Despre manipularea LIBOR-ului

Leave a comment

Nu prea s-a discutat pe la noi subiectul manipularii dobanzii de referinta din Marea Britanie de catre bancile engleze, dintre care una a recunoscut deja ca a facut-o si probabil in urma investigatiilor vor iesi la iveala mai multe indicii ca toate bancile au facut-o, cu acceptul tacit al autoritatilor. Se aduce asadar cea mai clara dovada a jafului, hotiei, coruptiei si marsaviei sistemului financiar tolerat si chiar stimulat de autoritati. Caci carei banci nationale i-ar conveni in zilele noastre o rata de referinta mult mai mare? Pentru cei care nu stiu problema, LIBOR este echivalentul ROBOR-ului si oarecum reprezinta o medie a dobanzilor cu care bancile se imprumuta pe termen scurt (pana la un an), conform declaratiilor lor. De exemplu, o banca are nevoie de 100 mil euro. Pe piata e foame mare, e si lipsa de bani dar mai ales este spaima mare intre bancheri, le e frica sa se mai imprumute unul pe altul, tocmai pentru ca niciodata nu se stie ce aduce ziua de maine. Ca o mica paranteza, cam toate bancile sunt la ora actuala insolvente, adica au datorii mai mari decat avutii, chiar in cazul in care creditele vor fi platite. Cu toate acestea pentru ca bancherii controleaza lumea, bancile sunt lasate in pace, nu sunt lasate sa pice si sa falimenteze, ba chiar sunt ajutate prin toate modurile posibile de catre autoritati, in ideea de a mentine status-quo-ul cat mai departe in speranta ca economia isi va reveni, bancile vor da din nou credite si vor face profituri si toata criza asta a fost un vis urat. Problema e ca pentru ca bulgarele care deja a pornit-o la vale sa fie oprit, ne trebuie un ditamai namete de zapada pentru a-l opri, iar economia acutala nu doar ca se contracta rapid, dar nu are nici cea mai mica speranta ca va reusi in viitorul scurt sau mediu sa produca o asemenea crestere incat sa hraneasca bancile “zombie”. Sa revenim deci la LIBOR – dobanda de referinta. Bancile au falsificat-o, declarand cifre mai mici, pentru ca o rata mare creaza imense probleme, multe credite si asigurari fiind raportate la aceasta rata de referinta. Practic, rata este un fel de parghie care mentine tot edificiul financiar, cea mai mica volatilitate in aceasta rata, produce miscari imense la capatul opus. In cazul britanicilor, s-a mintit atat de mult si bancile au falsificat raportarile atat de mult incat minciuna a iesit la iveala, chiar cu dovezi tangibile si au inceput investigatii, casre nu avem sperante ca vor ajunge sa taie si sa spanzure (bancheri), poate cel mult sa mai argumenteze inca vreo 2-3 organisme de control si regularizare, ca daca tot avem prins hotul, se cade sa mai cerem inca un paznic, chiar daca cei actuali nu pentru nu au vazut hotii nu au facut nimic. Dupa salvarea bancilor de catre stat si cumpararea activelor toxice de catre stat, bancile nu s-au multumit sa faca doar camatarie ci au inceput sa se implice in o mie si

Read more

Din nou despre Ungaria (cu cifre)

