Este Grecia oaia neagră a Europei sau doar o găină fugărită?

Pentru că nu am mai scris de mult despre criză, m-am hotărât să mai fac un mic update la ce păreri mai am după evenimentele care se rostogolesc parcă din ce în ce mai repede peste noi, neavând nici timp să aflăm despre ele dar să mai le şi înţelegem semnificaţia. De exemplu, chiar acum câteva minute am aflat că China a vândut certificate de trezorerie americane de 34 miliarde dolari în Decembrie. Asta este destul de nasol. Dacă China nu cumpără în continuare certificate şi nu o face în ritmul care a facut-o până acum, americanii o să aibă ceva probleme majore, dar nu doar ei. A vedea un titlu: “China dumps US treasuries” atunci când tocmai citeşti o ştire că unii ofiţeri din armata chineza cer partidului să vândă certificatele americanilor ca represali la vânzarea de arme în Taiwan, nu e un sentiment prea plăcut. Cei care au vizionat documentarul “The Day the Dollar Fall” mă pot înţelege. În documentar se face o simulare a căderii dolarului în care tot de la est începe minunăţia. În timp ce europenii dorm, pe pieţele asiatice dolarul se prăbuşeşte şi până se trezesc ei, deja pentru mulţi e prea târziu ca să îşi mai retragă banii din bancă.

Dar să revenim la Grecia. Chiar este Grecia atât de păcătoasă că are un deficit atât de mare, sau pentru ca a minţit despre el? Dar datoria Greciei nici nu se compară cu datoria altor state mai mari, şi nici deficitul nu e exagerat, având în vedere că Marea Britanie bate şi ea la uşa porcuşorilor (a se citi PIGS). Este adevărat că grecii s-au cam lăfăit în cheltuieli peste nasul lor, cum de altfel am făcut-o şi noi cât ne-au ţinut creditele, şi cum de altfel unii de pe la noi încă o fac: Aqua Park Bucuresti – 25 mil EUR, Aqua Park Craiova – 18 mil EUR etc.

Părerea mea, ca şi a altora (sau altora) este că NU. Fundamental, Grecia nu e cu mult diferită faţă de alte ţări: a cheltuit aiurea fără să se gândească că economia nu o să duduie mereu şi că poate o sa bubuie puţin mai încet iar atunci, daca eşti pe muchie ai păţit-o. Din pacate noi nu învăţăm nimic. Nici măcar când vedem că europenii sunt gata să pună laba pe suveranitatea totala a grecilor, tot nu luăm seama, ci cheltuim aiurea la toate nivelurile.

Deci, se pare că Grecia e pe cale să îşi piardă suveranitatea economică(Greece loses EU voting power in blow to sovereignty). Şi care e problema ar spune unii? Aşa le trebuie dacă nu pot să elimine corupţia, o sa vină europenii să-i civilizeze.  Problema este că deja nu mai au suveranitate legislativă – ca orice stat european, legile naţionale sunt sub cele europene, şi oricum nu mai are suveranitate monetară – EURO vine de la BCE unde se face politica monetară. Singura parghie de ajutorare a propriului popor era pentru guvernul grec politica fiscală. Adică, conducătorii grecii puteau să ceară impozit mai mic poporului grec decât fraţii lor din Franţa de exemplu. Asta, cu condiţia ca guvernul grec şi toată administraţia să cheltuiască banii cu chibzuială şi să nu facă deficit prea mare. Adică să nu cheltuiască cu mult peste cât încasează. Bunăstarea unui popor este strâns legată de taxe şi salarii. Iar pe greci nu îi aşteaptă vremuri bune.

Dar nu doar pe ei, ci şi pe noi, că doar suntem în aceeaşi oală. Ba de fapt, ei sunt puţin mai sus, căci EURO i-a ferit pe ei cât de cât de loviturile speculanţilor care au dat jos cu leul acum un an şi 2-3 luni şi care acum sunt ocupaţi să dea jos chiar cu EURO-ul. Dar, dacă ar fi asta problema problemelor! Problema problemelor e că americani nu vor scăpa de datorii decât printr-o minune sau printr-un război. Ca orice criză, şi asta probabil nu o să treacă până când nu trecem cu toţii prin ea bine de tot, ca să ne spălăm puţin că ne-am cam murdărit cu-atâtea păcate …

(Re)Vezi şi Înapoi la ţară … – încă nu e expirat.

Cât va dura criza? Prognoze gratuite pentru Domnul Croitoru

Criza e mai lunga decat se astepta – declara Croitoru. Breaking News – Criza se adanceste! Cine se astepta insa sa iesim din criza cat timp noi abia intram? WOW, ce stiri neasteptate.

