Elon Musk – profetul care strigă în pustie

Elon predicts that artificial intelligence will be the “most likely cause of WW3”

Elon Musk a făcut noi declarații legate de spaimele lui față de Inteligența Artificială. Spaime care nu sunt noi, Elon fiind fondatorul unei organizații care încearcă să controleze cumva dezvoltarea IA astfel încât roboții să nu cucerească omenirea (prea curând).

Că Elon Musk este un vizionar este puțin spus. Paypal, Tesla, Space-X sunt doar câteva dintre brandurile al căror tătic este. Este evident că Elon nu este doar un geek care a dat lovitura o dată sau de două ori sau nici măcar un business guru ca Steve Jobs care a îmbăcat cu spoială argintie o tehnologie deja existentă și a vîndut-o la supra-preț. Elon Musk este deja disruptor în mai multe domenii dintre care unul de mare interes pentru armata: rachetele spațiale. De unde putem deduce că Elon are acces ușor la guvernul SUA sau este oricum monitorizat, dacă nu este deja angajat al armatei SUA care este compania cu cei mai mulți bani și cu cea mai mare putere, putând dispune discreționar de orice resursă, de orice formă ar fi ea, mai ales pe teritoriul SUA.

“Guvernele nu trebuie să respecte legile normale. Ele vor obține IA dezvoltată de companii cu pistolul la tâmplă dacă ar fi cazul”. Dacă o astfel de declarație ar fi venit din partea unui neica-nimeni blogger pe teme IA sau chiar specialist în domeniu, nu ar fi fost nimic. Dar venind din partea lui Elon, lasă loc de multe înterbări. Declarația a venit ca un răspuns la un tweet: “Guvernele nu se pricep la IA, o corporație va construi o armată care va învinge”.

Avem deci câteva premize:

1) Elon Musk are acces la tehnologie de cel mai înalt nivel, mai ales în domeniul IA; având în vedere complexitatea unei mașini autonome și miza care se află în joc (dominația totală a segmentui auto dar nu numai), se înțelege că frontul de bătălie IA din domeniul auto este probabil depășit doar de cercetările militare.

2) Nu e far-stretch să presupunem că Tesla a avut ceva inovații în domeniu dintre care unele poate chiar au atras atentia DOD. Da, Google pare a fi în top, achiziția Boston Dynamics fiind un indiciu, dar și puterea financiară și capacitatea tehnologică extensivă a Google.

Nu de puține ori, marile salturi în orice domeniu le fac nu echipele cele mai finanțate cu resursele cele mai puternice, ci unele genii individuale cu viziune, motivație și … noroc. S-a întâmplat și cu Manhattan Project și cu Linux și cu Google (inițial) și chiar cu Windows-ul lui Gates.

Acum se pune întrebarea. Oare i-a scăpat păsărica lui Elon cu tweet-ul ala? Altfel, dacă Elon vorbește aiurea, nu e atent și doar face gargară ieftină, chiar nu realizează că bombele lui sunt totuși cam SF dacă nu cumva chiar au ceva acoperire?

In his latest frightening/entertaining (depending on one’s viewpoint) tweet storm, Elon predicts that artificial intelligence will be the “most likely cause of WW3” and that robots may actually initiate the outbreak of a global war if they decide that a “prepemptive strike is most probable path to victory.” (sursa)

Atrag atenția că a fi gică contra IA-ului nu e o modă și pentru Elon ar fi foarte ușor să stea în banca lui și să facă rachete spre Marte sau mașini electrice cool. Elon are însă copii, e familist convins și e preocupat de viitor. Nu e doar un vizionar, este și un tată și nu consuma marihuana și nici dependent de twitter. Cuvintele lui trebuie luate cu cea mai mare seriozitate, deși oricum resistence is futile, mai ales pentru noi omul de rând. Sau oare nu este?

Jordan Peterson

Biblia face inca furori in lumea moderna la cele mai inalte niveluri. Din departata Canada – fantasia multi-culturalismului si a politicii corecte – un profesor de psihologie cu un CV si o personalitate exploziva, face cursuri online despre Biblie dintr-o perspectiva psihologica dar si antropologica.

Pe langa aceste activitati “periculoase”, Peterson mai este “vinovat” deoarece nu accepta multitudinea de genuri si contesta stiintific teoria “identitatii”. Evident ca masurile de cenzurare din partea “mainstream”-ului, nu-l fac decat si mai popular.

Personal, nu aveam habar de el pana nu am aflat ca Goolag i-a blocat contul, ceea ce m-a facut curios. Inca il analizez, dar omul pare un geniu al argumentarii si al logicii. Discursul sau atrage inevitabil si provoaca. Consumati-l cat timp mai putem.

Singularitate înainte de Apocalipsă?

Singularitatea este considerată în general punctul în care inteligența artificială atinge sau depășește inteligența omului. Bineînțeles, asta nu se poate întâmpla decât după ce IA va dobândi conștiința de sine (sau cel puțin un fel de identitate). Bineînțeles, dacă vorbim de “un fel de” putem include multe, inclusiv o rețea neuronală care învață “să fie conștientă” prin imitație.

Pentru aceasta nu este nevoie de nicio mare invenție în IA sau de un mare pas înainte, ci așa cum recunoașterea imaginilor, a devenit posibila prin simpla creștere a puterii de calcul folosind teorii și algoritmi din anii 70-80 din domeniul rețelelor neuronale, tot așa nu excludem ca o dezvoltare a unei identității artificială poate fi realizată doar prin creșterea capacității de calcul sau măcare a capacițătii de seturi de învățare. Așa cum recunoașterea vocii sau a fețelor și nenumăratele noi aplicații nu sunt decât o un fel de rulare a programelor vechi pe calculatoare de putere mult mai mare care legate în rețea pot face chestii mult mai puternice și pasul către singularitate poate fi unul extrem de rapid și poate să vină peste noapte fără niciun semn.

Deși singularitatea este de departe cel mai hype topic cu privire la IA, să ne detașăm puțin și să încercăm să elaboram puțin spațiul riscurilor deoarece după părerea mea este mult mai probabil ca înainte de un război a la Robocop între oameni și IA vor fi multe alte probleme de rezolvat și este mult mai probabil ca riscurile existențiale să vină cu mult înainte de singularitate, aceasta nefiind altceva decât finalul fatal când toate celelalte hopuri au fost trecute.

Sunt însă câțiva care mai glumesc că singularitatea nu trebuie neapărat să ne fie fatală și că omul ar putea coexista cu alte tipuri de inteligență, că IA ne-ar trata ca pe niște animale de companie interesante de care ar avea grija cu delicatețe etc. Cât de naivi să fie să poate crede într-un astfel de scenariu: singura certitudine pe care o putem avea în cazul singularității este că omul va fi dominat fie de IA fie de un nou supra-om augmentat (să-i zicem așa).

