1,2,3 Mai – sarbatoarea nemuncii

Nu am inteles niciodata sarbatoarea asta comunista. Pun pariu ca nici unul dintre cei care au sarbatorit-o nu are habar despre ce e vorba, dar daca se da liber, de ce sa nu beneficiem, mai ales bugetarii care “recupereaza” mai tarziu (sau mai inainte in rare cazuri) zilele care leaga 1 mai de weekend, fie de cel dinainte, fie de cel de dupa. Iar recuperarile se fac cum stim noi. Anul asta am avut insa surprize placute: am vazut multi oameni care au muncit de 1 Mai: curierul care mi-a adus un colet si muncitorii care ne paveaza parcarea de langa bloc care desi in numar redus au mai facut si astazi un pic de treaba, dupa ce si-asa muncesc din greu pana la 8 seara in fiecare zi. Incet-incet, Romania se apropie si mai mult de capitalism, fortata mai ales de criza si de restabilirea echilibrului. Inca mai e drum lung, inca mai sunt vreo 4 milioane de bugetari cand probabil avem nevoie de mai putin de 400.000. Inca guvernul se mai poate indatora si o face intr-un ritm accelerat. Din fericire insa, distractia se va termina in curand si vrem nu vrem, toporul austeritatii va taia capul balaurilor bugetofagi de toate speciile de la regii autonome de stat si companii de stat falimentare la privati care traiesc doar din obtinerea de contracte de la stat. 1 MAI, ZIUA MUNCII, transformată în ziua distracţiei naţionale. Marele exod al românilor spre litoral a început încă de luni, iar vârful valului urmează să se înregistreze miercuri, 1 mai, când începe oficial vacanţa cuplată 1 mai-Paşte. (Sursa: GANDUL) Daca citim presa si luam pe bune stirile prezentate, romanii sunt putini schizofrenici. Pe de o parte suferim de criza, pe de alta parte nu ratam nici o zi libera ci o transformam intr-o saptamana de petrecere. Insa presa nu e departe de adevar. Am fost pe 30 Aprilie in hipermarket si m-am ciocnit de grupuri, grupulete de oameni care faceau cumparaturile la gramada, semn ca o puneau de o petrecere. Dar nu doar grupurile ci si oamenii, fiecare avea caruciorul plin de bere si mici – indicatorul veseliei la romani. Pana si stirea cea mai citita pe toate ziarele de azi a fost cea cu mici care e posibil sa dispara – problema nationala, va dati seama. Un alt semn de schizofrenie mi se pare aglomeratia de la targurile de Pasti cu mancaruri si delicatese nationale si de asemenea de ofertele de minivacante de pasti in care cele cu menu de Pasti in fiecare zi (inclusiv inainte de Pasti) costa mai mult. Nu stiu ce succes au avut aceste oferte, e posibil sa fii fost doar schizofrenia agentilor de turism, dar am vazut cu ochii mei o taranca participanta la un targ cum prezenta rand pe rand mancarurile pregatite: sarmale de post, zacusca de post, si aici avem tochitura ardeleneasca traditionala. Mai putin traditionala este insa perioada in care taranii ne ofera aceste bunatati si de asemenea organizarea acestori targuri. Probabil, ca sa

