Caragiale, veșnicul profet

Cat de geniu in cunoasterea sufletului romanului a fost Caragiale nu cred ca am ajuns inca sa realizam. Am trait sa o vedem si pe asta … Dupa atatea certuri, conflicte si trancaneli iata ca s-a ajuns si la pace post-electorala: avem guvern! Va aduceti aminte momentul de final din “O scrisoare pierduta”? Mai lipseau doar imbratisarile si pupaciunile ca sa ii vedem pe iubitii nostri conducatori jucand ca la carte acelasi vesnic scenariu de tragi-comedie care caracterizeaza politichia romaneasca in vremuri de oarecare liniste (cata poate fi ea pe meleaguri mioritice pururea fierbande) cand se-ntampla sa nu fim sub bocancul vreunei dictaturi mai severe. Dar nu doar cu cearta si pacea politica le-a nimeric neica, ci si cu situatiunea economica: Din punct de vedere economic stam rau. Industria romana e admirabila, e sublima, dar lipseste cu desavarsire. Travaliul, nu se face deloc. Adevaruri perene. Singura ramura care ar putea sa ne scoata din subdezvoltare, industria, a ajuns la cote infime din PIB, invartindu-se la aproximativ 25% in conditiile in care in “epoca de aur” atinsese 50% si asta probabil in competitie cu raportarile astronomice din agricultura. In ciuda acestei “mosteniri” pe care am vandut-o la pret de fier vechi desi valoarea era imensa, chiar si dupa ce s-a distrus totul in tranzitia turbulenta, nici un politician nu trage semnale de alarma cu privire la industrie si nici unul nu e constient cat de vital este pentru noi ca sa devenim producatori si sa vindem produse nu doar sa importam. Avem inflatie de parlamentari, inflatie de ministere, inflatie de bani dar la factori de stimulare a industriei nimeni nu se gandeste. Si cand spun factor de stimulare nu ma gandesc in nici un caz la ce s-a tot rumegat prin presa pseudo-economica specifica unei economi sub-dezvoltate in care traim. Ma refer in primul rand la cadrul in care o industrie se poate construi: infrastructura rutiera, energie ieftina si forta de munca specializata. Daca forta de munca mai e ceva de samanta, celelalte nu doar ca lipsesc cu desavarsire dar nu sunt nici macar planuri sau intentii pentru crearea lor. Energie ieftina se gaseste pentru unii, asa numitii “baieti destepti” care nu sunt deloc numai cei din energia hidro – astia au fost atacati ca sa se schimbe garda, sa mai suga si astelalti ca ailalti au supt destul. Baietii cu adevarati destepti sunt cei care au pus mana pe petrol si gaze si exporta legal energie ieftina facand profituri record in timp ce industria romana nu are nici o sansa sa se dezvolte neavand un minim suport de plecare. De aceea, niciodata in viitorul previzibil nu putem sa avem sperante la o dezvoltare a Romaniei cel putin la nivelul Ungariei sau (pe viitor chiar al Bulgariei) deoarece industria nu poate creste fara infrastructura si energie ieftina. Infrastructura nu se face peste noapte si neavand bani nu se face nici peste zeci de ani. Cum nu am reusit in decadele de la revolutie nu vom reusi nici pe viitor, cu toate

Read more

S-a descoperit o gaură neagră de 20 de miliarde mase solare

Interviu cu Michio Kaku: – nu una, ci doua gauri negre de dimensiuni surprinzator de mari; gaurile astea au diametrul de 10 ori cat sistemul nostru solar; – daca inghit atatea stele, de ce nu le-ar si scuipa in alta parte; si daca le scuipa, nu seamana treaba asta cu un Big Bang? – ar cam fii sute de milioane de gauri negre “calatoare” prin jurul nostru; – detalii picante de cum ar fi sa fim inghititi de o gaura neagra: pe masura ce te apropii de event horizon timpul se opreste si vezi toata lumina care a fost “capturata” de miliarde de ani” si e ca si cum ai vedea o filmare a trecutului; – dezbateri pe tema gaurilor negre: Kaku e adeptul teoriei cuantice si a multiversurilor, adica el crede ca unele gauri negre ar fi portaluri catre alte universuri care au legi diferite de ale noastre; Vai ce noutate: exista alte lumi si e posibil ca atunci cand treci in cealalta lume, viata prezenta sa iti treaca prin fata ochilor precum un film. Nu parca am mai citit despre asta in Vamile Vazduhului? – au mai fost gasite si doua planete care sunt in orbita considerata propice dezvoltarii vietii; problema e ca sunt cam mari in comparatie cu pamantul; – exista teorii ale conspiratiei ca problemele cu hadron collider-ul s-ar trage de la un vizitator din viitor care incearca sa perturbe descoperiri uimitoare; ca sa vezi cum glumesc oamenii de stiinta … – muzica e lumba universului si mintea lui Dumnezeu e muzica cosmica care rezoneaza prin hiperspatiul cu 11 dimensiuni; (wow, Kaku l-a citit si pe Sf Vasile, oare?)