IA a ajuns în prezent la recunoașterea imaginilor / formelor / patternurilor în seturile de date, învățare de procese și chiar învățare de jocuri în care spațiul rezultatelor nu este unul finit ci în cazul omului este folosită intuiția și experiența. Am dat în articolul trecut exemplul unui program de poker care i-a bătut pe jucătorii de nivel internațional la o variantă de poker extrem de puțin … matematică ci mai degrabă bazată pe teoria jocurilor. Poate însă, primul exemplu de IA care nu dă rezultate precise ci se bazează pe multe presupuneri extrase dintr-un set variat și neomogen de informații este motorul de căutare Google. Și toți știm că face o treabă extrem de bună. Google nu caută doar cuvinte cheie ci încearcă la textul introdus de noi să găsească o ontologie (domeniu, tip de căutare), să stabilească un context (locație, sezon, istoric, cookie-uri) și apoi să ghicească cât mai bine ce avem noi în cap când căutăm ceva, comparând cu alte căutari ale altor utilizatori.

Cel mai mare hop al IA actual este paradoxal tocmai modul în care învață omul. Oricât de interesante sunt rețelele neuronale și oricât de mult ar predinde unii cercetători că imită creierul uman, nu este nimic mai departe de adevăr decât a compara creierul omului cu o rețea neuronală sau cu orice alt tip de model. Profesorul Andrew Ng spunea sincer într-un curs introductiv în IA la Stanfod că nu știm cum gândește omul – zicea asta comentând temerile oamenilor cu privire la riscurile singularității.

Dar dacă modelarea creierului / gândirii par încă departe, se pare că cele mai mari progrese actuale s-au făcut nu imitând gândirea umană ci lăsând computerul să-și dezvolte singur modul de gândire. Și nu doar în cadrul rețelelor neuronale. Este uimitor ca programator să realizezi un program, să îl lași să se antreneze singur jucând program vs program, tu doar să îi dai câteva mici reguli și să îi spui la ce rezultat vrei să ajungi și programul să poată face asta singur, fără ca tu să ai habar cum funcționează și de ce a ales o variantă și nu alta.

Din acest motiv, lucrurile par deja cumva scăpate de sub control. În condițiile în care există mașini pe care le poți învăța cum să opereze într-un mediu (mai mult sau mai puțin complex), cum să învețe și ce trebuie să facă, trecerea de la rezultate infime cum ar fi recunoașterea fețelor până la schimbarea opiniei publice cu privire la un candidat politic, este doar chestiune de configurare a acelui program.

Sper că m-am făcut deja înțeles de ce pe măsură ce noile jucării de gândit realizate în anii recenți vor începe să fie puse la muncă, societatea umană va trece printr-un șoc extrem de puternic. Iar pierdea locurilor de muncă în fața roboților este deja o problema infimă comparativ cu altele care vedem că se prevăd la orizont.

Nu am amintit degeaba alegerile politice: exista o teorie că succesul lui Trump în alegeri se datorează unei companii de data mining care a analizat în amănunt trenduri și topicuri de interes în rândul electorilor lui Trump și folosind de aceste informații, cu ajutorul rușilor care ar fi plantat câte o știre două pe ici pe colo, targetat, în locurile recomandate de sistem, dar și folosind alte unelte de comunicare, au reușit să întoarcă foaia într-un număr util de circumscripții electorale garandând astfel victoria lui Trump.

Reactivitate vs proactivitate împotriva roboților ucigași

Elon Musk este convins ca inteligența artificială nu doar că va produce unde de șoc pe piața muncii, dar și că va ucide oameni pe stradă înainte să fie reglementată cum trebuie. O oarecare reglementare pe unele domenii există și se fac pași. Un exemplu ar fi mașinile autonome. Însă reglementarea acolo este împinsă de progresele făcute și de nevoia de a crea un cadru cât mai propice dezvoltării domeniului, considerat un pas înainte important.

Elon Musk mai consideră de asemenea că trebuie urgent adoptată o atitudine cât mai proactivă cu privire la dezvoltarea IA din cauza riscurilor. Ne aflăm într-un moment în care tehnologiile IA determină supraviețuirea unei companii. Toți fac asta și cine rămâne în urmă va fi eliminat, iar cine are cel mai mic avantaj poate să domine total un segment sau poate să capete poziții dominante uimitoare, de neconceput chiar în lumea de astăzi a mega-corporațiilor internaționale.

Să presupunem prin absurd că o companie inventează un robot care poate face orice sarcina este învățat, echivalentă capacității de percepție a mediului și de comunicare cu mediul unui copil de 5 ani, însă fără riscurile asociate în sensul docilității și a siguranței dar cu o memorie și putere de calcul sporită.

Un copil de 5 ani înțelege imens din lumea din jur, știe unde se află, recunoaște persoanele, înțelege unele proceduri, poate îndeplini multe sarcini independent cu puțină învățare.

Acest robot ar putea să se ocupe de sarcini cum ar fi curățenia în casă, diverse sarcini gospodărești, aranjarea produselor la rafturi în hypermarketuri, munca agricolă, etc. Lista de aplicabilitate ar fi nelimitată și cu sigurantă compania nu ar face față la producție mai ales dacă produsul nu va avea un preț prohibitiv.

Este îndeajuns să ne gândim la mașinile Tesla ca un prototip de robot (având în vedere autonomia) și să vedem cum cererea este cu mult mai mare peste capacitatea de producție, pentru a înțelege că acea companie va domina lumea total. Un astfel de robot, ar putea fi chiar baza de dezvoltare a unor fabrici de construcție de alți roboți și ar putea cu costuri minime să permită creșterea rapidă a capacității de producție – principala limitare în prezent a companiei lui Musk.

Principala dilemă care se pune în țările dezvoltate (căci la noi subiectul #1 e salariul minim și impozitele) este ce atitudine să se adopte cu privire la IA. O reglementare prea strictă ar inhiba dezvoltarea. Una prea laxă, ar putea de asemenea dăuna din mai multe motive. Primul ar fi riscurile pentru populație (de exemplu, dacă s-ar da drumul la mașini autonome înainte de vreme, daunele ar putea fi catastrofale și ar crea un curent împotriva extrem de puternic) și al doilea ar fi riscurile pe termen lung ca o luptă acerbă nereglementată între marile companii să ducă la dezvoltarea de tehnologii prea puternice care folosite malefic sau accidental ar putea produce catastrofe.

Asupra acestui din urmă punct atrage atenția și Musk. Să ne imaginăm că o companie care cercetează IA poate inventa un bot care poate comenta pe forumuri (sau rețele sociale) la un nivel extrem de avansat și cu capacități de argumentare puternice care nu doar că nu s-ar prezenta a fi bot, dar ar fi adaptabil la mediu, ar înțelege contextul, ar folosi meta-informații pentru a cunoaște publicul din acel mediu și ar putea fi un puternic formator de opinie. The Ultimate Propaganda Machine! Fără o reglementare corespunzătoare, internetul și rețelele sociale ar ajunge un mare câmp de bătălie între diverse centre de putere care ar putea manipula populația la un nivel inimaginabil. Fake news din ziua de astăzi sunt nimica toată pe lângă o lume virtuală în care boții te pot convinge că nu sunt boți. O astfel de unealtă ar putea produce războaie, crize sociale și aharhie. Mai e nevoie să continui cu alte exemple?