One comment

Am mai scris despre Ungaria in luna Mai 2012 in articolul “Ungaria – miracolul euroestic?” unde am atras atentia asupra unor aspecte: Unde ne aflam noi acum, la ce ne-a folosit ajutorul de la FMI, la ce ne-au folosit taierile de salarii si pensii si maririle stupide de TVA care au taiat micul avant economic pe care il dobandisem? Nicaieri. Ne-a crescut rata de indatorare, pierdem astfel si singurul avantaj pe care il aveam, si cand o sa ajungem si noi la 70% indatorare din PIB cat au ungurii, sa vezi atunci taieri si austeritate! O sa mai radem atunci ca prostii de unguri? Ei macar ca nu s-au dus la FMI sa se milogeasca si chiar daca incearca acum, totusi au luat niste masuri economice sanatoase, chiar daca si-au facut o “imagine” proasta in ochii europenilor, insa in cele din urma fundamentele economice vor vobi. Cand Ungaria isi va reveni incet-incet si cand toata europa va alerga in fuga la FMI ca sa o scoata din belea, atunci vom vedea cine sta mai bine si cine a luptat cu adevarat cu criza. Azi a aparut un articol in Ziarul Financiar in care putem vedea si cateva cifre precum si o scurta comparatie a masurilor anticriza luate de cele doua tari si a rezultatelor acestora. Va recomand articolul mai ales pentru ca descrie mai bine ce am vrut eu sa fac dar nu m-am priceput prea bine, neurmarind prea interesat de-a lungul anilor masurile anti-criza ale ungurilor ci doar auzind despre ele tangential de la diversi analisti americani care erau surprinsi de curajul si inovativitatea ungurilor in lupta cu bancherii. Caci la urma urmei, in cele din urma, la nivel global, criza asta nu este altceva decat o lupta intre oamenii care muncesc si oamenii care tiparesc bani si joaca poker cu ei si cu vietile a miliarde de oameni, adica bancherii. Nu as dori sa ma opresc decat asupra unor indicatori: – rata somajului: eu nu cred nici pe departe ca la noi rata somajului este de doar 7,4%; este fara indoaila o cifra masluita; un simplu argument este numarul total de oameni la care se calculeaza, care conform referendumului este cu mult mai mic decat cel luat in calcule; instant cand se va oficializa referendumul si se vor reface calculele, vom vedea nenumarate emisiuni TV care vor dezbate problema somajului deoarece este evident ca acesta este mai mare; dar chiar si asa, un somaj mare inseamna reforme economice mai profunde, care la noi inca nu au inceput; un somaj de 10% nu este o tragedie, ungurii nu stau extrem de prost cu 10,9%, comparativ cu grecii sau spaniolii care sar de 30%; – datoria publica: de departe indicatorul care arata cel mai clar dezastrul economiei romanesti si calea prapastioasa pe care am fost angajati; sa ai in 2008 datorie publica de 13% si sa ajungi in 2011 la 33% FARA SA FACI NICI O REFORMA A STATULUI este strigator la cer; alte tari ar fi invidioase tare pe noi

Read more

Cine nu-l vrea pe Ponta?

2 comments

Explozia cursului valutar nu poate fi explicata logic doar prin tensiunile create de scandalul politic si de graba cu care incearca USL-istii sa il dea jos pe Basescu si garda care ii mai este fidela. Ba chiar nici tensiunile la nivel european nu mai sunt in ultimul timp la acelasi nivel ca pe la inceputul lunii iunie cand a fost primul debuseu al cursului si schimbarea principala de putere de la noi. Oricate tensiuni si oricate abateri de la democratie i-ar face pe europeni sa le tremure chilotii de frica ca la noi poate veni vreun partid care sa nu aiba grija de scutul anti-racheta – caci asta este singura grija a europenilor cu privire la noi – nu justifica caderea leului, mai ales in ultimele zile. Ca o mica paranteza, cata vreme regimul Basescu a pupat in fund mai ales pe doamna Merkel dar si pe americani, oricat de jalnica era economia romaneasca si oricat de paguboase au fost masurile anti-criza luate de regimul lui Basescu, “investitorii” nu s-au speriat, adica le-a convenit status-quo-ul. Ceea ce a ajutat Romania si sa ia bani de la FMI si sa se crediteze pe piata din SUA (ce inseamna pentru marile banci americane de investitii sa bage cateva sute de milioane in bondurile romanesti? mizilic). Acum lucrurile s-au schimbat oleaca. Nu exclud total ca Isarescu a lasat pur si simplu cursul sa se duca acolo unde ii este locul. Este insa putin probabil, caci isi taie singur creaca. Gasca de babaci care conduce BNR-ul are totusi un om in guvern si tocmai si-au marit salariile, deci nu ar avea motive prea serioase sa atace USL-ul mai ales ca inca nu au aratat ce vor sa faca in privinta economiei si mai ales ca spre deosebire de Orban care a atacat bancile straine, Ponta e un mic cocosel care nu s-a luat nici macar de operatiunile repo cam accelerate si cam dese in ultimul timp pe care BNR-ul le tot falfaie ca sa tina bancile pe oxigen, desi nu o face deloc gratis. Asadar care sa fie dusmanii USL-ului si de ce oare? Sa le fie oare frica nemtilor de trecutul comunist al baronilor PSD-isti? Sa ii mai sperie oare batranul Ilici pe americani? Sa se razbune oare centrele oculte de putere pentru faptul ca USL-ul nu i-a ascultat si nu l-au lasat pe Preda la justitie. Pentru cei care nu stiu, Preda avea rolul de a fi un fel de Isarescu al justitiei, asa cum Isarescu nu s-a clintit de ani de zile, Preda a trecut prin cateva partide si prin toate guvernele, fiind tinut in scaunul justitiei de anumite influente obscure. In concluzie nu spun decat ca multe lucruri murdare se intampla pe dedesubt si deja incet-incet o sa inceapa sa ne cam arda pe toti. Nu zic ca ce era inainte era mai bine, ca statutul de bananieri in care ne infipsese Basescu ne-ar fi ajutat mai mult. Nu zic nici ca Ponta nu mai poate el de dragoste de

