toata Atena, viata merge inainte. La fel si anarhistii britanici pe care desi politia a avut ordine sa ii lase in pace sa faca cat dezastru vor ei, nu au declansat haosul social. Asadar, cu toate speculatiile pe piete si tentativele de destabilizare a sistemului, criza inca nu a atins punctul culminant care sa necesite “nivelul urmator”, adica banca unica, moneda unica, conducatorul unic. Din toate punctele, masinaria sistemului a inceput sa incerce sa faca praf sistemul financiar prin propaganda, prin tragerea de semnale, prin emiterea de declaratii chiar de la cei care ar trebui sa calmeze lucrurile, cum ar fi FMI si Fed-ul. Pe Soros il intelegem sa isi faca meandrele cum vrea el, dar restul? (Bank-run-ul: pericol sau target? – 26 SEPT 2011)

Un critic al parerilor noastre ar putea afirma citind acest paragraf ca suntem conspirationisti si avem o viziune pesimista asupra lumii. Intre timp insa s-a intamplat Cipru, chiar acum se intampla Panama si viitorul va confirma poate si celelalte pareri. Ce dorim sa mai subliniem acum, ca desi au trecut doi ani de cand am subliniat ca “criza inca nu a atins punctul culminant”, ne mentinem in continuare aceasta afirmatie.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

PS: daca veti citi periodic si cu atentie comunicatele si rapoartele BNR, veti observa ca de fiecare data lucrurile stau [1] binisor, exista premize ca [2] se vor imbunatati, in ciuda [3] unor riscuri. Altfel spus, “pace voua cititorilor, fiti linistiti, ganditi pozitiv, dar sa nu va speriati daca mai existe si niscavai semne de intrebare”

Sa luam un alt exemplu: ce spunea BNR despre situatia macroeconomica a Romaniei in 2011?

Citam din CAPITAL, 12 SEP 2011: Raport BNR: Situaţia macroeconomică a României s-a îmbunătăţit în ultimul an

1 – lucrurile stau binisor:

Potrivit comunicatului BNR, referitor la lansarea Raportului asupra stabilităţii financiare,  noul acord de finanţare de tip preventiv încheiat în anul 2011 cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, alături de angajamentele autorităţilor asumate în cadrul programelor naţionale, constituie “ancore pentru menţinerea stabilităţii financiare şi continuarea reformelor structurale în scopul impulsionării potenţialului de creştere economică“.

2 – situatia se va imbunatati:

La nivelul UE, pachetul de măsuri privind implementarea unei noi arhitecturi de supraveghere, cu accent pe latura macroprudenţială, va contribui la consolidarea sistemului financiar european (prin diminuarea vulnerabilităţilor evidenţiate de criză) şi la majorarea potenţialului de creştere economică în UE, se mai arată în comunicat.

3 – exista totusi riscuri:

Riscul de credit rămâne principala vulnerabilitate a sectorului bancar

 

Agenția de rating Fitch critică prima-casă a guvernului britanic

Pentru ca britanicii sunt cam in urma la capitolul tara bananiera condusa de bancherii centrali, la ei prima-casa abia a inceput. Evident cu numeroase critici atat din presa, atat de la unii analisti economici cat pana si de Mervin King – fostul guvernator al Bancii Centrale a Marii Britanii. Chiar daca motivul pentru care King a criticat programul e ca nu a apucat ca guvernul sa il implementeze pe vremea lui, este totusi interesant de cat de departe suntem de Marea Britanie unde desi se fura si la ei si datoriile private sunt transferate statului si indirect populatiei cam la fel ca la noi, macar atitudinea este alta.

Sa revenim insa la ce zice Fitch care nu excludem sa se fi inspirat cu privire la prognoza rezultatelor acestui program, tocmai din tara bananiera Romania unde bancile au fost ajutate inca din primii ani ai crizei cu mana cereasca numita “prima casa” fara de care preturile imobiliarelor s-ar fi prabusit si bancherii ar fi fost nevoiti sa devalueze activele si prin urmare sa aduca gramada bani de acasa sau sa inchida usile. Ceea ce bineinteles, nu este voie. Daca esti banca in Romania, nu ai voie sa dai faliment! Cel mult poti sa vinzi sau sa restrangi filialele si sa mai pastrezi doar o bruma cat sa nu zica lumea ca ai picat de tot. Nu asa zice manualul de banking socialist post-capitalist a la Isarescu & Vasilescu? Dar iata ce zice FitchȘ

The ratings agency said the second phase of the scheme – which will see the government guarantee mortgages on homes bought for up to £600,000 from January next year – would probably push up prices and increase taxpayer liabilities without helping to alleviate Britain’s chronic housing shortage.

The first part of the scheme has already been providing loans for buyers of new build homes since April.

“The scheme, along with the initial phase that began in April, could have an impact on sovereign gross debt and its dynamics, particularly if there is strong pent-up demand as the tighter loan-to-value ratios that have prevailed since 2008 are relaxed,” Fitch said.