În final, vă las cu un reportaj despre un AI care a învățat poker și bate profesioniștii la cel mai complicat tip de poker.

Fake News la Digi24: baze extraterestre pe Lună

Calitatea presei mainstream românești lasă încă de dorit chiar și acolo unde banii nu sunt o problemă cum este cazul trustului RCS-RDS care câștigă pe seama imperiului de internet prin cablu construit pe fundația monopolului oferit de stat acestei companii în diverse zone ale țării unde încă de la început RDS nu a avut competiție ceea ce i-a facilitat creșterea spectaculoasă.

Dacă alte posturi TV au un specific și sunt construite pe modelul de tabloid, Digi 24 avea totuși o altă pretenție. Știri ca asta cu bazele extraterestre pe Lună nu ar părea ciudat pe site-ul RTV, B1 sau chiar pe Adevărul. Fuga după clikuri face ca majoritatea site-urilor de știri să conțină 50% pornografie, 25% groază și teroare , 20% breaking news, 4% modă și 1% știri. Grosul articolelor este constituit din traduceri și preluări, conținut original fiind aproape null sau în cel mai fericit caz preluat de la site-uri partenere din același rețea care însă probabil și ele fabrica contentul tot pe banda, pe bază de traduceri.

De ce nu pot exista baze extraterestre pe Lună?

Dacă negarea aselenizării americanilor pe  Luna este o teorie a conspirației clasică, recurentă și la care apelează orice outlet de “știri” când nu se întâmplă mai nimic și trebuie realizată norma de clickuri, bazele extraterestre pe Lună sunt o teorie a conspirației de 100 de ori mai tembelă și fără nicio tangență cu realitatea nici măcar la nivel conspirativ.

În primul rând, nu are nici un sens ca extratereștrii să aibă o bază ascunsă pe Lună. Ce să facă acolo? Să ne urmărească? De ce? Să ne fure tehnologia? Deci extratereștrii au descoperit călătoriile interstelare cu nave care probabil depășesc viteza luminii – altfel ar fi foarte greu – și stau să ne spioneze pe noi, ascunși?

Dacă totuși ar vrea să ne urmărească doar ca să se distreze, cum de i-au lăsat pe americani să-i deconspire? O misiune atât de periculoasă, călătorii de la sute de ani lumină, bază pe un satelit îndepărtat, plasată pe partea ascunsă, bine camuflată ca să nu poată fi descoperită și tu îi lași pe americani să se plimbe pe-acolo, nu ești în stare să faci un mic scrambling sau să lansezi o mică rachetă în spațiu care să îți asigure secretul de o importanță interstelară …

Un amănunt amuzant al gogoșii este acelă că tocmai NASA ascunde. Deci dacă avem un prim nivel al prostiei prin presupunerea că există extratereștrii – deocamdată știința serioasă nu doar că le neagă existența ci demonstrează infima posibilitate ca viața să existe (vezi cel putin Paradoxul Fermi, sau fine tuning – denumirea discretă pe care o dă știința ideii de Dumnezeu) – și dacă al doilea nivel ar fi că aceștia vor să rămână ne-descoperiți, prin urmare se ascund tocmai în zona ascunsă a lunii, din toată această schemă, prostia maximă este aceea că NASA vrea să țină ascuns. Existența unei baze extraterestre pe lună ar face probabil ca bugetul NASA să fie prioritar în SUA și să depășească bugetul armatei. SUA ar începe urgent dezvoltarea unei flote stelare care să fie gata să îi apere pe americani de extratereștri deoarece prima premiză este evident aceea că sunt ostili și chiar dacă nu sunt ostili, nu strică un dușman în plus care să dea de muncă complexului militar-indistrial care conduce SUA.

Știrea în sine este un exemplu de click-bait reușit având nenumărate ingrediente picante: extratereștri, bază pe lună, secret, NASA și chiar rușii. Senzaționalul fantasmagoric se vinde foarte bine și Youtube-ul este plin de prostii de orice natură. Faptul ca “editorii” Digi 24 tatonează cu modelul de tabloid este încă o dovadă că câinele se întoarce la vărsătura lui, chiar dacă are covrigi în coadă. Altfel zis, papagalii vorbitori (sau scriitori de data asta) preferă să imite înjurături nu să compună cântece ca alte păsărele. Căci a  crea până și o propoziție originală necesită efort intelectual de care papagalii de la Digi24 nu sunt în stare, după cum putem vedea și în cazul de față.

Uniunea Salvați Sodomia – sub semnul curcubeului

Nu am urmarit frecusurile din USR si nu aveam habar de ce se tot intampla intr-acest partid cu potential de tumoara canceroasa similara PCR-ului din anii interbelici.

Cu surpindere am alfat ca USR a renuntat la Nicu-Nicusor-Dan – faimosul personaj al unui clip viral pe Youtube – pe motiv ca USR prefera mai mult sa lupte pentru drepturile homosexualilor decat pentru pastrarea presedintelui, fondatorului si figurii celei mai cunoscute din partid.

Acest partid spun ca este precum o tumora pentru ca vine sa se hraneasca pe un organism social cu sistemul imunitar total distrus. Eu nu inteleg cum acest partid a ajuns la asemenea cote si cum pot sa existe atat de multi idioti folositori mai ales in randul intelighentiei romanesti care sa se inhaiteasca la un partid fara coloana, fara program si mai ales fara personalitati.

Sa zicem ca fara personalitati ar mai merge, avand in vedere dezastrul pe care il lasa in urma tovarasii la cateva decenii bune de la necaderea dracului rosu. Insa fara un program clar este de neinteles ca oamenii isi pun speranta si ofera un cec in alb unor profitori care nu au decat un singur merit: sunt anonimi si pretind ca vor binele tarii.

Este de inteles dezastrul din clasa politica si faptul ca in Romania nu mai exista sanse de construirea a unui stat indepentent si prosper. Cele doua deziderate au mai ramas importante oricum doar pentru o micro-minoritate a romanilor: multi si-ar vinde si pe mama pentru o marire de salariu si pentru un nivel de trai cat mai ridicat. Independenta statala, nationalismul altfel spus, pare pe cale de disparitie si devinde chiar bau-bau-ul prosperitatii si democratiei in mintea bolnava a unor creiere spalate cum ar fi presedintele Pro-Democratia care apare intr-un clip obsesiv reluat la Digi24 – principalul canal de spalare pe creier a populatiei de pe teritoriu romanesc in pregatirea razboiului cu rusii.

