Pregătirea pentru cutremur: misiune imposibilă

In caz ca nu stiati, “cel mare” intarzie de ceva timp, dar inevitabil va sosi. Sa ne rugam sa nu fie iarna … Nu neg ca poate face Dumnezeu o minune si o sa avem parte doar de mici “leganari” cum a fost cutremurul recent de 5,3, dar sincer, cred ca la cat de mult l-am cam gonit pe Dumnezeu din cetate, e posibil ca viitorul cutremur sa fie chiar mai mare decat cel pe care il asteptam. Trecand la solutii, deja este prea tarziu. Maine daca ar aloca guvernul bani si ar incepe reparatiile, e posibil sa fie deja prea tarziu. Vrem, nu vrem, traim vremuri in care tragedia nu poate fi evitata. Adica, teoretic se poate, dar practic, deja traim intr-o tara in care “se moare inutil” cum sublinia cu o doza imensa de ipocrizie Ministerul Sanatatii in comunicatul despre epidemia de rujeola pe care o pun pe seama parintilor care nu si-au vaccinat copiii, uitand ca daca era cumva o epidemie de TBC si incepeau ziaristii sa sape si sa afle ca nu exista vaccinul si chiar si cei care vor nu pot nici macar sa il cumpere de la farmacie, tonul comunicatului ar fi fost cu totul altul si probabil am fi avut parte de un nou Colectiv. Desi, sansele ca pruncii sa scoata lumea in strada sunt destul de mici, avand deja exemplul mortilor inca neexplicate ale copiilor care au fost vaccinati cu vaccine experimentale facute pentru Kazahstan [1] Nu stiu situatia pregatirilor pentru “The Big One”, pentru ca nu sunt bucurestean si nu prea m-a interesat. Am auzit ca Firea a facut o noua institutie / institut in primarie pentru asta, dar miscarea pare sa se incadreze in reflexele taranesti ale unei persoane total nepregatite si pe dinafara pentru functia si responsabilitatile pe care le are. Firea pare sa se fi gandit: daca tot nu stiu ce sa fac, e clar: sa fac o institutie noua si daca nu isi fac treaba e vina lor. Bag cativa specialisti si bag si cativa tovarasi la care am datorii si impac astfel si capra si varza: rezolv si problema cu cutremurul si platesc si datoriile. Poate ma insel eu si judec prea aspru. Nu am auzit insa nimic, nicio strategie, nici un plan atat al primariei si nici al guvernului despre cum sa rezolve problema pentru ca timpul CURGE, inconstientilor! Mii de oameni vor muri INUTIL in cazul unui cutremur ca cel din 1977, specialistii tot trag semnale si fac calcule cu cate mii de oameni o sa moara. Nu cred ca e nevoie sa fac un istoric al tentativelor anterioare la care principala scuza a cam fost mereu banii, lipsa banilor si cand erau bani, pe alocuri mai era si opozitia locatarilor care nu aveau unde sa se mute temporar si bineinteles se opuneau consolidarilor. Traim vremuri in care tehnica constructiilor a evoluat destul de mult. Exista acum aparate de sondare a rezistentei betoanelor si fierului care ajuta imens si care pot sa dea un diagnostic precis. Intorcandu-ne la bani, daca ne uitam la prapadul

Read more

Deutsche Bank nu a scapat de CRASH!

Pretul actiunii Deutsche Bank testeaza limita de 10 sub care dupa parerea mea se va prabusi instant. Momentan, nou fata de comentariile facute in Martie ar fi ca politicienii nemti tot striga ca in nici un caz nu vor salva banca in caz ca se prabuseste, ceea ce pune si mai mult foc pe gaz. Toata criza (recenta) a inceput de cand americanii i-au amendat cu 14 miliarde (suma inca provizorie, aflata in curs de negocieri intre guvernul SUA si banca DB) pentru fraudele facute in criza din 2008, cifra imposibil de dus, fapt recunoscut de reprezentantii bancii care declarau ca provizionasera (pusesera deoparte pentru “intelegerea” cu guvernul) o suma apropiata de amenzile luate de celelalte banci americane pe aceeasi “tema”, adica 4-5 miliarde. De la 4-5 la 14 e ceva diferenta si este indeajuns diferenta incat sa dea jos cu DB-ul, cel putin cu actiunea, prospectul unui profit in cazul unei amende mai mari de 4 miliarde fiind zero. Ce nu stiau sefii DB este ca europenii urmeaza sa taxeze Apple cu vreo 14 miliarde taxe / impozite si ca DB vor fi folositi ca “ostatic” de catre americani in negocierile subterarne cu UE cu privire la aceasta “neintelegere”. Iata deci din nou incurcaturi si lebede negre neasteptate. Daca toate celelalte cauze de crash ale unei banci Too Big To Fail au fost “rezolvate” (tiparnita de lichiditati a bancilor centrale, folosirea de triggere si “trend makers” pe diverse produse tranzactionate), scandalul pe taxe intre SUA si UE este o posibila scanteie pentru urmatorul incendiu care va cuprinde mai intai pietele de actiuni, apoi sistemul bancar, apoi intreaga lume. Sa nu credem ca chestiunea este simpla si ca politicienii vor ajunge la un acord. Sa realizam ca la ce cifre sunt in joc, problemele nu pot fi rezolvate de politicieni, in spatele politicienilor stand grupuri solide de lobby si puterea multi-nationalelor. Am putea spune ca in batalie se afla acum fata in fata doi mari titani din industrii diferite: Apple pe de o parte si DB pe cealalta parte.