“For housebuilders the main benefit from the second phase of the scheme will come from rising house prices, rather than increased volumes.” (Sursa: The Guardian)

Nu stiu care e faza cu fazele pe la ei. Banuiesc ca tine de valoarea prag, sau de colateralul pe care trebuie sa il aduca clientii sau de alte conditii nesemnificative, asa cum si la noi s-a tot schimbat de-a lungul timpului,  incat acum nici macar nu mai e explicit prima casa ci poate chiar prima casa jumate sau a doua casa … Principiul conteaza insa: statul sponsorizeaza bancile indirect pentru a mentine sus preturile imobiliarelor si a se opune tendintei de scadere a acestora.

Asadar, iata ce aduce “prima casa”, conform Fitch:

  • marire de preturi
  • cresterea datoriei contribuabililor (ca statul trebuie sa scoata banii astia de undeva, nu?)
  • nu ajuta in nici un caz problema lipsei de case pentru toata lumea (o mica paranteza: britanicii sunt la fel de avizi de a fi propitari precum romanii)
  • mareste datoria suverana si mai ales dinamica ei (adica creste prea repede, prima casa e o scurgere de fonduri aiurea, venita peste noapte si nu a fost bugetata si nu aduce in nici un caz beneficii semnificative prea curand)
  • preturile vor creste, din asta vor castiga constructorii, in nici un caz din cantitate

Multe din aceste concluzii dar si altele le gasiti explicate pe larg in seria de articole despre prima casa. Iata cateva dintre ele:

Prima casă și la britanici: un program moronic (Iunie 2013)

Prima casă 3 – prosteala continuă (Oct 2010)

Ca si programele anterioare gen prima casa, consecintele sunt mentinerea preturilor umflate care cu greu se dezumfla. Asa cum programul rabla a “stimulat” comertul cu masini si a facut preturile la masini sa ramana aproape aceleas ca cele inainte de criza, si in imobiliare este la fel, desi cantitativ, sumele puse in joc nu sunt mari, dar intr-o piata anchilozata in care mai nimic nu se intampla, impactul este semnificativ.

NB de azi (24 aug 2013): programul rabla este tot o alta aberatie din aceeasi categorie; iata unde a dus propteala pretului masinilor prin programul rabla, dupa atatia ani: Importurile de maşini second-hand au explodat în iulie. Iata cum interventia statului in economie este inutila, pentru ca regulile pietei mai devreme sau mai tarziu vor regla lucrurile. Deci, mai intai au incercat sa propteasca preturile prin rabla si sa stimuleze astfel vanzarile de masini noi in detrimentul celor vechi (asta pentru ca evident producatorii si imporatorii au un lobby mult mai puternic decat carausii de masini second; bleah, ce vorbesc eu, un fost-prim ministru era dealer auto …). Mai tarziu pentru ca saracia indeamna romanul sarman sa isi ia masini cat mai ieftine, s-au gandit sa ii dea in cap cu marirea birurilor pentru euro 3 si 4. Cum a reactionat atunci romanul care si-asa nu prea avea el bani de masini noi si bune nemtesti euro 3 si 4: au explodat vanzarile la euro 1 si 2! Rovana Plumb doarme linsitita acum dupa ce si-a batut astfel joc de romanii sarmani care dau pe jafurile nemtilor o gramada de bani in loc sa isi cumpere si ei macar masini din mileniul 3, chiar daca second?

– De ce “PRIMA CASĂ” nu îi ajută pe români (Ian 2010)

daca guvernul nu ar sustine artificial pretul caselor si ar lasa piata libera si preturile sa se regleze singure acolo unde oamenii ar putea sa le sustina, pentru oameni ar fi mult mai bine decat sa se bazeze pe garantiile si ajutorul guvernului. Este adevarat ca poate multi nu si-ar permite prea curand sa cumpere o casa, desi preturile incepusera sa cada destul de frumos, ajustarea se facea in mod firesc, bula asa cum se umflase, asa se dezumfla. Insa chiar daca acest vis nu s-ar intampla prea curand, pentru majoritatea oamenilor, a cumpara un apartament la 10.000$ cat era prin anii ’90, tine de domeniul SF. Din pacate, prin interventia guvernului, aceasta nu va fi posibil, va trebui ca criza sa taie si mai adanc in buzunarele oamenilor si mai ales ca mintile oamenilor sa fie eliberate de propaganda oficiala pentru ca preturile sa poata sa revina acolo de unde au plecat

– Dubla măsură în politica fiscală: bănci versus țărani (Februarie 2013)

Cand se vorbeste despre agricultura insa, marea grija a guvernatilor si a capetelor luminate de la BNR este cea cu terenurile nelucrate. Toti dau vina pe criza din agricultura pe segmentarea terenurilor si pe nelucrarea lor la “standarde europene”. Subzistenta deja va deveni ilegala, cei care traiesc din ce isi produc, si au si ei 2-3 gaini, 2-3 vaci, un porc si niscavai pamant sunt dusmanii dezvoltarii noastre. Ei sunt de vina pentru criza, nu bancile.

