Dragostea – cateva comentarii

Dragostea,  fiind cea mai mare virtute, este si cea mai grea de inteles si cea mai greu de lucrat. Sunt deci doua mari capcane in dobandirea acestei virtuti: gresita intelegere si poticnirea in lucrare. Se intelege ca nu doar dragostea poate fi inteleasa gresit sau poate fi lucrata mai putin sau deloc, insa fiind cea mai inalta si cea mai importanta, este cea mai predispusa la a fi gresit inteleasa si lucrata gresit. In acelasi timp,  chiar cand este inteleasa bine, este cea mai greu de lucrat, cel mai mic pas inainte, facandu-se prin transformarea completa a fiintei noastre care eram la pasul dinainte [1]. Fiind cea mai “fierbinte” dintre virtuti, dragostea este si cea care se raceste (se pierde) cel mai usor, fiind nevoie de permanenta noastra preocupare pentru mentinerea si sporirea ei. In orice virtuti, zaboveala in lucrarea lor ne expune la riscul de ale pierde, insa in dragoste chiar si ezitarile ne pot fi fatale. Ca orice virtute si dragostea este supusa unui proces dinamic, este supusa transformarii si are valente infinite, nuante variate, exprimari uimitoare si “efecte secundare” in toata fiinta noastra. Valentele dragostei sunt specifice atat relatiilor: pe fiecare om il iubesc altfel, mama iubeste altfel copilul, sotii se iubesc altfel, cat si in fiecare relatie dragostea are specificitatea ei din punctul de vedere al exprimarii si mai ales al rostului. Caci dragostea are mereu un rost, niciodata nu este doar o stare autosuficienta. Specificitatea din punctul de vedere al relationarii nu implica insa diferente prea mari in efectul dragostei, mai ales daca privim la convergenta oricaror relatii catre iubirea totala, desavarsita, in care toti vom trai prin ceilalti. De asemenea, in fiecare relatie, dragostea are un parcurs anume, o crestere sau o scadere, pe langa specificitatea relatiei. Cate drumuri sunt in lume, fiecare cu atributele lui, dar fiecare drum in parte are suisuri si coborasuri. Fiecare drum care trebuie parcurs cu poticnirile si capcanele lui, prin parcurgere vin roadele dragostei ce constau in experiente care schimba dramatic intreaga noastra fiinta si intreaga noastra intelegere asupra dragostei si asupra vietii in general. O sporire a dragostei intr-o relatie, se rasfrange inevitabil si in celelalte, la fel cum o poticnire sau nelucrare intr-o directie, umbreste toata putinta noastra de a intelege si de a lucra dragostea. Un politician care minte alegatorii, nu va putea niciodata sa fie sincer desavarsit cu propria sotie. Un fiu care isi iubeste mama deplin, nu va putea niciodata sa urasca o femeie, ci experienta dragostei pe care a avut-o cu mama sa se va rasfrange in toate relatiile cu toate femeile din viata lui. La fiecare masura, fie de timp, fie de persoana, dragostea este cu totul altceva. Este o taina in continua schimbare care se arata celui ce o cauta mereu altfel si niciodata deplin. Cu fiecare pas, cu fiecare lucrare, noi si noi fete ale dragostei ni se arata si se cer faptuite. Prin aceasta provocare numim lucrarea virtutiilor. Din nou amintesc: dinamica perspectivei (felului cum vedem) si a experientelor (felului cum lucram) este valabila pentru toate virtutiile, dar dragostea fiind prima dintre ele, este supusa cel mai mult transformarilor si

Read more

The Truman Show

“The Truman Show” este o tragi-comedie extraordinara din toate punctele de vedere. Truman traiste intr-o mare minciuna: toata lumea din jurul lui este o mare scena plina de actori. El insa nu stie si ii ia ani buni pana sa lege fir cu fir micile “scapari” si sa inteleaga ce se intampla. De la vanzatorul de ziare, pana la colegii del a munca si chiar pana la sotie, toti sunt actori platiti ca sa joace intr-un film macabru in care Truman este personajul principal, cu diferenta ca el isi traieste viata si nu stie ca viata lui este un spectacol privit de milioane de telespectatori care comenteaza fiecare scena. Nu poti sa nu te intrebi – dupa ce privesti acest film – daca nu cumva si noi traim intr-o mare minciuna, daca nu cumva si lumea din jurul nostru este doar o mare scena, plina de actori si de himere fara consistenta. Nu este singurul film care ne arunca o astfel de provocare, primul care in vine in minte este Matrix. Truman este insa mult mai usor de digerat dar si mai putin pretentios. Filmul este realizat in 1998. Imaginati-va cum ar arata o ecranizare in ziua de astazi, dupa ce intre timp a aparut Internetul, Facebook, Twitter, etc.