Read more

Uite praful, nu e praful

Leave a comment

O cantitate impresionantă de praf cosmic – care se întindea pe sute de milioane de kilometri şi înconjura o stea aflată la 450 de ani-lumină de Pământ – a „dispărut” pur şi simplu, susţin specialiştii citaţi de Daily Mail. (Sursa: Gandul) Inca o dovada ca teoriile actuale referitoare la nasterea universului si a pamantului sunt doar praf in ochi: pure speculatii bazate pe imaginatia unor falsi oameni de stiinta care in copilarie au citit mult SF. Oare cati oameni stiu astazi ca tot ce ne spune “stiinta” prin anumiti “oameni de stiinta” cum ca pamantul nu ar avea 7500 de ani cum scrie in Biblie ci miliarde de ani este o pura presupunere care nu are la baza nici o observatie tangibila, de vreme ce nu exista dovezi palpabile care sa fie incadrate in categoria stiinta. Tot asa si cu formarea universului si a Sistemului Solar. S-au exaltat multi acum ca se tot descopera planete in alte sisteme si au comparat descoperirile astea cu impactul demonstratiei ca pamantul se invarte in jurul Soarelui, aratand aiurea cu degetul inspre crestinism, nestiind acei oameni de stiinta ca in Biblie nu scrie nicaieri ca Pamantul nu este rotund si ca nu se invarte in jurul soarelui si totodata nestiind acei oameni de stiinta ca Biserica Catolica nu prea mai are legatura cu crestinismul. Rigoarea stiintifica ar impune macar aceasta nuantare atunci cand unii oameni de stiinta acuza crestinismul pentru toate greselile facute de catolici de-a lungul anilor, uitand de ortodocsi sau ignorandu-i total. Asadar, pacat ca a disparut praful, era singura dovada palpabila de formare a planetelor. Pana atunci, cum s-a format Pamantul, Luna si alte planete este un mare mister, teoria actuala trecand cu vederea si ignorand nenumarate probleme si asteptand inca descoperirea celor mai mici dovezi care sa explice de ce musai universul are vechime de cateva miliarde de ani si de ce prin urmare evolutionismul a avut destul de mult timp ca sa ne faca pe noi, deci nu avem nevoie de Dumnezeu ca sa explicam nici aparitia Universului nici pe cea a omului. Si iata inca o stire noua si care mai spulbera inca putin din principala teorie legata de formarea Sistemului Solar si care ne dovedeste ca oamenii de stiinta nu s-au hotarat inca nici cate planete exista in Sistemul Solar, dar sa mai explice si cum s-a format: PLUTO: NOT A PLANET; STILL VERY INTERESTING With the discovery of a fifth moon orbiting Pluto came the inevitable protests about the little world’s planetary status: Can it be called a planet yet?    

Read more

O mărturie personală despre Cuv. Paisie Aghioritul

One comment

De multa vreme doream sa povestesc o intamplare amuzanta si plina de invatatura pe care am avut-o in timpul unei vizite la Suroti, dar am tot amanat, nu din lene sau uitare ci din sovaiala daca chiar va folosi pe cineva sau mai bine o pastrez in “sfanta tacere” pe care ne-o recomanda John Sanidopoulos intr-un articol recent tradus de fratii de la Razboi Intru Cuvant. Pentru cei care nu stiu, la Manastirea Suroti din Grecia este inmormantat Cuviosul Paisie Aghioritul – un mare sfant grec al zilelor noastre. In final, pentru ca tot a fost pomenirea cuviosului si pentru ca tot traim temperaturi fierbinti in care mi-am amintit de aceasta intamplare m-am hotarat totusi sa o povestesc. La cate lucruri inutile am vorbit si am scris la viata mea, nu cred ca risc prea mult ca mai scriu inca unul din care poate totusi se va mai folosi cineva spre deosebire de celelalte care sunt in mare parte pline de efemer. Asadar, anul trecut cam pe vremea asta, eram in Grecia la mare in Halkidiki eu si sotia si am mers si la Suroti care se gaseste mai la deal, pe colina unui munte la vreo 70 km de malul marii. Am mers cu masina, intr-o dupa-amiaza extrem de calduroasa trecand printr-o zona deosebit de frumoasa, dar diferita de specificul montan cu care suntem obisnuiti la noi, unde la munte este racoare, paduri, vegetatie etc. Nu si in Halkidiki unde muntii sunt golasi, fierbinti si climatul destul de sec cu exceptia proximitatii marii unde umiditatea face temperaturile inalte mai usor suportabile. Am vizitat manastirea, am fost la mormant, am facut poze si am dat sa plecam. Cand sa plecam, ce sa vezi? Aerul conditionat de la masina nu mai mergea: ventilatorul functiona dar nu mai baga rece. Mai sa fie! Nu mi s-a mai intamplat niciodata! O Corolla nu se strica niciodata, cum spune reclama. Oare ce sa fi patit? Asta e, oricum bucuria fusese atat de mare incat doar o umbra de tristete si grija ca o sa mergem inca vreo o mie de kilometrii fara aer conditionat, pana urma sa ajungem acasa (mai planuisem sa ajungem si la Meteore) ne-a tulburat pacea. Am incercat sa repornesc masina de cateva ori, sa ii opresc si sa ii pornesc aerul conditionat, sa las doar ventilatorul, tot ce am putut sa fac de la butoane, mai mult nepricepandu-ma. Totul in desert, nimic nu s-a rezolvat, ventilatorul functiona fara probleme doar ca nu trimitea aer rece ci aer cald. Pe drumul inapoi, experimentand caldura si dificultatea sofatului fara aer conditionat m-am tot gandit la aceasta intamplare si la ce taine ascunse poate sa aiba. Mi-a venit atunci in cap gandul ca cuviosul ne-a “binecuvantat” si pe noi cu o mica osteneala, ca un invatator al jertfelniciei si marinimiei sufletesti ce a fost. As putea aici adauga ca o paranteza, ca eu am cam fost tinut de Dumnezeu pe doua brate, fiind slab in toate, nu am avut multe greutati in viata.