Read more

Înlocuitori ne-identici și ne-naturali

Via Facebook: – în loc de Înviere – iepuraș – în loc de slujire – serviciu religios – job – în loc de părinte – popă – în loc de familie creștină – cuplu – în loc de mamă – bonă – în loc de prunci – planing familial – în loc post – dietă – în loc de carne – soia – în loc de metanii – fitnes – în loc de Nașterea Domnului – Moș Crăciun – în loc de Christmass – Xmas – în loc de gust, culoare si parfum – arome identic naturale, E-uri şi aditivi – în loc de ţesături – poliesteri – în loc de prieteni adevăraţi – amici virtuali – în loc de cultură generală – google – în loc de carte – film artistic – în loc de rugăciune în biserică – Trinitas – în loc de emoţie firească – extraveral – în loc de curaj și mărturisire– comentarii răutăcioase din spatele unui nick-name – în loc de modele creştinești – vedete lumești – în loc de frumuseţe – bisturiu, implanturi, injecţii cu botox sau steroizi – în loc de spovedanie si duhovnic – psihoterapie și psihoterapeut Credits: Pr. Ciprian Mi-au mai venit si mie in minte cateva: – in loc de viață: beție – in loc de soare: leduri si neoane – in loc de iubire: nimic, ce e aia? Ce mai adaugam?

Read more

Cum sărbătoresc britanicii moartea reginei austerității

Si-a luat singura asupra ei renumele de “doamna de fier”. Adica doamna fara inima, regina neincoronata a taierilor, a privatizarilor totale, a inchiderii unei industrii intregi, a conamnarii la moarte prin foame si frig pentru clasele de jos si a crearii unui mediu cat mai favorabil pentru super-bogati. Atat de mult a ajutat Margareta la formarea unui regim favorabil super-bogatilor incat criza imobiliara nu a atins Londra din cauza influxului de bancheri si traderi atrasi de acest vest salbatic al finantelor moderne unde bankingul nu are nevoie de nici o rezerva si unde bancile care spala banii traficantilor de droguri din america de sud nu sunt judecate deoarece legea este doar pentru mojici [1]. Iata cum sarbatoreste poporul britanic moartea “vrajitoarei”. Aviz tuturor politicienilor romani care taie de la altii dar nu de la ai lor. S-o fi suparat domnul Moise Guran ca l-am criticat pentru superficialitatea cu care a prezentat cifrele despre impactul asupra PIB-ului Marii Britanii a politicii ultra liberale a Margaretei. Nu am avut rabdare sa caut informatii si sa investighez problema, doar ca putzea de la o posta ca nu taierile fara minte ale unei bolanve mintale si insetate de sange au dus la cresterea cunoscuta de Marea Britanie dupa anii 90, de vreme ce si alte tari din Europa de Vest care nu au aplicat aceleasi privatizari si taieri au crescut, dintre care unele chiar mai mult. Ei bine, Max Keiser a facut un show special dedicat acestei probleme. Episodul se numeste chiar “Myths of Margaret Thatcher”: In final ne mai ramane doar sa comparam manifestarile publice din Marea Britanie cu cele din Venezuela unde presedintele Hugo Chavez a decedat recent. Iata, politicienii romani pot sa ia aminte si sa isi aleaga singuri de pe acum de ce fel de inmormantare doresc sa aiba parte. Nu ca Chavez are fi vreun erou, dar este un bun exemplu de comparat cu Margareta. ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ Note: [1] Report: HSBC allowed money laundering that likely funded terror, drugs