Read more

Turcia vs UE & NATO

S-au mai limpezit apele cu privire la tentativa de lovitura de stat din Turcia si mie imi este clar in ce directie se va merge. Erdogan a luat-o pe calea lui Sadam, cu o mica deosebire: are poporul de partea lui. Este greu de facut acum un istoric al ruperii lui Erdogan de NATO si al influentei miscarii guleniste tolerate si finantate de CIA in Turcia si in randul turcilor. Ne vom rezuma la a emite cateva pareri. Lovitura de stat esuata a fost slab pregatita. In primul rand nu avea suportul intregii armate iar in al doilea rand exista nenumarate semne de intrebare cu privire la unele ezitari. De ce, de exemplu, avionul lui Erdogan nu a fost lovit, daca pucistii tot erau “all-in“? Poate pentru ca totul a fost doar un mic test sa vada reactia poporului si sa calculeze in ce masura Turcia va fi dezmembrata din interior sau din afara? Am urmarit interviurile lui Sibel Edmonds, o fosta translatoare de limba araba a FBI-ului reporter specializat pe Turcia si whistleblower. Sibel are o intreaga teorie cu privire la istoricul Al-Quaeda si al Primaverii Arabe, dar nu va spun decat un cuvant cheie “Operation Gladio B”. Cu privire la lovitura din Turcia, Sibel este de parere ca este posibil ca sa fii fost o pregatire, pentru a vedea reactia populatiei. Bineinteles, ca in orice miscare sociala de amploare, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ. As aminti aici Decembrie 1989, Romania. Prin urmare, foarte posibil ca daca lovitura a fost doar un test, reactia populatiei sa nu fie deloc incurajatoare pentru americani. Sibel elogiaza miile de turci care si-au pierdut viata luptand cu mainile goale impotriva tancurilor pentru a apara independenta si libertatea Turciei, asa cum o vad ei. Acestia sunt eroi nationali si ne alaturam parerii ei. Romanii ar avea de invatat ca libertatea este un dar de mare pret si mai bine traiesti leu pentru o zi decat oaie pentru o suta de ani. Ce va urma mai departe? Fiecare zi aduce o noua stire prin care turcii acuza UE si NATO, ba de implicare in lovitura, ba de apararea teroristilor (SUA nu vor sa-l extradeze pe Gulen), ba ameninta cu ruperea acordului pentru extradarea imigrantilor etc. Frecusurile cresc in intensitate si de la vorbe se poate trece la fapte peste noapte. Sunt deja si actiuni mai concrete, chiar daca mai putin oficiale. De exemplu,  acum cateva zile a fost oprita electricitatea la baza de la Incirlik. Chiar daca Erdogan a luat-o pe urma lui Sadam si si-a atras mania Imperiului, nu este deloc exclus ca prin abilitate si popularitate Erdogan sa fie un os in gat pentru americani, cel putin pana se va ivi vreo ocazie potrivita. Cu ocazia acestei lovituri exista o singura certitudine: Erdogan si-a intarit pozitia interna si nu va ma putea fi dat jos din interior. Singura sansa de “recastigare” a Turciei pentru Imperiu, ar fi lovirea din exterior printr-un “haos creativ”. Fiind “pierduta” pentru Imperiu, Turcia nu va mai putea juca un rol prea important pentru

Read more

Coliva turcior chiar s-a fiert!