De ce dacă aderam la euro până acum eram prăjiți de tot și dacă o să aderăm vreodată, e doar treabă de timp până când vom fi prăjiți

Initial ma gandeam sa intitulez articolul “Ce traznai mai spune panadolul anti-criza”, ca replica la articolul lui Adrian Vasilescu: “De ce nu renunţăm la euro“. Pentru cei care nu stiu, BNR are un acord mai mult sau mai putin discret cu marile trusturi de presa conform carora acestia sa le faca reclama gratuita, altfel nu vor mai putea sa publice. Nu s-ar explica altfel de ce toate marile ziare si trusturi de presa, de la Gandul, Mediafax, Ziarul Financiar si Capital il publica pe Vasilescu si cu ale sale gogosi, iar televiziunile in loc sa il invite pe Ilie Serbanescu care este un critic al politicii BNR, il invita pe Vasilescu care baga gogosi si live si in scris.

Principala teza a lui Vasilescu este ca avem nevoie de valuta (adica de euro) pentru ca platim petrolul in valuta si avem nevoie de valuta cu care sa platim petrolul. Va imaginati asa ceva? Cata inteligenta, cat profesionalism, cat fler financiar are acest om ca realizeaza ca ar fi bine sa ai valuta cat mai multa.

Au fost timpuri grele. Ani la rând, când se apropia iarna, începea panica. Veneau vapoarele cu păcură în portul Constanţa şi nu descărcau marfa fiindcă nu aveam cu ce să plătim. Era penurie de valută. Telefoanele din bănci se înroşeau.

Nevoia de valută a fost o mare lecţie. Când societatea românească a înţeles că euro ar putea fi propria noastră valută, a îmbrăţişat proiectul. Criza însă – pe fondul pierderilor de teren ale monedei euro – a produs o mare descurajare. Dar crizele vin şi trec. (Sursa)

Ce sa mai spunem de gigantica concluzie superhiperbolica si paranormala ca “crizele vin si trec”. Este adevarat acest lucru asa cum e adevarat ca unii in criza prospera, mai ales bancherii centrali ai tarilor bananiere care daca asculta de FMI si de ofera lichiditate bancilor straine prin operatiuni repo si alte mecanisme specifica, isi pastreaza scaunul neclintit, desi ei trebuiau sa pregateasca in avans Banca Nationala pentru asemenea socuri.

Ideea cu trecerea la euro este urmatoarea: avand aceeasi moneda, bancile acorda creditare cu mult mai mare usurinta unei tari, pentru ca presupun ca daca o tara care are moneda euro va da faliment, se va alege praf de moneda euro si de visul european, si prin urmare, marile puteri nu vor permite asta, pentru ca fara euro incepe razboiul, nu asa am fost indoctrinati? Deci daca aceasta moneda a pacii garanteaza creditare ieftina si abundenta, mai sunt unii prosti pe la noi care se gandesc ca ar fi buna si pentru noi treaba asta, ca am avea si noi acces la ea. Mintile luminate ale BNR-ului nu realizeaza ca melodia s-a cam oprit, cei care au trecut la euro dar nu au fost pregatiti cum trebuie acum s-au ars si cei care nu s-au ars nu moneda i-a salvat ci economia solida si productia puternica la export.

Culmea e ca desi Grecia e la cateva sute de kilometrii mai jos si multi romani isi petrec vacanta la greci, adeptii trecerii la euro nu inteleg ce s-ar fi intamplat daca si noi am fi trecut la euro si ce se va intampla daca si noi vom trece la euro, chiar dupa ce grecii au fost distrusi pentru urmatoarele decenii.

In jocul euro exista doua mari tabere: producatori si consumatori. Primii au nevoie de euro ca sa poata produce la costuri mai mici (caci altfel moneda s-ar intari daca nu ar avea porcusori pe langa ei) si cei din urma sunt slugi pentru ceilalti in sensul ca ofera forta de munca ieftina, piata de desfacere si alte resurse care pot fi exploatate. Vezi cazul Dacia: daca nu ar fi forta de munca romaneasca ieftina, ar mai exista astazi Renault? Daca nu ar fi miile de muncitori care produc cabluri si componente pe nimic pentru Volkswagen, ar mai exporta nemtii atatea masini in China daca ar fi nevoiti sa plateasca salarii lui Hans si Gretel si nu lui Ion si Maria?

Ca sa trecem noi acum la euro si sa ne gandim ca vom avea acces la creditare ieftina si dezvoltare sustenabila, este imbecilitate. Cum sa gandim asa cand criza datoriilor suverane din Europa nici nu poate fi vorba ca a trecut, acum e doar o perioada de acalmie pana cand trec alegerile in Germania si nimeni nu stie cum se va termina. Ma uimeste faptul ca Ziarul Financiar publica asemenea gogomanii ale lui Vasilescu si m-am decis sa imi anulez abonamentul tocmai din aceasca cauza. Este adevarat ca uneori publica si articole relevante, cum ar fi acesta: Fost economist-şef al BCE: Criza din zona euro se va reaprinde la toamnă:

Stark susţine că o soluţie sustenabilă pentru ieşirea din criză nu s-a conturat încă, iar Draghi, prin comentariile lui, n-a făcut altceva decât să cumpere timp pentru zona euro.