Read more

Japonia: a 5-a recesiune in 15 ani

Japonia se lupta cu criza de 15 ani. Banca Centrala a Japoniei a ezitat sa ia masuri prea riscante si nu a atins inca niveluri infinite la tiparit bani, cum a actionat FED-ul american. In curand vor fi alegeri in Japonia si se va schimba clasa politica si la ei. Au si japonezii USL-istii lor, doar ca la ei a venit randul democrat-liberalilor. Noua putere va schimba probabil si politica externa si va cere schimbarea constitutiei astfel incat Japonia sa isi dezvolte armata.

Read more

Gunoiul de sub preș

Avem un nou parlament, vom avea un nou guvern si vom incepe un an nou. Avem si declaratii pompoase ale lui Isarescu [1], ca sa mentina momentum-ul valului de optimism si sa mai dea un sut cutiutei cu dinamita [2]. Gramada motive de optimism, cel putin pentru unii [3]. Realitatea este insa cu totul alta si lucrurile nu stau cu nimic mai bine acum decat acum o luna, sase luni, un an, doi ani sau trei ani. Iata de ce tot inspre prapastie mergem: BNR: Restantele la credite au crescut in octombrie cu 1,7%, la 26,96 miliarde lei Restanţele la credite au crescut în octombrie cu 1,7% faţă de luna precedentă, până la 26,96 miliarde lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor urcând la 10%, potrivit datelor Centralei Riscurilor Bancare (CRB), publicate de BNR (Sursa: Bancherul.ro) Deja cresterea resntatelor pare o stire banala, atat de mult ne-am familiarizat cu astfel de comunicate de la BNR incat rareori ele mai apar in ziare, putand sa le mai gasim doar pe ici pe colo, in site-uri de nisa [4]. Asa cum pentru un muribund care trage sa moara un moment de respiratie mai dificil care se manifesta cu intreruperi si zvacniri ale sistemului respirator li se pare celor care stau langa el ceva normal, tot asa si analistilor economici, ziaristilor si politicienilor cresterea restantelor nu ii mai sperie si nu mai constituie pentru ei un subiect de discutie deoarece ne-am obisnuit cu ea. Simtul urgentei s-a atrofiat atat de mult incat pana si bancherul central a ajuns sa faca declaratii pline de optimism, in ciuda faptului ca cunoaste indeaproape toate situatia atat cea a sistemului bancar roman aflat in putrefactie cat mai ales a economiei aflate in deriva. Este adevarat ca la o evaluare cuvant cu cuvant a declaratiilor domnului Isarescu, mesajul sau contine o conditionare destul de importanta: “derulând reformele structurale şi absorbind fondurile europene, România poate înregistra anul viitor o creştere economică importantă”. Cu acelasi limbaj de lemn si aruncand in aer aceleasi teme desuete, consumate si total irealiste cum ar fi reforma structurara si fondurile europene, Isarescu face gargara ieftina. Pai bineinteles ca daca am face o reforma structurala adevarata, am putea sa renuntam si la fondurile europene si tot am avea crestere, caci Romania e o tara bogata, plina de oameni muncitori, destepti si inventivi si are de asemenea, o gramada de potential de crestere – asta nu neaga nimeni. Il intelegem pe domnul Isarescu ca nu poate sa spuna tot ce gandeste si nu opereaza in discurs cu probabilitati prapastioase ci doar cu posibilitati iluzorii, ca sa starneasca imaginatia plebei si sa ii ajute sa mai spere la o un viitor mai bun. Ca sa aratam cat de prost stau firmele romanesti si prin urmare si vaca buna de muls din care isi trag restul ponoasele, nu cred ca trebuie spus prea mult: Peste jumătate dintre patronii din România au restanțe la bănci! Firmele private din România, care ar trebui să fie motorul economiei, se confruntă cu mari