Read more

Tot răul spre bine?

13 comments

Nu am urmarit pas cu pas tot zgomotul legat de scandalul mioritic al impartirii ciolanelor care de cateva zile tine atentia tuturor si a bagat intr-un con de umbra al presei principala problema a Romaniei, a Europei si a lumii de azi: criza economica. Sa incercam insa sa enumeram cateva lucruri pozitive care rezulta din situatia actuala a Romaniei, in principal de efectul asupra economiei a crizei politice. Mai intai, din start, explozia cursului cred ca este cel mai bun lucru care se putea intampla Romaniei fara prea mare efort si in lipsa oricaror alte masuri si oricarei alte strategii de lupta pentru scoaterea din namol. Nu spun ca daca am avea oameni cu cap, atat politicieni cat si tehnocrati, care sa aiba o strategie pe termen mediu lung, cursul ar mai fi si in acest caz cel mai bun lucru. Spun doar ca avand in vedere incapacitatea clasei politice romanesti actuale, trecute si viitoare, precum si neputinta Bancii Nationale de a proteja si de a ajuta economia romaneasca, cursul este precum un ingrasamant organic sanatos care hraneste dezvoltarea durabila, pune frana importurior ieftine si taie consumul nesanatos precum si taie pentru o buna perioada de aici inainte atractia creditelor in euro care ne-a creat atat de multe probleme in anii acestia. Inca de la inceputul crizei am sustinut in permanenta ca decuplarea este singura solutie in lupta cu criza. Decuplarea la nivel national ar oferi o flexibilitate si o adaptabilitate sporita, ferindu-ne de dependenta fata de economiile aflate in prabusire si ajutandu-ne sa ne dezvoltam in continuare independent de pierzatorii din aceasta criza. Un exemplu clasic de decuplare este Turcia. Spre deosebire de Grecia care a fost acceptata un UE, i s-au dat bani multi si i s-a distrus economia, Turcia nu a fost acceptata. A fost asadar nevoita sa se dezvolte in afara UE, sa caute piete de desfacere si retete economice independente de fondurile europene si “cincinalele” programate de la Bruxelles, ca sa nu mai zic de creditarea ieftina. Si s-au dezvoltat: Turcia este azi o economie stabila si pas cu pas companiile turcesti intra in Grecia si cumpara la preturi de nimic ce a mai ramas de ciugulit dupa ce investitorii europeni au cumparat deja perlele economiei grecesti (mine de aur, porturi, aeroporturi, insule etc). Asadar, iata deci cat de folositoare le-a fost turcilor ramanerea in afara UE. De ce si noua nu ne-ar fi bine mai la margine, feriti de interesul si “atractia” europenilor care pana acum nu ne-a adus decat o gramada de datorii, spoiala de fonduri europene care oricum ni se dau cu lingurita si nu au nici un efect real pentru economia si dezvoltarea societatii romanesti actuale. Si mai ales in perspectiva federalizarii europene, faptul ca Barosso si Van Rompuy nu ne mai iubesc din cauza ca Ponta il da jos pe Basescu mi se pare chiar un factor pozitiv. Sa ne marginalizeze si sa ne ignore europenii pentru ca oricum e mai bine asa. Ungurii au fost mai destepti si s-au

Read more
1 … 284 285 286 287 288 … 346