O moneda proprie este un mare avantaj daca stii sa o gestionezi pentru ca in primul rand, daca nu este administrata aiurea de bancherii centrali (cum se intampla la noi) o moneda nationala este o bariera in fata dezechilibrelor. De exemplu, daca leul ar fi lasat liber, niciodata importurile romanesti nu ar sari prea mult si nici creditarea statului nu ar fi crescut atat de mult si mai ales creditarea ineficienta, pentru consum. Toate aceste rele nu s-ar fi intamplat pentru ca piata ar fi reglat lucrurile: leul ar fi picat pana acolo incat nu mai importam, ci am fi nevoiti sa consumam produse romanesti. Astfel, productia romaneasca ar fi fost stimulata si exporturile ar fi crescut pana la nivelul in care lumea avea din nou incredere in leu. Ba chiar, paradoxal, daca leul ar fi slab si nu ar fi proptit aiurea de BNR, investitiile ar fi mai mari pentru ca productivitatea ar fi mai mare. Asa s-a intamplat in perioada interbelica cand leul era la paritate cu francul, economia romaneasca a pornit de jos si a ajuns sus prin crestere organica si sanatoasa. Dar atunci, BNR nu era condusa de tehno-idiocrati si papagali precum Isarescu si Vasilescu.

Argumentul ca prin trecerea la euro am avea acces la creditare si asa ne-am dezvolta este hilar: Romania are deja acces la bani gratuiti, prin Fondurile Europene, dar tocmai pentru ca acest tip de “ingrasamant” nu este unul organic, ci unul nefiresc, nesustenabil, anticapitalist, asimilarea acestor fonduri nu are succes, asa cum nici asimilarea creditelor ieftine dinainte de criza nu a facut nimic altceva decat sa creeze bula imobiliara si consumul pe credit.

In cele din urma, argumentatia lui Vasilescu – ca si a tuturor euro-spalatilor-pe-creier – este una ideologica si politica, nu are fundamente economice si financiare si realitatea este cel mai concret contra-exemplu impotriva lor.

 

Ce s-ar întâmpla dacă politica monetară a BNR s-ar aplica și în alte domenii?

In primul rand subliniez de la inceput ca sunt constient ca exista diferente majore intre piete si fiecare piata are particularitatile ei, atat intrinsecti cat mai ales ca parghii de influenta si/sau control ale diverselor centre de putere care ne domina. Altfel spus, unul este interesul in piata monetara si financiara si alta interesul pentru piata hainelor second-hand din Romania. O tara bananiera ca Romania nu poate avea o piata libera nici macar in domeniul energiei, ce sa mai zicem de moneda?

In acest articol voi face un exercitiu de imaginatie: ce s-ar intampla daca am translata principiile de baza ale politicii facute de BNR pe diverse piete, cum ar fi piata legumelor sau piata fortei de munca. Nu voi incerca o analiza prea detaliata, ma voi referi doar la principalul rol pe care il face BNR-ul: controlul cursului de schimb, si care tin sa subliniez ca este unul MADE in ROMANIA, pentru ca alte tari vecine cu noi si din aceeasi categorie (balcanice, est-europene, foste comuniste, intrate in UE in acelasi timp, in curs de dezvoltare, etc) au cu totul alte politici.

Inainte insa de a discuta despre chestiuni specifice, as face o scurta trecere in revista (conform Wikipedia) a atributiilor pe care le are BNR-ul – atributii pe baza carora trebuie evaluata performanta si activitatea Bancii Nationale si a guvernatorului ei:

  • elaborarea și aplicarea politicii monetare și a politicii de curs de schimb;
  • autorizarea, reglementarea și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru – asigurarea stabilității financiare;
  • emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
  • stabilirea regimului valutar și supravegherea respectării acestuia;
  • administrarea rezervelor internaționale ale României.

Dupa cum vedem, pana si Wikipedia s-a prins ca rolul principal al BNR este acela de a elabora si implementa o politica monetara a cursului de schimb. Evident toate atributiile BNR sunt importante si necesare, dar mai ales primul este cel care ne diferentiaza – dupa cum subliniam mai sus – de alte state dimprejur care au ales politici cu totul diferite de cea aleasa de Isarescu & co. Politica monetara inseamna pe scurt ca BNR decide ce curs are leul, pe ce criterii acesta creste sus sau jos si cine are puterea ca sa il ridice sus sau jos. Ca sa trecem mai repede insa la samburele problemei, vom cita chiar site-ul BNR-ului cu privire la aceasta politica, deci nu vom emite judecatii subiective (deocamdata):

Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată, acesta fiind în concordanţă cu utilizarea ţintelor de inflaţie ca ancoră nominală a politicii monetare şi permiţând un răspuns flexibil al acestei politici la şocurile neprevăzute ce pot afecta economia. (Sursa: BNR)