Read more

5 întrebări despre mayaşii

1. Au fost mayasii destepti? Au fost destul de destepti incat sa faca adunari, inmultiri si alte operatii matematice. Nu au fost insa indeajuns de destepti incat sa supravituiasca si nici macar sa lase scris ce probleme au intalnit. Asta in afara de problema … conquistadorilor carora desi le-a luat vreo 170 de ani ca sa ii cucereasta, mayasii au ezitat sa foloseasca navele spatiale pe care le capturasera de la extraterestri impotriva spaniarzilor si prin urmare au fost nevoiti sa se lase cuceriti. 2. Au luat ei contact cu civilizatii “superioare”? Daca au luat contact, fie au fost niste fraieri, fie extraterestrii s-au cam tzapit in prima lor legatura cu oamenii si au vazut ca nu au cu cine. Altfel cum putem explica disparitia acestei civilizatii si faptul ca nu doar ca nu au supravietuit dar nici macar nu ne-au lasat in scris secretele aduse de extraterestrii. Ce civilizatie serioasa poate sa ascunda asemenea secrete care puteau sa schimbe soarta omenirii de pe atunci? 3. De ce au disparut? Ca orice civilizatie si mayasii au ajuns la un apogeu dupa care s-au mancat intre ei. Suprapopularea, razboaiele, seceta si altele sunt varii teorii cu privire la disparitia si disolutia mayasilor. Matematica nu i-a ajutat sa se organizeze si nici superioritatea fata de alte civilizatii care nu au stiut sa calculeze sfarsitul lumii asa cum au facut-o ei. Nu doar ca naivii exagereaza mult nivelul “inalt” la care a ajuns civilizatia mayasa, dar se ignora un mic amanunt mare: mayasii practicau sacrificiul uman. Pe cei alesi pentru a fi oferiti jerfa satanei, mayasii ii legau de maini si preotii satanici le taiau mainile si picioarele si le spintecau pieptul scotandu-le inima. Spre deosebire de alte “secrete” nescrise, acest fapt este bine stiut fiind atat scris cat si pictat. Iata deci de ce Dumnezeu i-a ras de pe fata pamantului ca si pe alte civilizatii care au inmultit raul pana la un asemenea nivel incat nu mai avea nici un rost perpetuarea speciei in cazul lor. 4. Chiar au calculat sfarsitul lumii? Ei, as! Unde zice? 5. Atunci, cum de atata lume crede in calendarul mayas si pana si la televizor povestesc despre asta? Dracii inca mai au prosti de fraierit. Credinta si interesul in orice profetii si previziuni este lepadare de credinta si desi nimeni nu se leapada explicit de Hristos, prin tatonarea cu astfel de idei si prin interesul in tot felul de gogomanii si aiureli care nu au nici o dovada palpabila si nici o relevanta istorica, oamenii isi predau mintile manipulatorilor acestui veac si se pregatesc din inselare in inselare pentru inselarea finala: venirea lui antihrist. Sfaristuri ale lumii au fost tot timpul, iar in ultimii ani de cand lumea e mai usor de manipulat au chiar o frecventa mai mare ca in trecut.

Read more

Cu ce greşesc profeţii apocalipsei

Am reascultat recent o predica a lui “taica parintele” Visarion Iugulescu despre Duminica Infricosatei Judecati. Ca o mica paranteza, pentru cei care nu stiu, ucenicii acestui parinte aveau obiceiul sa il numeasca “taica parintele”, ceea ce mi s-a parut foarte amuzant prima data cand am auzit, mai ales pentru ca “taica” este o titulatura care iti da o impresie destul de prietenoasa si familiara pe cand parintele – care de fapt nu e preot, ci diacon, ba chiar diacon destul de ciudat, pentru ca nu tine de nici o manastire – tuna si fulgera si iti da impresia de Noe care striga in lume si a pornit deja ceasul pe invers pana cand vine potopul. Am acest obicei de a “consuma” uneori si materiale cu care nu sunt de acord si nu ma refer doar la predici si conferinte ci la orice, inclusiv emisiuni radio din SUA despre extraterestrii. Cred ca un lucru bun putem extrage din toate si desi timpul este scurt si gestiunea lui ne obliga sa fim extrem de selectiv, recunosc ca eu nu prea ma pricep la treaba asta. Asadar, care este greseala de capatai a profetilor apocalipsei, fie ei din spatiul religios autohton, fie din cel de aiurea, mai ales cel neoprotestant de peste ocean? Si nu ma refer doar la apocalipsa eshatologica ci chiar la cea economica, despre care recunosc ca la o lecturare superficiala a blogului meu, foarte multi probabil ma cred si pe considera si pe mine adept. Din start greseala oricarui “profet”, de orice natura si din orice spatiu este ca se da ceea ce nu este. Nu poti sa te dai profet daca nu esti profet si cine poate pretinde ca este profet? Dar sa zicem ca dintre “profeti” multi nu se dau drept profeti, ci se considera doar analisti ai … apocalipsei. Ei deja considera implicit ca traim apocalipsa si avertizarile lor le considera firesti a fi plasate in cadrul apocalipsei de vreme ce lucrurile sunt evidente (implicit). Evident ca lucrurile rareori sunt evidente si bineinteles ca Dumnezeu are un plan propriu care nu tine cont de profetii nechemati. Slava Domnului ca este asa si ca istoria nu decurge atat de pesimist cum o vad unii. Poate da, privind din unele puncte de vedere, poate traim vremuri grele, vremuri rele, necazuri, caderi, disparitii ale unor obiceiuri sanatoase si disolutie a unei societati cat de cat inchegate si de care multi se alipisera, mai ales dintre acei profeti. Asta nu inseamna nicidecum ca ce va urma va fi mai rau, nu putem stii planul lui Dumnezeu. Noi putem face presupuneri, putem trage niste concluzii pe baza faptelor pe care le cunostem, desi sunt extrem de limitate. Ca o alta mica paranteza, as atrage atentia ca Internetul ne ofera o mare iluzie de “acces la informatie” si singuri ignoram ca asa cum discutia cu cineva pe messenger prin schimbul unor emoticoane este doar o trunchiere grosolana a unei adevarate discutii daca ar fi sa aiba loc in lumea reala, tot asa