Read more

Coreea de Nord – mai 1984 decat SUA

De muta vreme ma tot gandesc oare ce final va avea Koreea de Nord. Abia dupa ce am vazut un documentar francez intitulat “Marea Iluzie” mi-am pus problema: “de ce trebuie musai sa aiba un final”? Vazand asemanarile intre Coreea de Nord si regimul comunist de la noi ne este probabil instinctiv noua romanilor gandul ca o data si o data va veni si vremea coreenilor de nord sa se ridice. Sau poate, avand in vedere modelul chinezesc vecin si presiunea fratilor de la sud, dezghetul va veni din interior. Sau poate, belicosi si mandri cum sunt, coreeni de nord vor declansa razboi si evident vor pierde, iar in urma razboiului va urma eliberarea acestei fasii de comunism in cea mai criminala mutatie pe care a avut-o aceasta ideologie diabolica. De ce ne este insa greu sa credem ca exista si posibilitatea ca nimic sa nu se schimbe si regimul sa supravietuiasca inca cateva sute de ani, fara probleme? Ca orice sistem falimentar, ne-am astepta ca si Coreea sa faca cumva implozie, sa existe o crapatura pe undeva, fie economic, fie militar, fie social, care sa produca scanteia care va arunca in aer intreaga structura. Se pare insa ca cel putin economic, regimul rezista, adaptandu-se asa cum poate la constrangerile ineficientelor (putin spus) sistemului planificat si invatand din mers metode de “ajustare” care sa ii permita supravietuirea si asigurarea unui nivel de trai minimal in care sa nu moara pur si simplu intreaga populatie. Aflam din documentar de exmeplu despre marea foamete pe care au avut-o in anii 90. Ulterior, tovarasii, invatand din greseli, au permis oamenilor sa isi pastreze 50% din productia agricola, ceea ce a stimulat munca si a permis iesirea din foamete. In documentar nu se mentioneaza explicit, dar eu banuiesc ca China ajuta mult Coreea de Nord ca sa ramana pe linia de plutire. Chinezilor le convine sa aiba Coreea exact asa cum este: in caz de conflict cu SUA, insula coreana va fi prima problema a americanilor si va necesita resurse importante. De asemenea, Coreea poate fi folosita de chinezi in disputele cu Japonia. Pe scurt, Coreea de Nord este alaturi de Taiwan, putinele proxy-uri pe care China si le permite in conflictul cu americanii. Bine, lucrurile trebuie vazute mai ales invers, dar ideea este ca Coreea asa cum este are statutul ideal pe care si-l doresc chinezii: nebun gata sa fie aruncat in foc ca sa vada cat de mare este temperatura. Cu privire la 1984, Coreea este de departe intruchiparea cea mai groteasca a viselor lui Orwel. Daca in Imperiu, razboiul perpetuu este mentinut mai ales propagandistic si psihologic, in Coreea, razboiul perpetuu este real. Daca in Imperiu foamea este relativa, statul politienesc este mai degraba unul “soft”, constrangerile sunt mai degraba unele la nivelul societatii, in coreea totul este precum in carte, pagina cu pagina. Nu vad deci nici o sansa pentru ca Coreea de Nord sa devina altceva, nici macar China, nici macar o China mai putin … chineza.