{ scuze de sublinieri, nu m-am putut abtine, recititi insa paragraful, caci cuvintele cheie evidentiate vor fi discutate mai jos }

Traducand limbajul de lemn al tehnicalitatii pseudo-profesionaliste folosita de BNR, ce vor ei sa spuna este ca lasa cursul sa creasca sau sa scada pe baza tintelor de inflatie pe care si le pun si ca “constrangere” secundara au grija ca socurile “neprevazute” sa nu afecteze economia. Nu va ingrijorati daca nu ati inteles nimic, asta e si scopul oricarui mesaj sau informatie care vine de la BNR: sa dea impresia ca ei sunt profesionisti seriosi care au grija de noi prostii care nu stim nimic. Socuri care pot afecta economia: pai va dati seama ca orice eveniment cat de nesemnificativ poate fi catalogat intr-o parte sau alta si poate afecta economia. Cum decide deci BNR-ul ce sa faca, ce criterii are sa ajunga la punctul culminant in care zice: aici lasam cursul sa creasca si aici il lasam sa scada? Cat despre tinta de inflatie: aceasta este un alt mare mister al BNR-ului, anume cine si cum decide acest numar, cum ajung ei sa hotarasca ca x% este tinta de inflatie pentru anul viitor. Faptul ca si-asa niciodata BNR nu reuseste sa atinga aceasta tinta de inflatie nu a scandalizat pana acum pe nimeni si scaunul lui Isarescu nu a fost nici macar scrutinat de vreo privire amenintatoare, ce sa mai zicem de clatinat …

Sa incetam insa a despica firul in patru si sa acceptam ca Isarescu este taticul nostru si are dreptul sa decida cum evolueaza cursul, are dreptul sa decida pana unde il lasa sa creasca sau sa scada etc. La urma urmei, ce conteaza ca bulgarii au un consiliu valutar care decide valoarea cursului, noi nu avem nevoie de consilii ca suntem mai breji, si prin urmare il avem pe Isarescu care decide singur ce si cum si cand si chiar daca ei fac treaba asta intr-un consens mult mai organizat si disciplinat, noi preferam sa ne mintim ca avem “flotare controlata” desi pun pariu ca nici un politician nu stie ce inseamna asta. Nu-i bai insa, toti romanii au incredere mare ca Isarescu are grija de noi si nu lasa cursul sa creasca prea mult si de aceea Isarescu sta foarte bine in sondajele de incredere ale populatiei. Prostimea nu a inteles deloc pana acum ca si atunci cand cursul a explodat si preturile s-au scumpit peste noapte si multi au trebuit sa taie de la mancare pentru a putea plati rata (ca sa nu mai vorbim de firmele falimentate din cauza volatilitatii), o mare parte de vina in toata treaba asta a avut-o si Isarescu, din simplul motiv ca el este dumnezeul pietei monetare. Raman perplex cum de multe ori unii realizatori de emisiuni (cum ar fi Moise Guran) sau chiar “analisti” cand comenteaza cresterea sau scaderea cursului sau cand fac prognoze, vin si aduc tot felul de argumente aiuristice intr-o parte sau alta, cand in fapt realitatea este ca cursul este oarecum rezultatul unui joc de poker intre Isarescu si speculantii internationali, restul “tendintelor” si “factorilor” fiind gogosi pentru prosti.

In concluzie, cu privire la politica monetara a BNR-ului, indiferent de parghiile si modalitatile cum se aplica si observand de-a lungul timpului declaratiile si reactiile reprezentantilor BNR, putem emite o scurta lista a principiilor defacto care constituie aceasta politica:

  • evitarea unei volatilitati prea mari: BNR-ului nu ii place ca cursul sa scada sau sa creasca cu prea multe procente; deprecieri sau aprecieri continue pe perioade indelungate sunt ok, dar niciodata BNR-ul nu prea permite ca cursul sa sara (in sus sau in jus) cu mai mult de 1%. Nici nu imi aduc aminte daca vreodata in istorie cursul a sarit cu mai mult de 1% de la o zi la alta; daca asta s-a intamplat, probabil atunci Isarescu dormea sau nu era in tara iar pe baiatul pe care l-a lasat in locul lui, l-a luat somnul tocmai cand trebuia sa trimita ordinele la de cumparare sau vanzare ca sa regleze treburile; argumentul principal al evitarii volatilitatii adus de BNR este ca fluctuatiile pe curs afecteaza afacerile si atrag speculatorii, ceea ce ne-ar expune la riscuri si mai mari; parerea mea este ca in primul rand babacii de la BNR nu prea stiu ce sa faca cand e volatilitate mare, ii doare capul sa urmareasca ce se intampla si sa reactioneze cum trebuie, ca sa nu mai zicem ca oricum nu au habar daca cresterea sau scaderea in cauza la un moment dat ajuta sau nu la indeplinirea fie a tintei de inflatie, fie a macrostabilitatii economice, fie de ce nu poate chiar a stabilitatii financiare, caci orice echilibru este rezultatul unei sume de dezechilibre; prin urmare asa cum niciun tatae nu mai danseaza break-dance, astia de la BNR nu suporta volatilitatea;
  • evitarea unei deprecieri semnificative inaintea alegerilor: jocurile politice isi spun cuvantul si la BNR, oricat de independenta ar parea aceasta. Mai ales in ultimul timp cand capete de guvernatori au inceput sa cada atat pe langa noi (Ungaria) cat si prin alte locuri (Marea Britanie, Japonia), frica de detronare este un “factor” care cam suprascrie orice alti factori care decid cursul; acest nescris “gentleman agreement” intre BNR si politicieni este poate secretul rezistentei in scaun a lui Isarescu; orice noua putere stie ca Isarescu sta cuminte in banca lui si nu le face probleme cand vin alegerile, prin urmare Isarescu ramane guvernator pe viata;
  • obtinerea de niscavai profit dupa posibilitati si ajustarea rezervelor in vederea controlului viitor al pietei; in momentele de calm pe piata, BNR intervine in sus sau in jos, dupa cum are nevoie sa isi refaca rezerva de euro, caci lei oricum poate produce cand vrea cat vrea;