Read more

Demonul eficienței

Il gasim pretutindeni: de la politicienii care taie alocatiile la mamicile cu peste patru copii – desi natalitatea negativa este unul dintre cancerele societatii romanesti contemporane – pana la taranul care munceste duminica in loc sa mearga la biserica. Il gasim in toate timpurile: de la Iuda care o critica pe femeia care a turnat mirul peste Iisus in loc sa il vanda si sa dea banii saracilor pana la austeritatea contemporana care taie din programele medicale pentru saraci, dar nu din ajutoarele oferite bancilor. S-a tot scris si rescris despre noua campanie impotriva Bisericii dusa printr-o mana de asociatii sponsorizate de Soros si administrate de 2-3 oameni. Ca o mica paranteza, nici un reporter nu s-a sinchisit sa dea numele asociatiilor care cer taierea salariilor preotilor si nici nu s-a sinchisit sa verifice cine sunt acele asociatii, ce presedinti au sau macar ce sedii au. Nu mica le-ar fi fost mirarea cand ar fi vazut ca multe au sediul in aceeasi locatie si toate au maxim 2-3 membri, dintre care nu putini sunt cei care administreaza mai multe asociatii de o data, pentru a forma o “societate civila” cat mai credibila. Evident ca in spatele apelului la eficienta facut de aceste asociatii nu sta grija lor pentru poporul roman, pentru corectitudine, echilibru, economisire, dreptate si milostenie fata de cei aflati in nevoie, caci altfel daca le-ar fi pasat, ar fi facut apel impotriva coruptiei sau impotriva mariri numarului parlamentarilor sau impotriva cheltuielilor aberante ale companiilor de stat care sunt mentinute pe linia de plutire cu sume imense, mult mai mari decat cele alocate Bisericii. Numai cu o mica parte din bugetul anual al acestora s-ar plati salarii bune la acei oameni daca ar sta acasa; evident, daca s-ar taia activitatea, nu s-ar mai trage tunuri si politicienii ar fi nevoiti sa traiasca din salariu – cea mai infioratoare situatie pentru orice politician actual. In spatele apelului lor, sta de fapt ura satanica impotriva crestinilor majoritari. Acesti “umanisti” nu suporta crucea, ard cand vad oamenii gramadindu-se la slujbe si praznice iar sa mai vada si biserici nenumarate construindu-se, deja nu mai au liniste noaptea, adunandu-se si mobilizandu-se cu toata energia impotriva oricarei manifestari crestine firesti in societatea noastra. Evident, nu e prima si ultima data cand dracusorii intrupati lupta si pierd. Vor pierde si de data aceasta. Vor mai incerca insa si pe viitor, asta le e meseria. Ingrijoratoare nu mi se pare actiunea si activitatea lor – fara draci nu ne-am putea mantui. Ingrijiratoare mi se pare insa “virusarea” cu acest demon al eficientei sub umbrela caruia oricand se va naste un nou Hitler. Sa nu uitam ca declarativ (si poate si nu doar declarativ) nazistii au justificat exterminarea evreilor nu pentru ca ar fi avut ceva impotriva neamului evreiesc (caci au exterminat si tigani si polonezi, si handicapati si chiar nemti pur-sange care se opuneau regimului) ci pentru ca neamtul fascist era superior (altfel spus mai eficient pentru societate) decat evreul. Evreii au fost omorati nu pentru ca