Poate pare conspiratie cand zic asta: Digi24 sa fie proiect american? Sa fie propaganda ieftina? Pai e complicat domn’le de-astea la noi, ca romanii sunt imuni la propaganda si ei oricum sunt cu NATO, deci de ce le-ar fi frica yankeilor ca nu cumva rusii sa prinda radacini pe meleguri mioritice si sa sadeasca in mintea romanului samburele indoieli in vesnicul parteneriat cu Imperiul? EI bine, nu e chiar asa de complicat, mai ales cand pe jumatate oricum multi romani sunt deja spalati pe creier si vad numai idealuri euro-atlantice in fata ochilor, repetand aceeasi poezie stricata: drepturile omului, drepturile minoritatilor, Putin e rau, democratia vine din UE, doar UE ne fereste de coruptie etc.

Rodul unor astfel de propagande obscure in care se pune egal intre democratie si sodomie si intre libertate si cedarea totala a suveranitatii fie la NATO fie la UE sunt si tinerii din USR care multi nici nu stiu in ce s-au bagat, ca sa nu mai zicem de cei care i-au votat. Tentatia unui ciolan frumos este indeajuns deja pentru multi ca sa intre in hora in care s-au bagat si sa adopte mantrele si pozitia corespunzatoare, convinsi fiind ca rasplata “alinierii” lor va veni destul de repede, fie la europene, fie la locale, fie – de ce nu, pentru cei mai rabdatori – la vitoarele alegeri.

Asa se intampla cand cuviosii ortodocsi dorm pe ei si fac pe apoliticii si echidistantii, sperand sa salveze tara mai mult cu rugaciunea (de-ar fi asa) decat cu actiunea. Am mai spus-o si o repet: singura sansa pentru salvarea Romaniei este nasterea unui partid in jurul unei cauze solide, la care adera cat mai multi, cu personalitati cunoscute deja angrenate si care sa aiba scopul principal o singura cauza: apararea traditiei romanesti. Daca aceasta vom reusi, prin simplul fapt ca ne vom regasi pe noi, vom putea sa sarim si toate celelalte hopuri. Coalitia pentru Familie este probabil singura sansa pentru nasterea unui nou partid care sa poata prinde coaja insa din pacate, frecusurile cu referendumul nu au fost inca indeajuns pentru a-i convinge pe toti cei implicati de necesitatea intrarii in politica si a folosirii oportunitatii actuale, care poate fi ultima sansa pentru tara noastra inainte fie de aruncarea in razboiul cu Rusia si sfarsierea totala, fie de dizolvarea in cel de-Al 4-lea Reich.

România – țara mini-vacanțelor

M-am mirat cand ministrul agriculturii dl Deaia a declarat ca oaia e o statuie vie si ca „Lângă oaie găseşti o frunză, lângă frunză nu poţi să găseşti o oaie”. Declaratia a aparut in contextul dezbaterii pornite cu ocazia cautarii unui nou simbol turistic pentru Romania, caci la fiecare remaniere avem parte de noi proiecte si strategii pe termen scurt, mediu si lung.

Mirarea mi-a venit deoarece e la mintea cocosului ca simbolul national al patriei noastre este micul. Intr-adevar transpunerea intr-un logo al acestui minunat simbol poate fi o provocare, dar cum ne-a dovedit Primaria Bucurestiului care a avut un succes rasunator cu relansarea logo-ului Capitalei – operatiune traditionala pentru fiecare nou primar ales – la care relansare a reusit sa dea nu doar un premiu ci chiar mai mult, cauzele acestei situatiuni fiind evident irelevante si le lasam pe seama cartitorilor, un logo de poate face daca stii sa managerezi cum trebuie un concurs.

Ce-i place mai mult romanului decat sa sarbatoreasca cu familia si cu prietenii. Ce sa sarbatoreasca? Orice. Si 1 Iunie. De ce nu? Si cum sarbatorim noi? Cu mici! Daca nu acum, atunci cand, ca daca nu e sarbatoare e de munca si noi romanii muncim cu seriozitate si cu ravna, cu greu reusind sa mai presaram catre un gratarel printre zilele in care muncim ca sclavii pentru corporatii si pentru patronii hapsani care ne asupresc si ne platesc in batjocura.

Nu stiu sa mai existe tari care sa ofere zi libera de Ziua Copilului prin lege la toata lumea (nici macar doar la parinti) si cu atat mai mult nu stiu tara care sa ofere bonus gratuit zile libere daca cumva sarbatorile oficiale “se leaga” cu alte zile libere, astfel incat cine vrea sa poata sa le lege si sa traga o mini-vacanta traditionala cu fiecare sarbatoare in parte: mini-vacanta de Craciun, mini-vacanta de Paste, mini-vacanta de 1 Decembrie, mini-vacanta de 1 Mai, 1 Iunie, Revelion etc.

Care sa fie ratiunea si cat de mare sa fie prostia legiutorilor si conducatorilor care considera ca tara noastra are deja un statut foarte bun, astfel incat oferirea de zile gratuite oamenilor muncii reprezinta ceva firesc, usor de facut si chiar absurd de omis. Ma refer deci la zilele gratuite “bonus” nu la sarbatorile legale.

Cu privire la sarbatorile legale, sunt tari care au mai multe ca noi. Fara sa caut, pot sa spun ca cel putin SUA, Japonia si Germania au probabil mai multe zile libere decat Romania. Am fi deci inclinati sa zicem: pai trebuie sa recuperam. Da, as zice, eu. Trebuie sa recuperam distanta astronomica intre aceste tari si Romania, de aceea ar fi ideal sa avem cat mai putine zile libere si sa muncim mai mult daca mai bine oricum nu putem.

Ajungem acum si la al doilea aspect: energia pe care ne-o tragem din zilele libere. Fie inainte, fie dupa aceste sarbatori nationale, indubitabil romanul are un deficit de ritm: inainte, in expectativa, e deja cu gandul la sarbatoare si face pregatiri. De Craciun, umbla dupa cadouri, cumpara brad, femeile fac prajituri etc. Toti discuta la munca de retete si despre ce cadouri vor sa primeasca si eficienta este evident scazuta. Dupa, povestea este chiar mai tragica: cum majoritatea petrecem fie la tara, fie plecam pe undeva, fie daca stam acasa bem cat cuprinde si ne imbuibam cu mici si gratare, mahmureala si oboseala acumulate in zilele libere ne trece cu greu. Nu este zi mai grea ca ziua dupa o mini-vacanta, mai ales daca reluarea activitatii se face lunea sau se face de toti o data. Caci mai exista unele exceptii …
Sa ajungem acum la situatia din lumea muncii reala, Romania muncitoare adevarata, formata din cei care duc in spate milioanele de bugetari si pensionari si care nu isi permit luxul sa isi ia libere doar cu o cafea data la dom Director sau nu-si permit sa lase munca pe seama colegilor care “preia ei” sarcinile, ca poate si seful oricum nu va veni chiar imediat dupa mini-vacanta. In Romania muncitoare zilele libere sunt o povara: si pentru patroni si pentru muncitori. In primul rand, patronii chiar daca vor sa munceasca, nu prea au cu cine: nu exista posibilitatea sa obligi oamenii sa vina la munca si daca totusi unii accepta, trebuie sa ii platesti dublu. In plus, chiar daca toti oamenii vin la munca si chiar daca ii platesti dublu, poti avea alte probleme daca cumva depinzi de posta, banci sau alte servicii ale statului.