De ce s-ar termina criza daca noi nici nu incepem sa punem fundamentele unei economii reale ci nu facem decat sa pompam bani in economie aiurea si sa marim taxele si reglementarile, apasand pe cei care produc si salvand pe cei care au influente? Poate doar Croitoru si Boc traiesc in wonderland credeau ca criza va trece in sase luni, asa cum doar Boc si Basescu credeau in ianuarie ca 2009 Romania nu va intra in criza si nu o sa avem nevoie de FMI. Iata insa cateva optinii pertinente si data la care au fost enuntate, despre cat va dura criza:

– Dinu Patriciu – 8 iunie 2009 – Criza va dura pana la un razboi sau pana cand mediul economic va resoarbe tensiunile
– Liviu Voinea – 29 martie 2009 – Criza va dura pana la trei ani
– Peter Schiff – 22 martie 2009 – Criza abia a inceput
– Gerald Celente – 18 martie 2009 – Marea Depresie abia incepe
– Marc Faber – 12 ianuarie 2010 – Anul acesta va fi mult mai greu

Intelegem ca tonul optimist al purtatorilor de vorba trebuie sa fie optimist, dar optimismul trebuie sa fie acoperit de luarea unor masuri de iesire din criza pe care oamenii de afaceri din Romania (care au mai ramas) inca asteapta sa le vada macar promise. In schimb, desi nu se face nimic pentru salvarea economiei reale, cea care produce si nu cea care consuma, se simte presiunea din ce in ce mai grea a taxelor si impozitelor care in loc sa scada ca sa stimuleze dezvoltarea, cresc si se inmultesc, ducand la o sporire si mai accentuata a economiei negre si a coruptiei.

O ferma organică veche de 100 de ani

Sunt multe chestii interesante pe care au reusit cei din familia Chaffin, iata cateva:

– au facut un mic munte indreptat spre est ca sa reflecte razele soarelui si sa ofere astfel 2-3 de grade in medie in plus catre zonele cultivate

– gainile se plimba cu ou-mobilul prin livada ca sa “fertilizeze” copacii si sa manance viermii

– capritele mananca frunze si crengutele de la maslini astfel ca nutrientii sa ajunga la masline

– cainii pazesc caprele si au grija sa nu le atace vreun animal salbatic; in plus garduri electrice alimentate cu baterii solare ii conving chiar si pe lei sa stea departe de ferma

Ferma nu doar ca e organica dar e finantata de comunitate prin sistemul CSA – Community Supported Agriculture – un sistem care asigura finantarea in avans de catre clienti in schimbul aprovizionarii periodice cu produse cand vine vremea recoltei. Astfel agricultorii nu trebuie sa finanteze profiturile bancilor si nici sa suga din garantiile si subventiile statului, fiind finantati de oamenii care doresc un produs natural.

Toni Tecuceanu, rapus de o bacterie. Cine raspunde pentru falsa isterie AH1N1?

Cristian Dogaru

La insistentele familiei,s-a aflat in sfarsit cauza mortii fostului Carcotas Toni Tecuceanu: o bacterie capatata in spital. Iata un citat din ziarul Adevarul, publicatie aleasa de noi nu nu intamplator,avand in vedere ca ziarele d-lui Patriciu au pus umarul la randul lor la bagarea in sperieti a maselor (Adevarul de seara avea chiar un contor al cazurilor noi la un moment dat):

“Dosarul medical al lui Toni Tecuceanu a ajuns intr-un final in mainile familiei. Paul, fratele lui Toni Tecuceanu, a reusit sa intre in posesia fisei medicale, asa cum isi dorea de la inceput.In dosarul lui Toni se mentioneaza ca acesta a contractat bacteria acinetobacter, un germen intalnit in aparatele de ventilatie de la Terapie Intensivă. Paul Tecunceanu isi doreste ca cei din spital sa plateasca pentru fapta lor. “Urmeaza sa ma vad cu un avocat. Apoi voi sti daca merg sau nu mai departe”, a declarat Paul Tecuceanu.”

Am incheiat citatul. Carevasazica a fost totusi o bacterie si nu celebrul virus. Va amintiti cum era plimbat pe la televiziuni precum ursul doctorul Streinu-Cercel, acest doctor Mengele pentru linistea noastra cum l-am numit intr-un articol trecut? Cine raspunde pentru isteria fabricata artificial? Cine raspunde pentru bataia de joc la care au fost supusi sute de mii de romani, inghesuiti de frica la statiile de metrou ca vitele, in asteptarea dozei “salvatoare” de vaccin? Nu ar fi cazul ca marele specialist in viata, renumit pentru balbele de la precedenta “pandemie”, cand a comandat doze fara numar de Tamiflu pentru a starpi un virus inexistent in Romania (gripa aviara), sa fie tras in sfarsit la raspundere? La un moment dat facuse un gest elementar de bun simt dandu-si demisia cu ceva luni in urma. A fost repus in functie de ministrul Videanu, cu doua ministere pe cap atunci, si intelegem acum de ce. A fost nevoie de o vedeta rapusa pentru convingerea maselor. Nu au gasit cu adevarat o victima asa ca au fabricat una in persoana lui Toni Tecuceanu.