Read more

Scandalul ecumenist din sânul ortodoxiei pentru to(n)ți

Am vazut o conferinta despre Sinodul din Creta (fost Sfantul si Marele Sinod in nomenclatura oficioasa, actual doar Sinodul din Creta) si ma gandeam urmarind-o ca pentru cei care nu sunt ortodocsi, intreaga dezbatere si tensiune interioara a ortodocsilor este un mare mister si o mare necunoscuta. Ca un argument la aceasta afirmatie as aduce faptul ca presa laica ignora total subiectul, desi cu siguranta avand in vedere ca majoritatea ortodocsilor sunt implicati si preocupati de aceasta chestiune, subiectul “ecumenism & Creta” ar fi mult mai fierbinte decat subiectul “Arsenie Boca” care a fost preluat, exploatat si “rumegat” pana la refulare de presa laica. O sa incerc sa fac asadar o prezentare a problemei pentru cei care nu sunt ortodocsi sau sunt doar ortodocsi botezati dar neimplicati in chestiunile de zi cu zi ale Bisericii Ortodoxe sau chiar daca sunt implicati, nu au habar de chestiune sau nu o inteleg. Scopul initiativei mele este de a clarifica si a prezenta pe scurt problema, desi evident ca nu voi reusi. In esenta problema este simpla: in randul ortodocsilor exsita grade diferite de relationare cu eterodocsii (crestinii neortodocsi) care grade, dupa ce ca sunt multe, mai au si o alta consecinta (dimensiune, influenta): fiecare crestin ortodox priveste pe alt crestin ortodox mai ales prin prisma prin care acesta se relationeaza la eterodocsi. Relationarea la eterodocsi variaza imens de la considerarea catolicilor ca frati de credinta si frati intru Hristos, care au Sfantul Duh si doar ca sunt … putin schismatici si asta din motive istorice, pana la considerarea ca catolicii sunt eretici si sunt total in afara Bisericii, nemaiavand valabila nici o taina si prin urmare si nemaiavand Duhul Sfant; la acest grad maximal de alergie fata de eterodocsi, mai exista un adagio: ortodocsii care au tangente cu ei de asemenea pierd Duhul Sfant si mantuirea, fiecare ortodox fiind dator sa le spuna adevarul, cum ca ei sunt rataciti, ca semn al iubirii totale. De asemenea, pomenirea ierarhilor cu un anume grad de afinitate la ecumenism, este tot erezie. Pare complicata explicatia, sa facem deci o paralela. Sa presupunem ca intr-o familie sunt doi frati. Unul este alcoolic (eretic). Pozitia ortodocsilor “extremisti” [1] ar fi ca celalalt frate (care nu este alcoolic), deci ortodoxul, nu doar ca nu trebuie sa bea impreuna cu alcoolicul si nu doar ca nu trebuie sa se faca ca ploua si sa nu ii zica nimic acestuia, doar pentru a mentine o legatura ce pace si intelegere. “Extremistii” ortodocsi sunt de parere, ca fratelui alcoolic trebuie sa i se spuna adevarul in fata: “esti alcoolic si o sa mori!”, nu trebuie tratat special sau cu blandete, nu trebuie lasat sa bea fara sa i se atraga atentia si fara a mentine o “sfanta” raceala fata de el, avand contact minimal, utilitar, ocazional si in nici un caz petrecand timpul impreuna cu el sau avand anumite activitati care doar sa il amageasca pe alcoolic ca nu are nici o problema si ca faptul ca el este alcoolic este doar o simpla alegere, in esenta si el este un om normal. Cred ca am complicat si