Acum 4 ani scriam un articol intitulat “S-a fiert coliva turcilor?” in care explicam profetiile ortodoxe cu privire la Turcia prin prisma evenimentelor curente. Desi era cu semnul intrebarii, bineinteles se gasea cate unul sa zica: inca o ratare a “profetiei” – dintre ortodocsii “soft”. Nu neaparat doar la acest articol cat si la celelalte. Dintre necredinciosi nici nu mai zic, de fiecare data cand prezentam unui ne-ortodox profetia despre turci, inevitabil primul raspuns era: “pai turcii sunt membri NATO, cum sa fie atacati de rusi?”. Evenimentele sunt inca fierbinti si nu are sens sa comentez prea mult. Mi-a atras insa atentia o stire: John Kerry, secretarul de Stat al Statelor Unite: Turcia riscă excluderea din NATO în cazul abandonării principiilor democratice. Nu mai repet ce am scris in alte articole anterioare pe care le putati gasi taguite cu Turcia. Singura intrebare care mai ramane acum ar fi cat va dura oare de la excluderea turcilor din NATO (probaibl in maxim 2-3 luni) pana la atacarea Turciei de catre Rusia. La cat de nebun e Erdogan si cat de dornic sa refaca Imperiul Ortoman cat mai repete, nu e exclus sa fim surprins de rapiditatea evenimentelor … Din toate astea insa, oare Romania invata ceva? Nu de alta, dar acum toti o sa zica: vedeti, ce bine ca suntem membri NATO? Nu o sa lase astia sa cadem iar in dictatura, sau nu o sa ne lase pe mana rusilor … Gresit! Romania va fi carnea de tun in fata rusilor, moneda de schimb. Reamintesc ca intr-o conferinta / interviu recent, Putin explica ca politicienii americanii contemporani nu mai constientizeaza ce inseamna nucleara si sunt prea “increzatori” in capacitatile conventionale ale armatei NATO comparativ cu ale Rusiei.  “Nu stim ce sa mai facem ca sa ne inteleaga” se plangea Putin, in sensul ca nici el nu vrea sa recurga la nucleare, dar se pare ca americanii (politicienii si presa) nu realizeaza ce inseamna “assured mutual destruction”. Din pacate, nu am salvat articolul/interviul si nu pot da acum referinta, as aprecia un link la tot interviul. Ori daca americanii nu inteleg, rusii ce variante au in caz de razboi? Sa le face un “demo” ca poate demo-ul il inteleg. Tare mi-e teama ca demo-ul sa nu fie Romania, caci oare ce tara NATO se are mai rau cu rusii decat Romania – dupa Turcia care va fi insa data afara din NATO si cucerita “convetional”?  

Read more

Pr. Peter Alban Heers: Parintii Bisericii erau foarte atenti la fiecare iota din invatatura de credinta

Cautand diverse pareri ale altor ortodocsi de prin alte tari despre Sinodul din Creta, am dat si peste un interviu cu pr. Peter Alban Heers, preot paroh la un sat de pe langa Salonic, doctor in Teologie Dogmatica al Universitatii din Tesalonic. Parintele a scris nenumarate carti despre miscarea ecumenista si despre al doilea Conciliu al Vaticanului. De asemenea, a tradus in limba engleza cartile Sf. Paisie Aghioritul. Parintele mentine un podcast si un canal pe youtube. Evident, ultimele podcasturi se ocupa despre Sinodul din Creta. Din ele, am ales unul mai recent, de pe 24 iunie cand problematica era relativ fierbinte. Pe scurt, parintele ne indeamna la trezvie si fermitate. Pe langa mesaj, mult mai interesante sunt nuantele, modus-ul operandi-ul propus si exemplele istorice. De altfel, intrebarile venind mai ales de la ascultatori din SUA, intreg interviul trateaza cu deschidere nenumarate probleme si intrebari care ii framanta pe ortodocsi. O lectie de comunicare extraordinara, cu totul diferita de emisiunile de la Trinitas in care sunt invitati doar ecumenistii si este promovata doar dogma ecumenista, pro-sinodala, evitand cu strictete toate partile subrede si capcanele evidente ale acestui sinod.