Gripa porcina pare sa piarda tot mai mult teren, sunt tot mai putine imbolnaviri (doar 4 joi de pilda) ,chiar si marele Inchizitor Streinu Cercel declara recent ca gripa porcina a luat “o pauza, dar ca va reveni probabil in primavara”. Sa contam pe ajutorul dvs doctore?

Oricum, cu marele ajutor mediatic oferit cu servilism de ziare si televiziuni, peste 1 milion de romani au fost vaccinati anul trecut. Bine ca dispunerea urban-rural ne-a protejat intrucatva de verva unor specialisti de talia lui Cercel. Se putea si mai rau, in SUA 20% din populatie a fost intepata,dupa o campanie agresiva de inspaimantare sau, dupa caz,amenintare. Si acum e liniste si acolo. O parte din companiile farmaceutice isi freaca mainile de bucurie; altele, cu doze ramase nevandute, promit statelor din lumea a treia ca vor fi tratate cu prioritate in cazul unei noi pandemii,doar sa nu renunte la precomenzi . La noi institutul Cantacuzino fluiera si el a paguba cu milioane de doze ramase in depozite.

Sper,sper din tot sufletul ca suspiciunile celor care combateau vaccinarea sa nu se dovedeasca intemeiate peste ani (argumentele lor: de la insuficienta testare a vaccinului, la temerea ca se pregatesc infuzii de nano-tehnologie pentru controlul populatiei, inoculate prin vaccinare).

 

Perfectul simplu – un plus de claritate sau doar puţină sare şi piper peste dulcea limbă oltenească?

Nu sunt prea multe de spus despre perfectul simplu. Nici măcar wikipedia nu are mai mult de spus decât că:  “exprimă un process trecut şi încheiat momentan sau într-un interval de timp delimitat”.

Acum că îi dădui definiţia, să spun şi eu câteceva despre perfectul simplu, deşi limba română este unul dintre punctele mele slabe, mai ales când scriu pe blog şi asta poate pentru că profesorul de română ne obliga în clasa a 8-a să venim la meditaţii după-masa ca să învăţăm gramatica cât mai bine pentru treapta I-a de liceu. Pe lângă tortura meditaţiilor “profesioniste” pe care trebuia să le fac cu o profă de liceu cam fioroasă, dimineaţa devreme, tocmai duminica, amintirea chinuitoarelor meditaţii “facultative” pe care profesorul de română ţinea morţiş să ni le bage pe gât, aşa gratuite cum erau, doar ca să arate colegilor ce stimabil este el, mă face uneori să fac greşeli intenţionat sau din neglijenţă, doar din dorul de oftică pentru vremurile în care în loc să mă odihnesc după şapte ore de învăţat, trebuia să mai pierd şi dupa-amiezele, şi asta în condiţiile în care făceam aproape 45 de minute până la şcoală, pentru că şcoala de cartier deja nu se ridica la standardele părinţilor mei şi prin urmare am fost transferat în clasa a 6-a la o şcoala mai “centrală” cu renume mai sporit, unde matematica şi limba română se mâncau pe pâine.

Prima mirare a mea în legătura cu perfectul simplu este că acesta este inclus în gramatica oficială a limbii române şi nu este băgat (încă) la timpurile “alternative” că tot bântuie moda asta prin şcoala românească de câţiva ani. Nu imi explic cum de a reusit simpaticul perfect simplu sa ii convinga pe toti ca merita sa fie introdus, desi este bine stiut ca doar noi oltenii il intelegem si il folosim. Cred ca este un fenomen care trebuie explicat, cel putin eu sunt curios de istoricul acestui timp si de cum a fost el acceptat de restul lumii romanesti ca timp al verbului romanesc, de vreme ce el este timp al verbului oltenesc.

O a doua mirare e cum de au ajuns etero-oltenii sa il foloseasca pe dos, adica exact cum nu e. Mai bine zis, ei folosesc perfectul simplu ca perfect compus, in loc sa se refere la ce făcură azi, ei povestesc despre ce făcură ieri sau chiar mai tarziu. Ma intriga eroarea asta pentru ca in loc sa inteleaga plusul de claritate asupra plasarii temporare a verbului pe care perfectul simplu ni-l permite, ei te baga in ceata si mai mult.  Este adevarat ca uneori, in Oltenia, perfectul simplu poate fi folosit pentru a plasa actiunea intr-o perioada trecuta sau chiar foarte trecuta, dar abia dupa ce inainte de a-l folosi aceasta perioada este mentionata. Am observat la bunica, cum incepe sa povesteasca din tineretile ei sau din ce a facut zilele trecute, foloseste perfectul simplu: “Si de-acilea daca dadui la gaini si la caini si potoli toate, ma bagai in casa si facui focu”. Dar din context daca nu mentioneaza explicit ca e vorba de ieri, cu siguranta iti dai seama, pentru ca una e sa zici fusei si tu sa fi fost ieri, si alta e sa zici mai alalta-ieri fusei.