Daca de exemplu, tu esti firma de constructii si faci mentenanta la aparatura in spital, chiar daca vrei sa muncesti, nu poti, deoarece sectia poate fi inchisa si doctorii in cabinetul carora este aparatura poate nu vin la munca si nu poti sa iti desfasori mentenanta. Daca, de exemplu fabrici masini si ai nevoie ca vama sa lucreze ca sa poti trimite un export musai intr-o zi libera, tzeapa. Costul dublu cu salariatii in zilele libere este insa indeajuns pentru a bloca din activitate majoritatea firmelor avand in vedere valoarea adaugata mica si adaosul minim specific lumii afacerilor in tara noastra capitalista, in ciuda acuzatiilor tovarasilor ca firmele din Romania au marje de profit mai mari ca cele din occident care se bat pe procente infime din cauza competitiei. Acesta este insa un alt aspect, pe care poate il vom dezbate alta data cu cifre.

Poate in topul frecatorilor de mangan insa, din randul bugetarilor, sunt parlamentarii. Daca ziua libera este vineri, parlamentarii vor inchide deja activitatea de marti – ca sa poata ajunge acasa, zic ei. Nu exista destrabalare mai mare si iresponsabilitate mai crunta decat in Parlament.

Sa ne intoarcem insa la bugetarii “de rand”. Chiar daca statul da liber unele zile – si de ce nu ar da, omul nu trebuie doar sa munceasca si doua zile pe saptamana sunt prea putine chiar daca Dumnezeu a lasat decat una, azi sunt alte vremuri decat pe vremea lui Adam – exista intr-adevar, pentru zilele “bonus” compensarea care se numeste “recuperare”. Altfel spus, intr-o sambata ulterioara zilelor libere oferite la pachet pentru alcatuirea unei mini-vacante in jurul sarbatorii legale, se cere oficial – si rareori se intampla real – ceea ce se numeste “recuperare”. Evident ca toti am fost elevi si toti stim cum se face recuperarea. Elev fiind, recuperari ignoram si chiar daca poate profesorii veneau la ore, in cel mai rau caz, faceam maxim o ora-doua dupa care plecam in masa spre fericirea profesorilor care neavand obiectul muncii plecau si ei. Nu stiu cum se practica la alte institutii si intreprinderi de stat “recuperarea” insa nu am vazut in viata mea un oficiu postal sau o administratie financiara deschise sambata.

Cel mai mare rau se face insa copiilor. De mici ei sunt invatati ca munca nu trebuie tratata cu seriozitate, ca unde e o zi libera, mai incape una-doua pe langa, ca “recuperarea” conteaza si nu prea, ca e indeajuns sa adoptam formele si ca fondul este irelevant. Asa s-a intamplat si cu copiii astia care au venit din Moldova de peste Prut la Casa Memoriala Ioan Creanga. Dar nu doar de peste Prut ci si din alte locuri de prin Romania in care profesorii lor nu au auzit inca ca 1 Iunie e sarbatoare nationala si mini-vacanta oficiala, prin urmare toata Romania e la gratar. Din fericire insa, dupa cum stim din experienta, acesti copii cand vor ajunge la spalat de vase si cules de capsuni in occident, fara nici o zi de weekend libera cand e de munca, isi vor aminti cu placere de mini-vacantele de cand erau ei copii, cat de dese erau ele, cat de indulgenti si toleranti erau profesorii si cat de frumoasa era viata de copil.

Este WannaCry cântecul de lebădă al Bitcoin-ului?

Efectele WannaCry inca nu s-au terminat si e posibil ca prima “rafala” sa fie doar un mic test demo, atacuri mult mai puterice urmand sa loveasca. Voi face totusi un mic istoric al WannaCry-ului si recentei infectii.

Acum ceva timp (2-3 saptamani din ce-mi aduc eu vag aminte) un grup de hackeri a publicat cateva unelte folosite de NSA care exploatau unele vulnerabilitati ale sistemului de operare Windows – dar nu numai – inca ne…”reparate” de Microsoft. Oficial Microsoft nu a declarat decat ca multe dintre vulnerabiliti erau rezolvate de mult timp si putinii specialisti care au putut formula o opinie (putini la care am ajuns noi, existand evident multi specialisti in acest domeniu) au declarat ca este sub semnul intrebarii daca uneltele facute publice chiar sunt eficiente sau sunt doar inca o miscare de distragere a atentiei publicului de al chestiunile de zi cu zi din politichia Imperiului unde Trump mai are uneori obiceiul sa lanseze rachete atunci cand scade in sondajele de popularitate.

Acum, la ceva timp dupa acest incident, avem a face cu WannaCry care este pus pe seamna acelor “leak-uri” de la NSA. Opinia formulata cu ocazia acestui atac ar fi ca hackerii s-au folosit de acele unelte  si de “gaurile” deconspirate pentru a intra in sisteme si pentru a face ce au facut. Este greu insa sa spunem cu certitudine da sau nu, asa este, hackerii s-au folosit de acele unelte si Microsoft a gresit ca nu a rezolvat bug-urile imediat ce au aparut publice. WannaCry poate pur si simplu sa fie un malware mai eficient ca altele dinainte si sa nu foloseasca nimic din leak-ul anterior.

Publicarea unor vulnerabilitati inainte de anunta compania victima este un faux pas in lumea hackerilor, insa de ceva vreme pana si hackerii au cam renuntat la bunele maniere. In vremurile onorabile ale hackingului in care 99% dintre hackeri practicau hackingul din pasiune si pentru ca patrunderea in sisteme interzise era o provocare, rareori vulnerabilitatile erau facute publice cu scopul de a face rau. Daca se intampla asta – extrem de rar – era doar pentru a pedepsi acea companie pentru anume fapte.

Pe langa hackerii “gri” care desi actioneaza ilegal, nu cauta raul in sine, evident ca au existat hackeri black-hat tot timpul, prin black-hat intelegand urmarirea de scopuri rele in sine, imorale, raufacatoare.

Ceea ce s-a intamplat cu publicarea informatiilor NSA este extrem de ciudat si rar intalnit: un grup de hackeri a facut public aceste informatii. Care sa fii fost scopul? Daca hackerii erau raufacatori si aveau doar scopuri comerciale, foloseau uneltele in scop propriu si nu le faceau publice, mai ales ca prin aceasta masura atrageau atentia companiilor target (Microsoft) care urmau sa repare “gaurile”. Daca hackerii doreau doar sa arate ca NSA-ul isi baga nasul unde nu ii e treaba, gestul lor este infantil: cine nu stie ce face NSA si cine nu mai crede in ziua de astazi ca oricum probabil NSA nici nu are nevoie de backdoruri pentru a avea acces la toate calculatoarele conectate la Internet (si nu numai) si o poate face probabil folosind chiar mijloacele companiilor mama (Microsoft, Google , Facebook). Au mai fost unele speculatii “far fetched” cum ca deconspirarea ar fi fost o miscare de manipulare provocata tocmai de NSA care ar fi dorit sa arate ca nu colaboreaza direct cu companiile pentru accesarea sistemelor ci are nevoie – ca toata lumea – de backdoor-uri, exploit-uri si tool-uri de hacking. Actul publicarii are deci o cheie greu de citit. Poate cea mai plauzibila varianta ar fi bunavointa unor hackeri care au dorit sa impartasasca cu hackerii din intreaga lume asemenea …. “bunatati”.