Read more

Ipocrizia gentlemanului idiot

Niciodata nu am avut o impresie prea buna despre britanici. O natie de cocosi care beneficiind de pozitia geografica ideala este normal ca au putut domina lumea oarecand si e normal ca de atunci s-au tot cam obisnuit cu traiul bun si cu statutul de stapanii lumii. De altfel, exista un analist geopolitic american – Webster Tarpley – care ii considera inca pe englezi adevaratii beneficiari ai dominatiei anglo-americanie, prin puterea financiara a cloacei de viespii numita Londra unde bancherii pun la cale ce popoare sa mai fie bombardate sau care sa mai moara de foame din cauza cresterii pretului la grau – consecinta directa a inflatiei de bani falsi, la dobanzi apropiate de zero de care beneficiaza mai ales palierele superioare ale piramidei financiare. Este adevarat ca in ultimul timp, bancherii au cam luat pauza si s-au refugiat pe insule de lux. Am aflat asta cu stupoare dintr-un documentar realizat de BBC (Super Rich The Greed Game). Este adevarat ca nu toti britanicii sunt bancheri si ca raportul de 99% saraci si 1% bogati se pastreaza si la ei, desi la pretul imobiliarelor din Londra putem trage concluzia ca 1% nu sunt doar 1%. Poate sunt 1% daca comparam in scala miliardelor, dar milionari sunt sute de mii (conform aceluiasi documentar mentionat mai sus). Asadar, fac public prin acest blog chemarea catre Printul Charles sa respinga vehement tentativele de a-i intimida pe romanii care vor sa castige un ban cinstit si sa beneficieze de dreptul lor de cetateni ai Uniunii Europene – din care si Marea Britanie este inca parte – de a munci si de a trai oriunde. Ne-ati indoctrinat pana ne-a venit greata cu atata europenism si acum cand veni vorba sa castigam si noi o bucata de paine voi faceti pe marii civilizati si superiori si va speriati numai la gandul ca va veni romanul sa ia locul de munca al englezului. Aveti dreptate sa va fie frica lenesilor si sclifositilor. Dar tu draga Charles, ca un viitor rege ce te doresti care are bun simt si mimezi un oarecare respect fata de Romania, cum de stai si taci? Unde este dragostea ta fata de Romania si fata de poporul roman care cu multa ipocrizie ti-ai aratat-o? Cum vei mai avea curajul sa te-arati pe-aici daca nu faci nimic acum? Sau poate iti plac doar padurile noastre si frumusetea naturii si te-ai bucura poate chiar sa disparem cu totul de pe-aici si sa-ti faci tu castele si parcuri naturale in care sa vanezi in libertate si sa vezi doar tarani imbracati in haine nationale care te servesc si ti se inchina precum unui mare print ce te crezi. Noi iti spunem si tie ca si lui Baiazid: “tot ce misca-n tara asta mi-e prieten numai mie”, asa ca fa-te prieten cu noi daca vrei sa mai vii pe la noi. Nu inteleg de ce va e frica de romani, dragi englezi? Ca o sa va fure portofelele cu maruntisuri si carduri care si-asa fara pin nu

Read more

Crăciun de Mall (2)

[ In continuare la un articol precedent ] Am văzut ieri o emisiune cu Neagu Djuvara și am primit – dacă mai era nevoie – o confirmare a senzației mele că sărbătorirea Crăciunului s-a cam transfigurat pas cu pas în ultimii ani și deloc înspre bine. Nu sunt eu în măsura să explic care ar fi sensul Crăciunului și cum ar trebui sărbătorit și nu este mai puțin adevărat că societatea se schimbă continuu, lumea se schimbă, noi ne schimbăm și procesul schimbări nu poate fi oprit. Cu toate acestea, nu ar strica deloc puțină luare-aminte ca să vedem ce schimbăm și cum schimbăm și să nu ne lăsăm și noi duși de val. Bunăoară, astăzi tocmai am aflat că eu fac parte dintr-o categorie “fringe“, anume a celor care de Crăciun se duc la slujbă la biserică și nu la mall. Nu mi-a venit să cred! Pur și simplu știrea văzută la TV suna ceva de genul: “Nu toți românii sărbătoresc Crăciunul cu mese copioase, cu petreceri, în stațiuni sau la mall (tocmai fusese o știre cu unii care s-au săturat de mâncărurile tradiționale și de Crăciun au dat o fugă la mall să mai tragă o shaorma sau un burger; bineînțeles, un reporter era în mall, între mese ca să transmită live fenomenul). Unii români participă la slujbe la biserică. Dar mai multe despre acest subiect, după câteva momente“. Cam așa suna știrea despre românii extremiști care mai merg la biserică în ziua de Crăciun și după ce am văzut știrile importante ale zilei care se refereau la cei care au mers la mall, la cei care au mers în parc să se pârțâie în liniște după tonele de sarmale, la ce omoruri și accidente au mai avut loc, a urmat știrea cu creștinii care merg la biserică – evident cu filmarea care să dovedească asta și niscavai interviuri deloc inteligente.  Culmea culmilor, întrebarea pentru acești extremiști a fost: de ce preferați să veniți la slujbă în ziua de Crăciun? O femeie a fost atât de debusolată de întrebare încât a răspuns pe măsură: asa obișnuim noi în fiecare an! Ca să vezi reportaj … Uneori am impresia că la reporteri când în angajază le dau test de inteligență și cine sare peste medie e refuzat. Iată deci unde a ajuns relativizarea și diluarea unei sărbători 100% creștine. Bineînțeles că nu s-a făcut doar la noi, este evident că fenomenul este global – personal îl clasific ca o componentă a ecumenismului – și ce observ eu nu este nimic nou sub soare și nimic important, sunt doar niște realități cu care ne-am obișnuit (din păcate) – dar pe care eu doresc să le evaluez pentru a înțelege mai bine procesul mental al societății în care trăim și care acționează în mare marte prin televizor. Era o vreme când tot creștinul mergea la biserică, când toți se spovedeau, când dacă unul din sat nu ținea postul, acela era arătat cu degetul deoarece spurca satul. Octavian Paler o spune, că așa era când