Pe langa aceste principii oarecum proactive, evident BNR-ul reactioneaza la:

  • socuri de moment externe care vin din schimbari majore pe plan international si provoaca exodul rapid al fondurilor speculative sau taie drastic intrarile de capital in contextul setei de creditare a statului;
  • socuri produse de tensiuni politice interne care sperie unii investitori sau determina companiile interne si investitorii sa se orienteze rapid catre o anumita valuta in detrimentul leului;
  • controlarea efectelor altor masuri pe care BNR le ia in domeniul reglementarii si al parghiilor menite sa “ofere lichiditate” si sa asigure “stabilitatea sistemului bancar”; de exemplu, scaderea dobandei de referinta, cu siguranta goneste investitorii in leu, prin urmare cursul creste si daca creste prea rapid, BNR intervine; cat despre cresterea creditelor neperformante si cat se strofoaca BNR-ul sa ascunda efectele “sub pres”, asta e alta discutie, dar evident ca cursul este secundar daca e vreo problema; simplul fapt ca Isarescu se poate gandi sa mareasca peste noapte rezervele tocmai cand unele banci mama s-ar grabi sa isi retraga niscavai dividende, cu siguranta duce cursul in sus, si astfel BNR trebuie sa intervina; astfel BNR controleaza indirect macar pe moment iesirile de capital, dar asta are un cost. Din nou poker …

In general insa, BNR are grija ca leul sa nu se deprecieze prea mult, caci presiunea cam in directia asta este. Rareori BNR este nevoita sa cumpere euro pentru a stopa aprecierea necontrolata a leului, mai ales pentru ca asta nu se intampla prea des, in ciuda razboiului valutar mondial si a deprecierii controlate a valutelor importante in lume. Puseurile de export ale Daciei (desi ma indoiesc ca banii intra dintr-odata) ca si asaltul cumparatorilor de obligatiuni in lei, sunt ocazionale. Vom astepta probabil ca americanii sa tipareasca inca cateva zeci de trilioane ca sa ne ingrijoram ca leul se va intari fata de euro.

Sper ca am reusit pana acum sa prezint sumar o imagine a politicii monetare pe care o face BNR-ul. Sa facem acum cateva speculatii despre ce ar insemna ca aceste politici sa fie implementate de forurile respective si pe alte piete ale economiei, cum ar fi de exemplu piata vinului, piata fortei de munca sau piata energiei. Speculatiile bineinteles ca sunt “subtiri” si nu mi-am stors prea mult capul sa fac “translatia” cat mai realista, deoarece nu asta urmaresc. Ce urmaresc eu este sa demonstrez cat de penibila, anti-capitalista, anti piata-libera, anacronica si expusa riscurilor unor manipularii gresite cu consecinte grave este aceasta politica. Asta fara sa mai luam in discutie eventualele riscuri ale influentarii si controlarii corupte ale acestei politici in vederea favorizarii unor actori. Sutem naivi daca credem ca pe o piata de miliarde de euro nu exista presiuni in aceasta directie. Daca un dispozitiv de spionaj modern care “suge” tot ce se poate de la conacul lui Isarescu costa cateva zeci de mii de euro, oare un investitor care ruleaza cateva miliarde de euro ar fi prost sa nu se gandeasca ca poate Isarescu cand face o degustare cu Vasilescu la conac, nu le scapa lor nici un cuvant de incotro au de gand sa duca cursul maine? In vino veritas …