Ransomware-ul este doar o mica felie din tipurile de actiuni care se pot face. Pana nu demult (inainte de bitcoin), ransomware-ul era o prostie, fiind imposibil de cerut bani deoarece plata recompensei se facea cu riscuri mari. Ca o mica paranteza, as aminti un “virus” care a circulat pe la noi intr-o perioada. Pe calculatoarele victima, se activa la un moment dat un mesaj care se dadea ca si venind din partea politiei romane “Atentie acest calculator este urmarit de politia romana. Am descoperit ca folositi programe piratate. Pentru a nu face puscarie, va rugam sa ne contactati”. Victimele erau invitate sa contacteze politaii “binefacatori” care se ofereau sa treaca cu vederea victima in schimbul platii unei sume intr-un cont. Daca cineva s-ar fi dus insa la politie, era usor de urmarit unde se duc banii si faptasul putea fi prins usor. Foarte posibil, cel care ridica banii insa era un neica nimeni, un fraier trimis de niste baieti rai care pe mana cu niste baieti destepti realizau schema. Erau deci multi intermediari, hackerii aveau de platit multi intermediari si la ei oricum nu puteau ajunge niciodata sume prea mari.

Cu bitcoin insa, totul s-a schimbat. Posibilitatea tranzactiilor anonime face ca un hacker sa ofere pur si simplu un hash-code direct in mesajul adresat victimei in care sa ii ceara sa realizeze plata pentru a primi cheia pentru decriptare si pentru a recupera datele. Nenumarate astfel de incidente au loc zilnic si multi au cazut victima, unii chiar fiind nevoiti sa plateasca pentru a putea functiona normal. As aminti aici cateva spitale care s-au trezit cu fisele pacientilor encriptate si cu cereri de rascumparare. Faptul ca hackerii au mers pana acolo incat a cere spitalelor bani si a se juca cu vietile oamenilor denota ca acesti oameni nu au scrupule si ca sunt capabili de orice.

Tehnic, din punct de vedere al securitatii, nu prea putem face mare lucru, sistemle fiind vulnerabile si nicio masura de protejare neavand eficienta 100%. Foarte mult m-am intrebat personal cum de atat de multe victime au fost in cazul incidentului de fata, si cum de acestia nu aveau backup pentru a reintra in functiune instant. In particular m-a mirat cazul Renault care a avut mai multe fabrici oprite (inclusiv Dacia) pierderile fiind evident imense. Realitatea este ca in ciuda backup-urilor si a sistemelor de securitate (oare Renault chiar sa nu aiba un firewall pus la punct?!) sunt locuri unde backup-ul nu ajunge, un simplu restore nu rezolva situatia.

Ca o paranteza cu privire la recuperarea fisierelor, as sublinia ca dupa parerea mea, plata este inutila in cazul victimelor. Cine a pus la cale acest atac, cu siguranta nu va sta sa comunice si nu va risca nimic pentru a oferi cheia de decriptare dupa ce s-a facut plata. Desi estimarea platilor facute ar fi in jur de 20.000$ (conform unor “specialisti” – greu de stiu, bineinteles), foarte posibil ca cei care au pus la cale atacul sa nu fie dispusi sa tina la brand si sa se tina de cuvant oferint cheia de decriptare, deoarece o astfel de lovitura este once in a lifetime. 

Sa facem acum un mic exercitiu de imaginatie: ce s-ar fi intamplat daca hackerii care au lansat acest atac, nu planuiau ransomware ci pur si simplu cautau informatii pentru a le revinde. Ei bine, acest tip de atac se intampla deja. Daca exista un calculator neinfectat si care nu are pe el vreun virus sau malware, acel calculator chiar este one-in-a-milion. Efectele insa nu sunt vizibile si impactul nu este acelasi. Un impact poate si mai puternic era daca in loc sa encripteze si sa ceara recompensa, hackerii ar fi alterat datele intr-un mod cat mai discret. Imaginati-va in cazul unui spital ce ar insemna modificarea rezultatelor analizelor pacientilor.

Reiterez: in cazul de fata, prin backdoor-urile folosite, hackerii au preluat controlul total. Particularitatea atacului a fost propagarea autonoma si declansarea autonoma. Foarte probabil singura actiune concreta a hackerilor a fost trimiterea catorva mailuri initial, pana cand virusul a prins masa critica si a inceput a se propaga singur.

Sa ne intoarcem insa la Bictoin. Nu voi comenta fluctuatiile recente: o crestere la un nou record urmata de o scadere brusca. Eu cred ca dupa acest incident Bitcoin va fi mort. E la mintea cocosului ca nici un investitor care are 2 neuroni nu se va candi sa-si plaseze un procent prea mare in bitcoin in conditiile in care una dintre urmarile epidemiei recente ar putea fi tocmai interzicere bitcoinului. Daca era nevoie de o masa critica de opinie impotriva aceste monezi si daca era nevoie de fapte care sa demonstreze riscurile negative ale bitcoinului, aceasta s-a intamplat deja. Incepand de luni, bitcoin poate fi interzis in orice zi care va urma si putina lume se va opune, mult mai multa fiind in sprijinul autoritatilor care ar putea argumenta: “cati oameni mai vreti sa moara ca sa ne trezim ca acest bitcoin este o moneda folosita de teroristi care trebuie interzisa pentru a le bloca sursele de castig”?

Poate singura aparare in favoarea bitcoinului va veni din partea investitorilor cu sume mari care deja au expunere. Insa oricum bitcoinul a suferit o lovitura prin neacceptarea tranzactiilor de catre SEC care ulterior a acceptat o alta moneda, Etherium, care cred ca este putin mai sigura decat Bitcoinul care dupa cum stim, are multe defecte, in ciuda notorietatii.

Presedintele Trump a lansat un plan de pregatire al americanilor pentru caderea retelei electrice. Unii zic ca riscul exploziilor solare justifica impacienta cu care Trump actioneaza. Eu zic ca americanilor le e frica de atacuri cibernetice care sa vizeze gridul invechit si de aceea se precipita ei. Luni si zilele urmatoare, vom vedea fallout-ul de la aceasta prima runda. Parerea mea, este ca fenomenul abia incepe sa scoata capul din peisajul evenimentelor cu tenta apocaliptica ale vremurilor si lumii nebune in care traim.

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

ALTE ARTICOLE (EXTERNE)

Blockbuster ‘WannaCry’ Malware Could Just Be Getting Started: Experts

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

ADDENDUM

Cum ne ferim de WannaCry?