Read more

Crăciun de Mall

Nu încetez a mă mira în fiecare an câtă lume invadează hypermarekturile. Experienta mea este legata mai ales de hypermarketurile din Craiova, un oras oarecum mic dar cu multe de-astea si care mai nou are si un mall care atrage nu doar tot Caracalul dar i s-a dus vestea chiar si pana la Kladova (orasul sarbesc de peste Dunare de langa Drobeta Turnu-Severin). Recunosc ca și eu fac parte din categoria nechibzuiților care așteaptă ultimele zile ca să termine de cumpărat cadourile – oricâte liste îmi fac, mereu mai ramâne ceva – și care se grămădesc în magazine în ultimele zile, stând la cozi interminabile ca pinguinii de la zoo, în timp ce casierele nervoase tună și fulgeră iar dacă nu ești atent la coadă imediat vecinul din spate îți ia fața. Stam zilele trecute la o astfel de coadă și pentru câteva secunde am avut senzația că mă aflu la urgențe iar casiera e doctorița cu bisturiul care strigă disperată după un anume asistent în timp ce infirmierul (paznicul în realitate) o întreba dacă nu cumva poate trimite pe un altul. Iar doctorița (casirea în realitate) în timp ce cusea pacientul și era concetrată deasupra lui (butona la casa de marcat și dădea restul) a făcut o pauză până a prins un moment de respiro dupa care s-a răstit la infirmier (paznic) și i-a strigat disperată: “Am spus Cristi, doar de el am nevoie! Ce nu ai înțeles?!”. După care paznicul s-a executat rapid și a plecat să îl caute pe Cristi care bineînțeles că nu a venit și așa am stat eu la coadă la Domo aproape o oră pentru că uitasem să cumpăr ultimul cadou de pe listă. Slavă Domnului că nu am fost la spital și că nu am avut de suferit decât pierderea câtorva neuroni, nimic mai mult. Nu același lucrul îl pot spune și despre nefericiții care au fost nevoiți să intre și în hypermarket pentru ca daca au scapat cu picioarele necalcate de carucioare si cu coastele neintepate de coturi au fost norocosi. Romanul iubeste mall-ul trebuie sa recunosc. Nu stiu ce ii place la mall si cum rezista polifoniei stridente, dar sunt sigur ca daca nu ar avea nici un ban si tot s-ar invarti prin mall macar sa simta si el ca traieste. E trist ca romanul a ajuns sa respire mall, dar e o realitate. Intr-o perioada, pana sa redescopar ca pot gasi mai de toate si la buticul de langa bloc, mergeam in fiecare seara la mall sa ii cumpar lui tata ce avea nevoie. Zile la rand ma intalneam cu un personaj ciudat, un tip inalt intr-o haina neagra care parea pierdut. De fiecare data fie se plimba, fie se relaxa pe banca, nu avea nici un bagaj si nu parea sa vina acolo la cumparaturi. Il stiu de mic copil caci am fost in aceeasi scoala, locuieste la 5 minute de mall si probabil dupa-amiaza si-o petrece ratacind pe aleile mall-ului si ascultand muzica. Acum de Craciun

Read more
1 6 7 8 9 10 12