Read more

Dupa cum spuneam … despre plecarea Renault

Ca tot vorbeam ca la opt ani de la criza nu am invatat nimic … Iata insa mai intai o stire despre Dacia: Renault își mută, pas cu pas, producția de la Mioveni în Maroc Uzina Renault de la Tanger (Maroc) va începe anul viitor să producă al patrulea model de automobil, Logan Break, care până acum a fost fabricat doar la uzina de la Mioveni (România), informează publicația L’Usine Nouvelle. Această uzină, inaugurată în luna februarie 2012, produce deja modelele Sandero, Dokker și Lodgy și în 2016 producția ar urma să atingă un nivel record. (sursa) Au mai fost cateva stiri si prin alte locuri cu niste date mai pe larg in care se compara scaderea productiei din Romania in paralel cu cresterea celei din Maroc. In vara anului 2015 cand se discuta despre “revenirea” economiei romanesti (in contextul revenirii europene), subliniam: Din pacate insa, lucrurile stau cu totul altcumva: Dacia înregistrează vânzări în scădere și în Germania, după cele din Franța. Si daca Dacia o duce rau … Cat de rau o duce Dacia nu vom stii decat cand o sa inchida portile – poate primul mare soc care va lovi Romania. Plecarea Daciei, pentru mine este o realitate indubitabila, singurul semn de intrebare fiind evident “cand”. Nu fac profetii, dar acest cand dupa mine va fi in maxim 2-3 ani, la ritmul in care merg lucrurile. Si nu ma refer la faptul ca lucrurile merg inspre rau – chiar daca lucrurile merg inspre bine, Dacia o sa plece. Lipsa autostrazilor intr-o piata auto in care competitia este din ce in ce mai canibalica, intr-o piata in care dobanzile sunt aproape de zero si companiile supravietuiesc pe minus cu marje minime, in multe cazuri negatrive, este indeajuns pentru a goni Dacia si Ford din Romania. Doar ca guvernantii nu realizeaza si nu au simtul urgentei. Nu inteleg ca daca pleaca Dacia o sa fie prapad si nu realizeaza ca fara autostrazi Dacia va pleca. (sursa) Sa speram ca este doar un fâs si nimic serios nu se intampla. De altfel zvonuri despre plecarea Renault am tot avut in ultimii ani. Iata ce ziceam in 2014 in articolul NOI ZVONURI DESPRE PLECAREA RENAULT: Parerea mea este ca plecarea nu se va face chiar atat de repede si daca se va face, se va face toata o data. Francezii nu sunt insa buni organizatori si nu dau atentie maxima la costuri, deci nu vor inchide total decat cand nu mai au incotro. Sa nu uitam si ca si in Maroc pana se dezvolta furnizorii si se integreaza corespunzator cu uzina Renault, mai dureaza nitel. Iata ca nu le-a luat prea mult marocanilor ca sa isi rezolve furnizorii si deja au capacitatea sa abordeze modele noi. Vedem din raspunsul oficial al Renault de zilele trecute ca nu exista riscul de mutare si ca productia a crescut in Maroc si modele noi au inceput sa fie produse si acolo pentru ca exista cerere. Sunt mari sanse ca adevarul deocamdata sa fie acesta: poate chiar le-a crescut cererea si poate

Read more

Siria de ziua pacii

Astazi este Ziua Mondiala a Pacii. Evident, detinatorul din 2009 a Premiului Nobel pentru Pace nu crede in aceasta zi. Altfel, cum putem explica bombardarea de catre SUA a armatei siriene pentru prima data in istoria conflictului, nu oricum, ci in timplul unor batalii cu Isis – ajutand astfel direct fortele Isis – si nu in urma declararii de catre SUA a razboi Siriei – desi SUA de mult se implica in razboaie fara a mai declara oficial razboi statelor – ci tocmai in timpul unui armistitiu, si nu un armistitiu cu Siria, ci un armistitiu cu Rusia, partenerul declarat al SUA in rezolvarea a ceea ce se numeste “conflictului sirian ” – in esenta incercarea esuata a Imperiului de a schimba “dictatorii” vechi cu dictatori noi in cadrul operatiunii “Primavara Araba”. Nimic nou sub soare am putea spune. Un incident izolat, un accident, o neintelegere, o gresala regretabila. Sincer, nu am aflat si nu ma intereseaza pozitia americanilor cu privire la incident. Ce ma intristeaza este ca orice incercare a rusilor de a gasi o cale de pace si de intelegere in Siria, este taiata din fasa de politicienii si factorii de decizie ahtiati dupa razboi din SUA (warmongers – in limba engleza). Am tot vorbit de lupta unor centre de putere cu interese si viziuni total diferite in cadrul puterii din SUA. Pare ciudat si pare extrem de periculos ca SUA nu pot avea o politica omogena, clara, ca exista grupari care nu asculta de ordinele presedintelui si de politica Departamentului de Stat, dar se pare ca asa exista sau cel putin asa doresc americanii sa se prezinte. Ce este nou, cu ocazia acestui incident, este faptul ca rusii accepta si semnaleaza aceasta dihotomie. Cu ocazia incidentului, rusii au declarat ca lovitura asupra sirienilor este o tentativa a dusmanilor pacii din administratia americana care doresc sa pedepseasca administratia Obama pentru acordul de pace cu Rusia din Siria. Un amanunt deloc nesemnificativ dupa parerea mea, aceasta pozitie. Re-subliniez si reamintesc ca rusii sunt diplomatii cei mai profesionisti si nu fac nici o miscare aiurea sau gratuita, nici in declaratii si nici atat in comunicate oficiale in evenimente importante. In ce ma priveste, este prima data cand observ o astfel de atitudine a rusilor in relatia cu americanii: recunoasterea diviziunilor si tratarea unui incident grav cu flexibilitate si cu multe subintelesuri greu de descifrat. Fiind atat de complexe subintelesurile si in ce masura se contureaza un trend in relatia cu americanii, in sensul ca rusii vor trece peste multe faux pas-uri ale americanilor cu pragmatism si urmarind anumite obiective, nici nu stiu daca sa ma bucur sa ma ingrijorez. Spun asta, mai ales avand in vedere, recentele “semnale” transmise romanilor de ambasadorii americani de o parte si de alta a Prutului. Si daca mai e nevoie de inca o picatura de ingrijorare in final, as adauga si ca oricare dintre actualii candidati va veni la carma in SUA, situatia va fi mult mai tensionata decat in prezent si foarte posibil ca si noi sa fim inclusi in viitoarele zone de frecusuri intensificate intre Imperiu si Eurasia.