Nimic nu este 100% sigur, dar putem face:

  • sa trecem pe Linux
  • sa rulam toate update-urile Windows-ului, indiferent de versiune
  • sa evitam sa deschidem atasamente de la necunoscuti

Cum nu ne ferim de WannaCry?

  • nu rulam programe descarcate aiurea de pe internet
  • nu cautam pe Google “wannacry removal”

E foarte posibil ca unii “antivirusi” sau programe sa contina virusi, daca site-urile sursa nu sunt de incredere.

Fukushima – un dezastru apocaliptic in desfasurare

Nu-mi plac titlurile pompoase dar as dori sa trag si eu un mic semnal de alarma cu privire la ce se intampla la Fukushima. Mic, prin prisma popularitatii acestui blog insa gravitatea problemei este greu de explicat, mai ales de un nespecialist ca mine.

Am ascultat nenumarate emisiuni si am citit nenumarate articole despre ce s-a intamplat. Iata un scurt rezumat.

Din cele 6 reactoare, la data seismului urmat de tsunami, doar 3 erau in functiune, celelalte 3 fiind in proces de realimentare cu material nuclear; toate reactoarele, mai aveau in plus deseurile folosite anterior ca materie prima pentru reactoare care desi folosite, sunt radioactive; prezenta in acelasi loc a deseurilor cu a reactorului este consecinta unui design defectuos care a pus accentul pe aspectul economic (si alte aspecte) in detrimentul sigurantei in cazul unui accident.

In urma seismului, procesul de fisiune din reactoare a fost oprit automat; insa asta nu a fost indeajuns pentru evitarea dezastrului, problema fiind caldura.

Reactoarele nucleare au nevoie de racire permanenta, producerea de caldura fiind chiar principala lor functie; prin caldura produsa de materialul radioactiv se produc aburi care angreneaza turbine care produc electricitate.

Procesul de racire este realizat cu ajutorul apei: pompe electrice (mai mult sau mai putin) plimba apa printr-un circuit, care are rolul de radiator si difuzeaza caldura in afara, chiar atunci cand reactorul este oprit si nu produce; exista o durata de cateva zile in care un reactor poate fi racit pana la punctul in care nu pune probleme.

Problema principala la Fukishima a fost ca pompele nu au mai functionat din cauza opririi reactoarelor facand astfel racirea acestora; evident a existat un sistem de generatoare de backup care a alimentat pompele intre momentul seismului si momentul sosirii tsunami-ului, care le-a distrus;

Daca am ajuns la tsunami, toata lumea isi pune intrebarea: dar ei nu s-au gandit ca se poate intampla asa ceva? ba da! ei s-au gandit ca poate avea loc un tsunami, dar ca valul produs va avea maxim 10m; atat avea zidul de protectie; din pacate, tsunami-ul a produs un val cu inaltimea de 13m care a lovit la 50 de minute dupa cutremur si a produs dezastrul; este uimitor cum reactoarele au reactionat cum trebuie la cutremur, au rezistat, sistemele de backup au intrat in functiune insa dezastrul a venit ulterior; ca o mica paranteza, Fukushima este o lectie vie pentru noi romanii care asteptam “The Big One”; dupa parerea mea, principala dauna a viitorului cutremur mare care va lovi tara noastra nu va fi in nici un caz numarul mare de morti si de pagube materiale: acesta va fi mai mic decat estimat, Dumnezeu va avea grija; cutremurul va distruge insa economia romaneasca si-asa fragila, aflata pe muchie de cutit, prin distrugerea infrastructurii; economia a crescut in Romania peste capacitatea administratiei de a oferi o infrastructura pe masura; blocajul care va urma dupa marele cutremur va fi insa indeajuns pentru a pune in genunchi toata infrastructura de la noi si pentru a produce un chain reaction dezastruos care ne va arunca in urma cu peste 30 de ani.

Asadar, generatoarele au fost inundate de val si au picat; fara racire, reactoarele au inceput sa se incinga din ce in ce mai mult, radiatia producand caldura, chiar cand procesul de fiziune este oprit; caldura cumulandu-se, materialul a inceput sa topeasca totul in jurul lui; vorbim deci de 3 reactoare, plus rezervorul de deseuri de la al 4-lea care si acela are nevoie de racire continua; ca o mica paranteza, la celelalte doua care erau oprite, rezervoarele au fost mentinute sub control deoarece doar generatoarele de la 4 unitati din 6 au fost afectate; functionand generatoarele de rezerva, singura problema era realimentarea acestora ulterior.

Pe langa problema cu topirea reactoarelor, au mai fost si niste explozii cauzate de hidrogenul produs in reactoare in urma unor reactii chimice; aceste explozii au distrus structura reactoarelor care oricum nu mai erau functionale si nu mai puteau fi repuse in functiune in ideea de a reporni procesul de racire,

Marea dilema cu privire la reactoarele topite este cat la suta din material s-a topit si unde se gaseste. In sensul: este inca in reactor, in camera de reactie sau a topit camera de reactie, ajungand pe jos, intrand in beton si daca a inceput sa manance din beton, cat de mult a mancat din el. Riscul cel mai mare este ca trecand de betonul cofrajului in care este plasat reactorul, materialul radioactiv sa ajunga in contact cu apa freatica. Daca am ajuns la apa freatica, ar trebui sa mentionam ca centrala nucleara de la Fukushima este pozitionata la poalele unui munte. Este de asteptat ca apa freatica sa circule continuu dinspre munte inspre mare. Ori daca materialul radioactiv a ajuns pana la apa freatica asta inseamna poluare continua.

Este inca necunoscut cat material mai exista si unde se afla acesta (in reactor, pe betonul cofrajului, intrat in cofraj etc) deoarece dat fiind nivelul extraordinar de radiatie, nu pot sa trimita nici macar un robot cu o camera, toate tentativele esuand, inclusiv una de acum cateva zile (sursa).

Sa vedem acum insa care sunt modalitatile prin care contaminarea efectiv a avut loc:

  1. apa folosita la racirea reactoarelor: multa a fost eliminata in ocean in momentul incidentului, in mod voluntar (neavand de ales) sau involuntar (s-a mai stricat cate-un rezervor din cele aduse pentru stocarea apei contaminate)
  2. apa de ploaie de la suprafata care spala solul contaminat si peretii reactoarelor;
  3. apa freatica care de asemenea trece prin solul contaminat si posibil chiar in contact cu materialul radioactiv – daca acesta a patruns cofrajul de beton (putin probabil insa)

Marea dilema este de ce la Fukushima nu se realizeaza un cofraj similar celui de la Cernobil care ar elimina problema apei de contact. Japonezii subestimeaza insa gravitatea accidentului si in mod similar in care au ascuns riscurile unui accident anterior, in prezent ignora si trivializeaza riscurile radioactivitatii. De altfel, guvernul nu a fost capabil sa controleze raspandirea contaminarii alimentelor si a apei in 2011 si 2012 cand au fost cele mai mari probleme, preferand sa lanseze mesaje de calm si liniste. Faptul ca unele tari au recomandat cetatenilor lor sa paraseasca Tokyo-ul in lunile care au urmat accidentului spune mult cu privire la contaminarea care s-a realizat si sinceritatea japonezilor. Asta nu inseamna ca japonezii nu incearca nimic.  Intre 2012 si 2014 au construit un zid de beton si metal intre centrala si ocean in incercarea de a bloca scurgerea apei freatice contaminate in ocean. Acest zid are o adancime de 30 de metri. De asemenea, in 2013, guvernul a preluat operatiunile in urma esecului companiei Tepco de a opri scurgerile.