Deci, pentru cei care nu stiu, perfectul simplu se refera in general la o actiune de azi. Daca nu este dat vreun reper de timp si din context nu reiese clar ca ce povestesc se refera la o alta zi, perfectul simplu se refera la azi. Azi fusei si facui. Altfel, e poveste. Ca in bancurile si schitele lui Nea-Marin. De fapt, pe Nea-Marin il suspectez eu ca i-a cam dus in eroare pe cei care nu au prins sensul perfectului simplu cum trebuie. Ne-a Marin in bancurile lui povesteste. Iar in povesti, cand se evoca intamplari trecute, cand e timp de o sueta sau de un efect de stil, acilea da, folosesc perfectul simplu pentru actiuni care nu sunt de azi, dar altfel nu.  Oricum, sunt putini neolteni care folosesc perfectul simplu, dar macar pentru imigrantii din Oltenia, am dorit sa fac aceste clarificari.

Un alt lucru care doresc sa il mentionez, este ca perfectul simplu aduce un plus de claritate in vorba, eficientizeaza comunicarea, nemaifiind nevoie sa spun “am fost azi”, e de ajuns “fusei”. Si daca cineva imi zice “facui”, nu mai trebuie sa il intreb, azi sau ieri? Lucrand in Bucuresti mi-a fost dat sa ii prind pe bucuresteni de multe ori complicandu-se cu intrebari inutile: “cand ai facut asta, azi sau ieri?”. Am ras printre mustati, simtindu-ma bogat ca noi oltenii avem un plus fata de restul lumii, un timp care ne ajuta sa vorbim mai clar. Macar atat, ca oricum vorbim prea mult si fara rost. Sunt faimosi oltenii pentru vorba multa si isteata (asta cred ei). Poate se datoreaza asta italienilor care s-au perindat pe-aici, sau poate ca fiind mai la sud, romanii ne-au colonizat mai mult pe noi ca pe altii, desi teoretic banatenii ar trebui sa fie cei mai iuti in limba daca e pe asa, insa ei marturisesc despre ei ca sunt cei mai tari in frunte ca doar Banatu-i fruncea, nu?

In final, mi-a mai ramas doar sa trag un semnal de alarma: perfectul simplu e pe cale de disparitie! Nu stiu de ce, se pare ca parintii de azi nu isi mai lasa copiii sa foloseasca perfectul simplu. Poate sa fie un complex de inferioritate, multi s-or gandi ca poate copiii lor o sa ajunga in Bucuresti si trebuie sa nu se faca de ras pe-acolo cu fusei-ul si facui-ul nostru, ca doar dupa astea ne bunghesc bucurestenii. Or vrea oare sa ii faca spioni olteni si sa-i trimita sa ii spioneze pe bucuresteni? Ca alte explicatii nu am … Cat timp perfectul simplu este in carti, este un timp ca la carte, cat timp acesta are avantajele pe care le-am mentionat mai sus si in plus curge mai lin pe limba decat elaboratul perfect compus, pe care si numele il da de gol, nu inteleg de ce nu am vorbi in continuare limba olteneasca asa cum ne-au lasat-o parintii nostri. Daca renuntam la perfectul simplu, ce urmeaza, sa renuntam si la praz?

The Collapse – Michael Ruppert

Michael Ruppert, un fost politist american care a dat pe fata afacerile murdare ale CIA cu traficul de narcotice, povesteste istoricul prezicerilor sale celor mai sumbre si cum realitatea le-a depasit. Presa mainstream care spune ca nimeni nu putea prevede ce s-a intamplat, minte. Ruppert vorbea, tinea conferinte prin universitati, ba a scris chiar si o carte care se intitula chiar “Traversand rubiconul: Declinul Imperiului American si Sfarsitul Erei Petrolului”.

In documentar Ruppert explica iminenta lovirii cresterii crescande de limita productiei petrolului. Pentru cei care sunt familiari cu Crash Course-ul lui Marterson, The Collapse este doar un rezumat, putine lucruri sunt in plus. De altfel, foarte probabil Marterson a preluat multe idei din “The Collapse”.

[ TORENT ]

1 278 279 280 281 282 287