Read more

La opt ani de la inceputul crizei – partea a II-a – nu am invatat nimic

vezi si Partea I – Istoric articole Ma voi referi in acest articol doar la Romania. La 8 ani de la inceputul crizei in SUA prin caderea bancii Lehman Brothers pe 13 septembrie 2008 – un eveniment pe care sper sa il analizez separat intr-un alt articol deoarece prezinta nenumarate amanunte interesante din punct de vedere al istoriei, si mai ales al istoriei alternative – cea mai mare intrebare pe care si-o pun romanii de astazi este bineinteles: am iesit din criza? Intrebarea nu si-o pun doar majoritatea oamenilor care muncesc in mediul privat unde salariile au crescut in ultimul an cu un excelent 9% in comparatie cu salariatii la buget unde cresterea a fost atat de mare incat media ponderata intre buget si privat este de 14%. Bugetarii cu cresteri de 20% in ultimul an, au toate motivele sa spuna DA, am iesit din criza. Insa dincolo de perceptia cresterii nivelului de trai a carei singure manifestari din pacate este cresterea consumului, sa nu ne imbatam cu apa rece, ci sa incercam sa ne amintim ca si in 2008, inainte de criza, economia “duduia”. Am avea multe paralele intre prezent si 2008 pentru a trage semnalul de alarma de “deja-vu”. Cateva dintre ele, le-au trecut in revista redactorul de la Ziarul Financiar si Florin Citu, seful trezoreriei de la ING in 2008 intr-un interviu recent ZF Live. Va recomand sa vedeti interviul deoarece voi mai reveni la el si este extrem de interesant. Nu stiu in ce masura insa, urmarirea unor indicatori si a unor fenomene paralele intre azi si 2008 are sens dintr-un motiv simplu: noi suntem mereu “aruncabili” intr-o criza, si nu indicatorii sau mersul lucrurilor pe la noi ne feresc de cadere, ci in realitate suntem mentinuti pe linia de plutire de liniile de credit din afara, fie ele de la FMI – in vremuri mai tulburi, fie de la alte banci sau fonduri de investitii – unelte de operare ale Imperiului care decid daca o tara traieste sau moare de foame, daca intr-o tara este razboi sau pace etc [1]. Nu as vrea sa fiu perceput gresit si nu as vrea sa dau ideea ca noi suntem doar o victima pasiva care orice am face nu avem de ales. De departe de mine ideea ca Romania este un stat bananier pentru ca nu are puterea sa fie altfel. Sunt sigur insa ca suntem o tara bananiera pentru ca nu vrem sa fim altfel. O mica mare diferenta. Deci daca indicatorii economici, fiscali, sociali nu ne spun daca am iesit din criza, cum putem sa ne dam seama unde ne aflam? Lucrurile sunt complicate si as vrea sa facem pas cu pas disecarea unei realitati care mie mi se pare extrem de clara: noi nu am iesit din criza, ci noi suntem bolnavi fara scapare. Precum un drogat care se poate inca indatora ca sa-si cumpere drogul, tot asa noi deocamdata ne simtim bine, chiar euforici. Deocamdata avem finantare, chiar finantare ieftina si putem chiar sa ne marim dozele caci nu vedem nici un pericol. Criza vine cand nu mai avem cu ce sa

Read more
1 161 162 163 164 165 345