Sa luam asadar in considerare piata vinului. Dupa cum stim in Romania se produce destul de mult vin si in ultimul timp, noi jucatori au intrat cu preturi de dumping pe piata vinului, atat de la noi cat si din UE. Mai exact, SUA (California), Noua Zeelanda, Australia, Chile si chiar China au podgorii imense si productii asemenea si se lupta cu producatorii traditionali pentru cota de piata. Pentru asta practica preturi de dumping – neprofitabile – pentru a obisnui clientii cu preturi mici si pentru a duce in faliment competitorii. Pe de o parte fac dumping la preturi si pe de alta chinezii cumpara podgorii in Franta. Desi acum ii costa, investitia lor va da rezultate pe termen lung. In acest context international, vinul romanesc se lupta cu disperare sa isi mentina macar o felie pe piata romaneasca, ca sa nu mai zicem ca la export, abia am scos capul. Deci daca ar fi sa aplicam principiile politicii monetare ale BNR-ului pe piata vinului ne-am trezi in situatia de a fi nevoiti sa reducem cumva importurile de vinuri si prin urmare fie ar trebui sa bagam tarife vamale, fie sa limitam la o anumita cantitate volumul importurilor, fie sa oferim subventii producatorilor locali. Cum sa poti face asta insa in UE, in ziua de azi, in capitalism si in piata libera? Nici macar nu ai voie sa ajuti producatorii romani cu subventii altele decat cele de care au parte toti europenii, adica si francezii si spaniolii sau italienii. Dar chiar si asa, ce te faci cu noii veniti (SUA, China, Chile etc). Pe de alta parte, ce sens ar avea sa luam dreptul romanilor de a bea vin ieftin si bun chiar daca este din export. Este imposibil sa decizi daca e mai bine sa restrictionezi importurile in detrimentul producatorilor locali, daca luam in considerare dreptul consumatorilor de a avea accesul la produse ieftine si bune, fie ele si din strainatate. Asadar, pe piata vinului aplicarea principiilor aplicate de BNR pe piata monetara ar fi total absurd si total antieconomic. Pentru a ajuta eficient si durabil sectorul viticol, ar fi nevoie fie de cresterea puterii de cumparare a romanilor si poate de stimularea invatamantului in domeniul viticulturii, in ideea de a produce specialisti care sa vina in intampinarea nevoilor acestui sector. In nici un caz insa nu ar fi realiste tarifele vamale sau alte subventii deoarece suntem membri UE si daca la politica monetara europenii ne-au lasat sa avem independenta, in ceea ce priveste comertul si agricultura, trebuie sa ne aliniem strict la cerintele UE. Ca o mica paranteza, agricultura in UE e oricum data peste cap din cauza proastelor reglementari si interventionismului stupid. Aceste disfunctionalitati au dus ca in prezent UE sa ramana mult in urma in ceea ce priveste productia si sa avem astfel probleme serioase privind securitatea alimentara. Adica papica. Altfel spus, asa cum BNR face varza sistemul bancar romanesc, la nivelul UE desi politica agrara a fost mult mai orientata spre principii de piata libera si capitalism, chiar si cu interventionism mai putin, tot s-a ajuns la disfunctionalitati care nici macar nu sunt prea legate de actuala depresiune economica mondiala. In China insa unde capitalismul este in floare, piata vinului sta cu totul altfel …

Sa trecem acum la piata fortei de munca. Dupa cum bine stim, Romania sufera de o hemoragie in ceea ce priveste exodul capetelor. Multi romani profesionisti s-au scarbit atat de mult de coruptia si hotia din tara noastra incat si-au luat talpasita si pleaca in afara. Dar nu doar specialistii, ci tot romanul tanjeste dupa un loc de munca in UE, oriunde, caci la noi nu exista locuri de munca iar cele care exista sunt prost platite. Asadar, ce ar face Isarescu daca ar fi Ministrul Muncii, cum ar face el “macrostabilitate” pe piata fortei de munca? Din start, fiind membri UE, ni se pare absurd sa aducem in discutie taierea dreptului oricarui roman de a pleca si a munci in strainatate. Oare ce “masuri de control” ar aplica Isarescu? Optiunile ar fi: interzicerea plecarii, marirea salariilor, oferirea de locuri de munca la stat, impunerea unei taxe pentru cei care vor sa plece la munca in afara. Suna cam toate aiuristic, nu ai cum sa faci asa ceva. Reglarea pietei fortei de munca nu este deloc usoara si nu e o treaba care mai poate fi facuta fiind membri UE. Dezvoltarea sustenabila, cresterea productivitatii, restructurarea statului si oferirea de servicii sociale similare cu cele oferite prin alte parti, dezvoltarea accelerata a economie ar fi singurii factori care ar duce la reglarea lucrurilor pe piata muncii, extrem de “volatila”. Iata deci cum problemele sunt strans legate intre ele si doar masuri de reglementare aiuristice, copiate din principiile politicii monetare a BNR-ului – care oricum nu pot fi implementate – nu ar putea sa ajute aceasta piata.