In 2015 o noua problema cauzata de Furtuna Tropicala Etau. Volumul mare de apa adus de aceasta a supra-incarcat pompele facand ca un volum mare de apa contaminata sa fie deversat de asemenea in ocean. In plus, numerosi saci cu pamantul contaminat (strans in urma operatiilor de “decontaminare”) au fost ravasiti si o parte a pamantului, plus apa care i-a spalat au ajuns in ocean.

Problema persistenta care ramane la Fukushima este imposibilitatea de a securiza materialul radioactiv pentru o buna perioada in viitorul indepartat. Nu doar ca nu exista roboti capabili sa efectueze operatiunile periculoase care ar fi imposibil de efectuat de oameni, insa exista riscul ca noi cutremure sa deterioreze si mai mult structura reactoarelor si mai ales a cilindrilor cu deseuri radioactive care sunt stocate in apa si care necesita racire permanenta. In cazul in care si acestia vor fi deteriorati, gradul de contaminare va creste si mai mult, ca sa nu mai zicem de riscul unui nou tsunami similar cu cel din 2011 care sa mature cu rezervoarele de deseuri, cu bazinele care stocheaza apa contaminata si cu sacii de pamant contaminat etc.

Cu privire la impactul total provocat de aceasta catastrofa, orice estimare este greu de facut, tocmai din cauza proximitatii oceanului care a tot preluat si a raspandit radioactivitatea cu ajutorul curentilor oceanici destul de puternici in zona. Calculele facute de compania TEPCO pe baza materialului consumat (estimat a se fi consumat) sunt simple estimari pe care singuri si le-au tot refacut de-a lungul anilor, marind treptat si drastic cifrele. Orice calcule sunt insa temporare, contaminarea avand loc si in prezent dupa cum am explicat si in orice moment un nou dezastru cu efecte poate chiar mai mari decat incidentul initial putand sa aiba loc. Pe langa riscurile naturale, un eventuat atentat al unei puteri straine inamice ar produce un dezastru incalculabil. As mentiona aici Koreea de Nord.

Fukushima este insa un caz special si aproape unic. O coincidenta de factori nefericiti, coruptie, nepasare, coroborate cu un eveniment natural nefericit. O problema reala sunt insa toate centralele nucleare din intreaga lume prin prisma deseurilor care exista si pentru care nu exista o solutie de neutralizare. Cu fiecare noua centrala construita, cu fiecare an care trece, din ce in ce mai multe deseuri radioactive sunt produse si riscurile producerii de accidente creste.

Referendumul Pro-Familie: Dragnea pune noi capcane BOR

Chiar ma gandeam zilele astea ca Dumnezeu i-a pedepsit pe PSD-isti pentru ca in loc sa isi respecte promisiunile si declaratiile pompoase din campanie ca ei sunt “extremisti ortodocsi” si sa programeze referendumul pentru familie, s-au grabit mai intai sa isi aranjeze problemele … legale.

Oare ce mai avea nevoie PSD-ul pentru a anunta referendumul deja avand majoritate parlamentara si mai ales avand in spate milioanele de semnaturi stranse? Nimic. Ei nu s-au grabit insa tocmai pentru ca stiau ce va urma: vor da ordonante “problematice”, se va isca scandal si vor avea nevoie de tot sprijinul, de la toate categoriile sociale. Si categoria crestinilor nu este deloc nesemnificativa. Au pastrat “referendumul” la categoria “altele” incepand cu mariri de pensii si salarii, ca sa isi pregateasca terenul si apoi sa bage ordonanta asta. Daca trecea, urmau cu alte “urgente”, ma indoiesc ca referendumul ar fi fost prea curand organizat.

O noua ispita este pusa in fata crestinilor de Drac-nea: promisiunea referendumului. Desi semnaturile sunt stranse si desi Curtea Constitutionala a dat de mult timp verde organizarii referendumului, Dragnea a lansat ideea ca trebuie sa mai discute cu Coalitia pentru Familie, sa se mai tanguie putin pe la RTV sa arate ca ei ar avea multa munca de facut dar nu le dau pace protestatarii etc.

Principala problema este ca daca Dragnea va reusi sa momeasca crestinii cu organizarea referendumului, o noua falie se poate produce intre tinerii nedusi la biserica si BOR. Putine mai sunt de facut de catre ortodocsii care se vor lasa trasi in aceasta capcana si aparitia de noi sloganuri impotriva Bisericii, cum s-a mai intamplat la protestele anterioare. Orice asociere cu Dragnea sau PSD-ul, va face daune ireparabile si poate naste noi curente nedorite. Sa nu uitam ca diavolul cauta cau un leu sa il inghita pe om si mai ales la vremuri de tulburare, cauta sa profite cu orice ar putea.

Dragnea este evident un mafiot pervers si o minte diabolica daca e in stare sa foloseasca pana si pe Dumnezeu in luptele sale murdare. Singura familie care il intereseaza pe Dragnea este famiglia mafiota a tovarasilor de partid pe care a incercat sa-i scape prin aceasta ordonanta si pe care va incerca sa ii scape in caz ca rezista in scaun, desi politic Dragnea este un cadavru care inca mai misca din membre.

Deocamdata, salutam comunicatul patriarhiei cu privire la coruptie si il salutam si pe pr. Necula care se afla in mijlocul protestatarilor. Ii deplangem insa pe cei care stau deoparte din temeri conspirationiste ca protestele sunt organizate de sorosisti si ca se urmareste instalarea USR-istilor care sunt impotriva bisericii. Asemenea temeri le etichetam infantile. In primul rand, crestinii trebuie sa fie de partea adevarului si impotriva hotiei.  Crestinul nadajduieste, lupta si face ce poate, lasand ce nu poate controla in seamna lui Dumnezeu. Nu putem stii daca USR-ul chiar este o amenintare si chiar va profita de caderea PSD-ului dar putem sa luptam pentru dreptate aratand ca si noi – ortodocsii – suntem impotriva diavolului rosu.

Iar acesti sceptici, daca vor ca la putere sa nu vina oameni impotriva bisericii, sa se alature miscarii lui Marian Munteanu pentru a pregati o alternativa, pentru a sprijini si familia ortodoxa si apararea traditiei si toate celelalte. Scorul jalnic obtinut de Munteanu nu denota decat o nepasare neinteleasa sau poate ne arata de fapt care este procentul ortocsilor carora le pasa de cine ne conduce.

1 2 3 12