Read more

Ce este libertatea – un răspuns greșit

I Believe I can Fly ( flight of the frenchies ). Free segment from sebastien montaz-rosset on Vimeo. Este uimitor pana unde pot sa mearga unii oameni ca sa experimenteze senzatii tari. “Un om liber este un om care nu se minte si care pur si simplu isi urmeaza visele si si le implineste”. Asta spune un francez care iubeste parasutismul si nu se da inapoi de la aruncatul de pe stanci. Bineinteles, nu putem sa ne asteptam la raspunsuri filosofice de subtirime de la niste pustani care se cred grozavi daca isi risca viata si dau doi bani pe ea. Paradoxul este tocmai ca acesti tineri sunt de fapt robi multor minciuni si tocmai lucrul pe care il cauta ei si care cred ca l-au gasit este o mare gogonea murata. Ce rezolvi ca te arunci de pe stanca cu parasuta si vezi si tu cum e sa iti inunde adrenalina si alte substante interesante creierii? In paralel, ce ne propune Hristos este mult mai greu si mult mai provocator si de aceea putini se incumeta sa urce acest alt fel de munte. Si pentru ca este greu dar si pentru ca iubesc mai mult surogatele. Cu ce difera saritul de pe munte cu parasuta de suptul suzetei? Si una si alta nu ne ofera decat niste senzatii placute, o stare de bine efemera si o traire exclusiv fiziologica, fara nici cea mai mica bruma de crestere a propriei fiinte inspre o directie creatoare si benefica, ceea ce la urma urmei este dorinta oricarui om. Ce castiga acesti oameni facand neroziile astea? Vor avea mai mult curaj in viata? Vor trece mai usor peste necazuri? Se vor simti mai bine pentru restul vietii? Nici una din toate acestea, ba din contra probabil vor fi foarte plictisiti cand se vor intoarce la munca monotona de zi cu zi, unde neavand nici o stanca de pe care sa se arunce, organismul nu va mai pompa substante chimice care sa ii faca fericiti si prin urmare se vor simti mizerabil si vor trai mereu cu dorinta de a experimenta ceva si mai “high” pana cand coarda nu va mai tine. Sunt multi oare sau sunt putini tinerii care doresc sa traiasca senzatii tari facand lucruri noi, iesite din comun si pe care omul normal – care munceste, alearga cu treburi, merge la cumparaturi, are anumite responsabilitati – nu doar ca nu le poate face, dar nici nu viseaza la ele? Eu cred ca sunt foarte multi, pentru ca in aceeasi categorie se cam includ si gamerii, o alta categorie de “visatori” care nu gasesc nici un sens in viata, nu accepta provocarile si chemarile lumii reale ci se refugiaza in fantasme care le produc un set limitat de senzatii prin care ii capteaza. Acesti sarmani robi ai unui set limitat de experiente raman blocati fara nici o sansa de scapare intr-o traire extrem de limitata, precum un soarece intr-o cusca care are mereu de trecut prin acelasi labirint pentru a ajunge la

Read more
1 276 277 278 279 280 346