Cat despre piata energiei ce sa mai zicem? Daca ar fi sa aplicam aici “tehnicile” BNR, am avea un fel de ANRE care insa ar avea capacitatea sa manipuleze pretul energiei si sa il mentina jos astfel incat cetatenii sa poata plati in continuare facturile la curent si la gaze. Nu ar mai sari pretul benzinei ca barza in sus atunci cand pretul petrolului ar exploda, caci  acest ANRE a la BNR ar functiona ca un buffer care ar prelua tensiunile si astfel am fi feriti de mari surprize. Problema ar fi insa ca daca banii pot fi tipariti, energia nu poate sa fie produsa fara costuri. In domeniul energiei, in ultimul timp productia la noi a crescut foarte mult in timp ce consumul – avand in vedere criza economica – a scazut foarte mult. Prin urmare, producatorii romani se indreapta inspre export. Aceasta este evident un mare dezavantaj pentru consumatorul roman care plateste preturi la nivel european. Un ANRE a la BNR ar lua masuri drastice ca sa impiedice aceste exporturi si ar impune producatorilor ca daca vor sa exporte, sa vanda la preturi mai mici si consumatorului roman. Acelasi lucru face BNR-ul cand cursul incearca sa o ia in sus, dar guvernul are nevoie de finantare urgenta si prin urmare stiind ca Ministerul Finantelor va face o achizitie importanta de valuta, BNR-ul are grija ca cursul sa ramana stabil. Deci in domeniul energiei, desi oricum in prezent nu avem o piata libera si sunt multe hibe si aici, daca s-ar aplica principiile monetare al BNR-ului. efectele asupra oamenilor si afacerilor ar fi extraordinare: pretul la energie ar fi mult mai mic, romanii ar plati mai putin pentru gaze. S-ar vedea asta intr-adevar in declaratiile de profit ale firmelor, dar asta e problema lor. In paranteza fiind spus, ungurii de exemplu au facut asta si in timp ce la noi se scumpesc utilitatile la ei se ieftinesc. Evident, un pas inspre bine in domeniul energetic ar fi macar impunerea unei pieti libere, dar deja e prea tarziu asta avand in vedere felul cum s-a facut privatizarea marilor jucatori. Iata deci un domeniu in care principiile politicii monetare ale BNR-ului ar avea niscavai rezultate bune, chiar daca pretul platit ar fi lipsa unei piete libere. Dar avand in vedere specificul pietei si importanta strategica a acestui domeniu, poate ca o politica anti-capitalista si anti-piata libera, ar fi acceptabila pe acesta piata. Dar asa ceva nu vom vedea prea curand in Romania: ca principiile de reglementare ale unei piete sa favorizeze si sa protejeze consumatorul sau sa stimuleze dezvoltarea economica.

Evident, toata teza mea ca politica monetara a BNR-ului ar trebui sa fie capitalista si sa favorizeze piata libera si nu bazata pe voia unui singur om, poate fi pusa la zid de argumentul ca piata monetara este una strategica si are anumite particularitati. Asta poate voi trata intr-un alt articol, deocamdata spun ca bulgarii care mananca multi castraveti nu sunt de acord si ei au reglat lucrurile mult mai simplu si mai eficient. Au un consiliu valutar care se intalneste de vreo 2-3 ori pe ani si stabileste cursul levei. Astfel toti oamenii stiu o treaba, firmele stiu sa isi regleze bine costurile, nu sunt la voia intamplari si nu trebuie sa invete tehnici avansate de hedging doar ca sa nu se arda la partida de poker a BNR-ului cu speculatorii. In plus, cursul fiind controlat, speculatorii nici nu sunt deloc interesati de Bulgaria. E adevarat insa ca consiliul ala trebuie sa fie toba de economie si sa faca studii si analize multe inainte de a stabili un curs, altfel apar probleme.

In final as mai sublinia doar ca pietele “flotante” sunt pentru speculanti precum gramezile de rahat pentru muste. De aici isi storc ei profiturile, caci altceva nu prea a mai ramas de speculat dupa spargerea bulei imobiliarelor si a creditelor. Banii gratuiti tipariti de americani, japonezi s.a. ajung in asa numitele hedge-funds (desi cam toti fac asta acum) care speculeaza in zonele de risc unde dobanzile sunt mai mari in tentativa de a face profit cat mai mare si cat mai repede. Fenomentul se numeste “carry trade” si este destul de cunoscut pana si de pensionarii de la BNR. Mai nou insa, avand in vedere razboiul valutar acut, pe fondul depresiunii economice si lipsa altor optiuni de a face profit, principala “actiune” se duce pe acele monede care au cursul “flotant”. Noi suntem o piata mica in acest razboi si ne luptam aiurea cand am putea sa stam cuminti in banca noastra, cum fac bulgarii. Insa noi suntem mai breji si Isarescu in care avem atata incredere e mai destept decat cei ca Soros care manipuleaza miliarde si pot sa dea jos peste noapte cu moneda unei tari daca isi pun mintea. Faza nasoala e ca greselile lui Isarescu ne costa pe noi toti, chiar daca BNR se lauda ca are trezorerie proprie si nu ia bani de la guvern. Nici nu are nevoie daca oricum poate tipari dupa cum doreste atunti cand isi fura tzepe. Mai conteaza ca nu atingem “tinta de inflatie”? Nu o sa ii mai aleaga populatia la alegerile urmatoare?

1 10 11 12 13 14 20