Read more

Marea diviziune a crestinilor ortodocsi dupa Sfantul si Marele Sinod din Creta

Inspirat de o postare de pe pagina de Facebook intitluata “Philosophy Matters“, am realizat o diagrama prin care am incercat sa cuprind efectul in sanul ortodocsilor al “Sfantului si Marelui Sinod Ortodox din Creta”, care s-a tinut de catre o parte a bisericilor ortodoxe autocefale luna trecuta si ale carui efecte abia au inceput sa apara, pe masura ce credinciosii incep sa devina curiosi despre acest sinod, sa afle ce s-a intamplat si presiunea in randul turmei drept-maritoare creste precum temperatura in aceste vremuri de incalzire globala, care incalzire prin consonanta a inceput sa miste si nemiscata liniste milenara din sanul Bisericii Ortodoxe ce a mentinut unitatea de credinta de atatea secole. Cum si la case mai mari si la adunari mai alese se obisnuieste ca lucrurile sa se faca in graba, imprevizibil si ambigue, declaram si diagrama noastra ca “work in progress” si urmeaza sa revenim. Orice adaugiri / comentarii / recomandari sunt binevenite.

Read more

SINODUL DIN CRETA – despre picatura chinezeasca

Nici nu s-a uscat cerneala pe vechiul articol si deja apare o stire care desi unora le poate da sperante, mie nu face decat sa imi confirme una dintre spaime, exprimate in capitolul “Picatura chinezeasca nu loveste ca barosul” al articolului precedent. Iata stirea despre care este vorba: un episcop roman din afara tarii (de Scandinavia), care a participat la “Sfantul si Marele Sinod” in delegatia BOR, a publicat un articol pe site-ul episcopiei in care face apel ca documentul cu privire la ecumenism sa fie nici mai mult nici mai putin decat “modificat” la viitoarele intalniri, “încât acesta să fie corespunzător așteptărilor comunităților ortodoxe și nevoilor creștinilor de pretutindeni.” Vom relua in totalitate comunicatul, in caz ca dispare: Frământări asupra temeiniciei documentului Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine   Luând aminte la neliniștile exprimate de numeroși ortodocși asupra unor documente aprobate la Sfântul și Marele Sinod din Creta, îndeosebi asupra documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, aduc următoarele precizări conform conștiinței mele: 1. Contribuția delegației Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv asupra documentului amintit, a fost întru totul ancorată în tradiția Sinoadelor Ecumenice și a predaniei ortodoxe. Contribuția s-a concretizat în amendamente acceptate de delegațiile celorlalte Biserici Ortodoxe, prin prestanța teologică și duhovnicească a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a ierarhilor din delegație. 2. Dată fiind maniera imprevizibilă în care au decurs dezbaterile și modificările aduse pe textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, documentul final suferă, încă, în opinia mea, de ambiguități și exprimări neclare teologic și ecleziologic, în pofida amendamentelor delegației românești. Acest lucru a fost exprimat public de mitropoliți care au participat la lucrările Sinodului din Creta, cum ar fi, de pildă, IPS Hierotheos Vlachos, din delegația Bisericii Greciei, sau IPS Neofit de Morfou din delegația Bisericii Ciprului, dar și de către alți ierarhi participanți. 3. În concordanță cu propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel din cadrul lucrărilor Sinodului din Creta, ca întrunirile sinodale panortodoxe să devină periodice, cred că documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” ar trebui să fie supus, în continuare, dezbaterilor și modificărilor, astfel încât acesta să fie corespunzător așteptărilor comunităților ortodoxe și nevoilor creștinilor de pretutindeni. Episcopul Macarie Drăgoi Dincolo de mustrarile de constiinta pe care le poate avea PS Macarie, intrebarea care se pune: care va sa zica, documentele si marile sfinte hotarari semnate, sunt pur si simplu atat de efemere incat se pot modifica oricand pe viitor, sunt supuse dezbaterilor si modificarilor? Sa intelegem ca hotararile acestui “Sfant si Mare Sinod” sunt pur si simplu Work In Progress, care la fiecare intalnire mai capata niscavai imbunatatiri in functie de feedback-ul “comunitatilor” si in functie de “nevoile crestinilor de pretutindeni”? Propunerea mie mi se pare socanta si arunca cumva mult mai multe semne de intrebare, venind nu de la altcineva decat de la un episcop care a participat si care teoretic stie ca hotararile sunt “sfinte”, vor “intra in istorie” si vor fi “asumate de participanti” (conform mesajelor oficiale emise in conferintele de presa si mesajele aparatorilor integritatii Sfantului si Marelui Sinod). Care

Read more
1 166 167 168 169 170 347